The End of Love (2012)

Gen: Drama

Distributie: Mark Webber, Jason Ritter, Shannyn Sossamon, Issac Love, Amanda Seyfried

Regizor: Mark Webber [a mai regizat: The Ever After(2014), Explicit Ills(2008)]

Incasari: 10.000 $

Nota Gealapa: 6.15
Metascore: 56/100

Cand sotia si mama copilului au moare, un tanar se luta cu greutatile vietii de tata singur si cu incapabilitatea lui de maturizare, iar cand se indragosteste din nou, de o mama singura, invata ca alegerile sale pot avea consecinte severe.

Observ in ultima vreme o moda ca unii actori sa se apuce de scris scenarii si sa isi regizeze propriile filme. Culmea este ca nu vorbim numai de monstri sacri ci si de o sumedenie de actori care au facut unul sau doua roluri bune si se cred zei ai cinematografiei. Este cazul si acestui film care emana saracie in fiecare scena, plictiseste in majoritatea timpului si se adreseaza unei nise mult prea restranse pentru a avea succes, nisa pe care o dezamageste oricum. Daca sunteti deprimati dar nu aveti curajul sa va taiati venele, acest film este solutia care sa va ajute sa faceti urmatorul as.

Distributia nu este neaparat rea, pentru ca din nou "zeul", in cazul nostru Mark Webber, a apelat la toti prietenii sai din industrie, carora le-a dat insa roluri minore. Prestatia lui este dezamagitoare, in schimb avem parte de un copil absolut adorabil si de o Shannyn Sossamon care de una singura scoate cat de cat filmul din mocirla. Ei doi sunt singurele lucruri bune din acest film.

Partea de care sunt cel mai curios este cum au reusit sa faca acest film, avand in vedere ca nu poti face un copil de doi ani sa interpreteze, dar totusi pustiul din acest film are mai multe replici decat orice membru al distributiei care are un cv. Tot ce stiu este ca au folosit camere de foarte mici dimensiuni pentru a evita sa fie observate de acesta si pot doar a banuiesc ca s-au bazat mult pe improvizatie. Desi a incercat sa transmita un mesaj puternic despre cum te poate lovi viata fara sa te astepti si cum incearca oamenii sa se puna pe picioare dupa evenimente tragice, daca ar fi sa ne luam dupa acest film ar insemna sa ne resemnam pentru ca indiferent ce am face nu mai avem nici o speranta. Trailer:

Stoker (2013)

Gen: Thriller

Distributie: Mia Wasikowska, Nicole Kidman, Matthew Goode, Lucas Till, Jacki Weaver

Regizor: Chan-wook Park [a mai regizat: 60 Seconds of Solitude in Year Zero(2011), Bakjwi(2009), Ssa-i-bo-geu-ji-man-gwen-chan-a(2006), Sympathy for Lady Vengeance(2005), Oldboy(2003)]

Buget: 12.000.000 $
Incasari: 12.000.000 $

Nota Gealapa: 6.65
Metascore: 58/100

Dupa ce tatal ei moare, in viata unei tinere apare un unchi despre care nici nu stia ca exista si care ajunge sa locuiasca cu ea si mama ei instabila. In timp incepe sa creada ca acesta are motive ascunse pentru care a aparut in viata lor, dar se indragosteste nebuneste de el.

 Filmul asta se potriveste perfect cu vremea mohorata de afara. Atmosfera sumbra, crime, suspans, incest, acestea culorile care formeaza tabloul oferit de aceasta productie. Din pacate, pentru fiecare moment bun din film exista si unul prost. Alternanta asta face ca filmul sa fie doar bunicel, nu si memorabil insa.

Distributia nu este deloc rea. Actorii s-au mulat perfect pe acest scenariu si li s-a potrivit suspect de bine partea neagra a personajelor lor. Nicole Kidman s-a descurcat excelent in rolul unei femei instabile emotional si mintal, dar l-as remarca si pe Matthew Goode care in cateva momente mi-a dat fiori.

Pentru ca avem parte de un regizor asiatic la prima lui experienta hollywoodiana, sunt pasaje intregi care duc spre cinematografia orientala, pasaje care nu fac deloc bine filmului. Desi este realizat intr-un mod subtil, artistic, filmul are un aer de perversitate e c are nu il oate ascunde. Unii critici au ridicat aceasta productie in slavi, altii s-au declarat dezgustati; e clar ca adevarul este undeva la mijloc si fiecare ramane cu ce vrea din acest film. Si ca sa va dau un pont de final: de fiecare data cand personajul principal isi ridica piciorul drept, inseamna ca are orgasm, idee cu care a venit chiar Mia Wasikowska.

The Way Way Back (2013)

Gen: Drama

Distributie: Steve Carell, Toni Collette, Allison Janney, AnnaSophia Robb, Sam Rockwell

Regizor: Nat Faxon [a mai regizat: Fatrick(2014)]

Buget: 4.600.000 $
Incasari: 22.000.000 $

Nota Gealapa: 7.40
Metascore: 68/100

Un adolescent timid pleaca in vacanta de vara cu mama lui, iubitul ei si fiica acestuia. Avand dificultati de integrare in grup, acesta gaseste un prieten neasteptat in persoana managerului unui parc de distractii acvatic.

Sunt unele filme care par atat de simple, incat este greu de crezut ca vor fi bune. The Way Way Back este genul asta de film. In ciuda unui inceput greoi si putin plictisitor, filmul se dovedete a fi o poveste interesantain cele din urma. Fara un buget impresionant, principalul atuuri sunt scenriul si prestatia protagonistilor. Atmosfera sumbra si apasatoare din inceput se transforma pas cu as intr-una pe rand vesela si dramatica si filmul ne poarta de la o stare la alta pana la final.

Acest film ne arata inca odata ca este bine sa ai prieteni la Hollywood, pentru ca in ciuda unui buget mic, acest regizor debutant, care este si actor, probabil a apelat la toate cunostiintele pentru a aduna o distributie cu nume asa de importante. Cativa au impresionat, cativa au dezamagit dar intre toti cel mai tare straluceste Sam Rockwell, care desi nu are rolul principal, aparitia lui schimba total filmul.

Filmul ne poarta cu succes in atmosfera anilor '80, astfel ca tehnologia lipseste aproape cu desavarsire, iar cuvantul cheie este "simplu". Nimic nu pare prea modern sau high-tech si pana si coloana sonora ne trimite cu gandul la perioada amintita. arte drama, parte comedie, acest film va fi cu siguranta unul din referatele nostalgicilor. Trailer:

The Legend of Hercules (2014)

Gen: Actiune

Distributie: Kellan Lutz, Gaia Weiss, Scott Adkins, Roxanne McKee, Liam Garrigan

Regizor: Renny Harlin [a mai regizat: The Dyatlov Pass Incident(2013), 5 Days of War(2011), 12 Round(2009), Cleaner(2007), The Covenant(2006)]

Buget: 70.000.000 $
Incasari: 24.000.000 $ (pana acum)

Nota Gealapa: 5.20
Metascore: 22/100

Filmul reprezinta povestea originii eroului mitologic grec. Tradat de tatal sau vitreg, regele, exilat si vandut ca sclav, Hercule trebuie sa-si foloseasca puterea pentru a se intoarce acasa si pentru a-si revendica regatul.

Anul acesta au aparut trei filme cu Hercule, ceea ce e un pic cam mult. In urma cu cateva zile l-am vazut pe primul dintre ele, Hercules Reborn, despre care eram convins ca va fi cel mai slab dintre cele trei. Astfel ca, eram plin de speranta pentru acest film, care, din pacate, s-a dovedit a fi cel utin la fel de prost ca si celalalt, cu tot 3D-ul lui. Nu poti sa incerci as faci o mega-productie cu un buget care ti-ar ajunge pentru un film politist bun. Prezentand filmul astfel creezi niste asteptari la inaltimea carora nu ai cum sa te ridici. Filmul este rea scurt pentru binele lui. Multe detalii sunt ignorate iar peste altele se trece prea repede, povestea capatand astfel o incosistenta deranjanta. In unele momente aveam impresia ca ma uit la un film cu Iisus.

Distributia nu este rea. Nu inteleg cum cativa actori respectabili au fost orbiti si au acceptat sa apara in acest film. Saracii au incercat sa scoata maximum dintr-un scenariu mediocru iar calitatea interpretarii lor este cu o clasa peste cea din celalalt film amintit mai devreme si reprezinta singurul motiv pentru care acest film primeste nota de trecere, dar este cam singura parte buna.

Este greu sa faci o super productie cu sabii si razboaie cand producatorii sunt preocupati in primul rand ca filmul sa arate dur, in loc sa se concentreza pe intreaga experienta e care o ofera. Pentru un film de acest gen nu functioneaza efectele de slow motion in care eroii se arunca asupra dusmanilor si alte efecte inutile a la Transformers. Ar trebui sa inteleaga si ei ca uneori mai utin inseamna mai mult si tehnologia nu este raspunsul pentru orice intrebare. Sper ca al treilea film sa fie totusi mai bun decat primele doua, iar faptul ca am ajuns sa imi pun sperantele intr-un film in care protagonistul este The Rock, spune multe despre cat de bun este acesta.  Trailer:

Conviction (2010)

Gen: Biografic

Distributie: Hilary Swank, Sam Rockwell, Melissa Leo, Minnie Driver, Bailee Madison

Regizor: Tony Goldwyn [a mai regizat: The LAst Kiss(2006), Someone Like You...(2001), A Walk on the Moon(1999)]

Buget: 12.500.000 $
Incasari: 8.000.000 $

Nota Gealapa: 7.65
Metascore: 61/100

O tanara mama urmeaza facultatea de drept in incercarea ei de a gasi o solutie pentru a-si scoate din inchisoare fratele, condamnat pe nedrept la inchisoare pe viata.

Acest film este inca o dovada ca, atunci cand povestea este puternica, nu iti trebuie un buget urias pentru a avea un produs reusit. Acest film reuseste sa impresioneze fara efecte speciale, fara locatii de filmare extravagente si fara sange nuditate, sex sau gore. Tot ce are la dispozitie este o poveste foarte buna, care se intampla sa fie si adevarata.

Al doilea lucru pe care acest film il are este o distributie care s-a mulat perfect pe acest scenariu. Hilary Swank ar trebui sa fie numita Hilary Swag, pentru ca lasa senzatia ca a fost facuta pentru astfel de roluri dramatice in acre impresioneaza de fiecare data. Nici performanta lui Sam Rockwell nu este de neglijat. Si el are un rol destul de greu pe care l-a dus la capat onorabil.

Acest film a avut parte lui de controverse. Desi Betty Waters a fost foarte emotionata si a spus ca acest film este cat se poate de adevarat pentru ca "desi in realitate nu s-a intamplat fiecare scena prezentata, s-au intamplat in schimb toate emotiile din acest film", fiicele victimei reprezentate aici a dat-o in judecata pe Hilary Swank pentru ca nu a pus-o intr-o lumina mai buna pe mama lor. Trailer:

Captain America: The Winter Soldier (2014)

Gen: Actiune

Distributie: Chris Evans, Samuel L. Jackson, Scarlett Johansson, Robert Redford, Sebastian Stan

Regizor: Anthony Russo [a mai regizat: The Council of Dads(2011), Courtroom K(2008), You, Me and Dupree(2006), Welcome to Collinwood(2002)]

Buget: 170.000.000 $
Incasari: 1.470.000.000 $ (pana acum)

Nota Gealapa: 8
Metascore: 70/100

Steve Rogers se chinuie sa se integreze in societatea actuala si trebuie sa infrunte o amenintare care are legatura cu trecutul sau: soldatul iernii.

Ma simt cumva vinovat ca mi-a placut asa mult filmul. O productie asa comerciala dintr-o franciza care nu cred ca se va termina vreodata, ar fi trebuit sa ma satur pana acum, dar cu siguranta oamenii responsabili inca stiu cum sa atraga publicul si in ciuda fatului ca aceste personaje nu mai sunt demult ceva nou, asteptam hipnotizati urmatorul sequel.

Distributia este aceeasi ca in primul film din seria Captain America, sau Iron Man, sau Avengers. Calitatea interpretarii artistice este si ea fix la acelasi nivel, adica nu extraordinara, dar suficient de reusita pentru a nu strica partile bune ale filmului.

Si acest film al seriei poate fi o lectie despre cum sa folosesti responsabil un buget urias. Efectele sunt excelente si reprezinta princialul atu al acestui film. Unul din putinele reprosuri pe care le pot aduce este durata mare a filmului. Nu m-au deranjat asa de mult cele peste doua ore, cat faptul ca de aceasta data le-am simtit. Ignorand unele scene inutile acest sentiment ar fi putut fi evitat.

Desigur ca nu putem vorbi de originalitate, sau de vreun scenariu foarte complicat,  dar acest film a ridicat cu siguranta stacheta pentru urmatoalele productii ale seriei, in ceea ce priveste calitatea scenelor de actiune, care au fost o surpriza cu adevarat placuta. Mesajele subtile, cum ar fi logoul "Stark Industries" pe unele echipamente ne fac sa nu uitam ca franciza are si alte branduri gata sa ne loveasca si ele cu noi realizari. Trailer:

Big Ass Spider! (2013)

Gen: Comedie

Distributie: Lin Shaye, Clare Kramer, Ray Wise, Greg Grunberg, Patrick Bauchau

Regizor: Mike Mendez [a mai regizat: The Gravedancers(2006), Masters of Horror(2002), The Convent(2000), Bimbo Movie Bash(1997), Killers(1996)]

Nota Gealapa: 6
Metascore: 53/100

Un paianjen extraterestru urias evadeaza dintr-o tabara militara si porneste intr-o calatorie sangeroasa prin Los Angeles. Dupa ce armata esueaza lamentabil, responsabilitatea salvarii orasului cade pe umerii unui exterminator profesionist.

Acest film micut facut pentru televiziune este genul ala de film care este atat de prost, incat devine bun. Partea buna este ca nu se ia in serios, altfel am fi vorbit despre un dezastru total. Partea de efecte speciale, date stiintifice si practic oric eparticica a filmului care se vrea a fi serioasa sunt sub orice critica, Din fericire, comedia este una foarte buna si face sa ignoram defectele cu zambetul pe buze.

Distributia este intocmai ca si filmul, adica de mana a doua. Totusi, cumva, acesti actori, unii dintre ei semi profesionisti, au reusit sa produca niste interpretari decente avand la indemana un scenariu slabut sai niste personaje cu care este destul de greu sa te identifici. Comatibilitatea dintre cei doi protagonisti este excelenta iar dialogurile dintre ei sunt foarte amuzante.

Acest film trebuie privit mai degraba ca o parodie a numeroaselor filme proaste cu monstri. Pentru regizor este ca si cum si-ar fi parodiat propria munca, pentru ca pana acum din mana lui au iesit aproape exclusiv filme cu monstri, al caror obiectiv era sa iti omoare toti neuronii. Ca o ultima observatie personala, pot spune ca am vazut cateva filme cu paianjeni mai mici sau mai mari, dar se pare ca nimeni de la Hollywood nu stie inca ce sunet sa atribuie unui asemenea animal si ne trezim cu niste aienjeni monstruosi care chitaie, rag sau fac ca elefantii.

Hercules Reborn (2014)

Gen: Actiune

Distributie: John Hennigan, Christian Oliver, Marcus Shirock, James Duval, Dylan Vox

Regizor: Nick Lyon [a mai regizat: Bermuda Tentacles(2014), Bullet(2014), 4Closed(2013), Rise of the Zombies(2012), Zombie Apocalypse(2011)]

Nota Gealapa: 4.45

Un tanar soldat apeleaza ii cere ajutorul lui Hercule pentru a-si salva tanara mireasa din mainile unui rege tiran, dar descopera un erou decazut care traieste in exil.

Sunt trei filme cu Helcule in 2014 si mi se are putin cam mult deja. Acesta este primul dintre ele pe care il vad si aproape am certitudinea ca este si cel mai. Amatorisuml este evident in fiecare scena si pe masura ce timpul trece devine iritant. Acest film nu are nimic; nici actori, nici efecte, nici poveste, nici scenariu... nimic.


Distributia este plina de anonimi care probabil au participat la un casting tinut intr-o sala de forta. Asa zisii actori sunt mai tepeni decat un cadavru vechi de trei zile si mai multa sensibilitate am simtit in interpretarea lui Robocop. De acum incolo vor mai prind roluri doar ca figuranti in filme cu luta unde trebuie sa moara sangeros. CRed ca si parintii lor sunt rusinati si probabil ctaiva dintre ei au fost chiar dezmosteniti.

Daca actorul ala a putut sa isi spuna Hercule, atunci  ot si eu lejer sa spun despre mine ca sunt Emma Watson. Acest film este distractiv doar daca urasti filmele. Pot sa mai adaug la lista de defecte si greselile isotrice, atatea cate pot fi ele intr-un film cu Hercule. Hainele purtate de personaje reprezinta Roma antica si nu Grecia, locul unde se desfasoara actiune. Nici nu mai are rost sa mai vorbesc despre acest film pentru ca ma enervez din nou. Trailer:

Ass Backwards (2013)

Gen: Comedie

Distributie: June Diane Raphael, Casey Wilson, Jon Cryer, Vincent D'Onofrio, Alicia Silverstone

Regizor: Chris Nelson [a mai regizat: Date and Switch(2014)]

Buget: 3.000.000 $

Nota Gealapa: 4.45
Metascore: 37/100

Doua prietene pornesc intr-o calatorie spre oraselul lor natal, pentru a participa la un concurs de frumusete care le-a marcat in copilarie.

Acest film i-a omorat un numar insemnat de neuroni. O intriga penibila, un scenariu deplorabil si o cinematografie lamentabila; asta ne propune aceasta productie din car nu putem sa scoatem decat o idee jignitoare la adresa femeilor, si anume ca ele, doamnele, sunt de doua feluri: cele incredibil de proaste si cele care nu sunt proaste dar sunt mai rele decat Lucifer. Pana si eu ca barbat m-am simtit ofensat de modul cum sunt prezentate femeile.

Distributia contine surprinzator de multe nume cunoscute pentru un film cu premise atat de alarmante. Din pacate, majoritatea actorilor par complet lobotomizati si nu reusesc sa transmita nimic. Singurul acre a avut cat de cat puls a fost Brian Geraghty, care a avuta insa un rol prea mic ca sa conteze.

Ce ma socheaza este ca exact acele femei ironizate, fara pic de talent, in acest film sunt cele care acorda critici pozitive si vorbesc despre el de parca ar fi Nasul, varianta pentru pitipoance. Filmul este inspirat oarecum dintr-o calatorie din tinerete pe care au facut-o cele doua prietene, care sunt si bune prietene si care au dedicat filmul mamelor lor. Simt o relatie mama-fiica cu multe probleme. Cele doua au si scris acest text care seamana cu un scenariu. Concluzia este ca avem de a face cu doua fete rasfatate cu pretentii de actrite, pe care nu le angaja nimeni si atunci si-au facut propriul lor film. Trailer:

Extracted (2012)

Gen: Drama

Distributie: Sasha Roiz, Jenny Mollen, Dominic Bogart, Richard Riehle, Nick Jameson

Regizor: Nir Paniry [aflat la primul lung metraj]

Nota Gealapa: 6.70

Un om de stiinta, inventator al unei tehnici care permite accesarea memoriei altei persoane, ajunge intr-o situatie periculoasa cand intra in mintea unui dependent de heroina pentru a incerca sa afle daca acesta a comis o crima.

Doua lucruri i-au lisit acestui film ca sa fie unul cu adevart bun: un buget mai mare si, poate mai important, viziune. Un regizor cu mai multa experienta ar fi putut pune in scena un scenariu destul de bun si nu am fi avut parte de inceputul confuz  propus acum. Acum pare o varianta ieftina de la Inception. Trebuie sa ai destula rabdare pentru a ajunge partile interesante ale filmului, dar va asigur ca sunt si parti bune.

Distributia este semi-anonima, probabil tot datorita bugetulu redus, dar cei selectati s-au achitat de sarcini onorabil. Din pacate, nu putem remarca pe nimeni cu o interpretare mai rasarit; poate doar Dominic Bogart.

Daca incetam sa il comparam cu productiile hollywoodiene si il acceptam pentru ce este, adica un film indie, cu buget redus si bine scris, situatia nu mai pare asa gri. O schimbare neasteptata de situatie spre sfarsitul filmului asigura spectatorii ca vor pleca cu o ultima impresia buna si vor uita inceutul ezitant.

Trailer:

Plastic (2014)

Gen: Actiune

Distributie: Ed Speleers, Will Poulter, Alfie Allen, Sebastian De Souza, Emma Rigby

Regizor: Julian Gilbey [a mai regizat: The ABCs of Death 2(2014), A Lonely Place to Die(2011), Rise of the Footsoldier(2007), Rollin' with the Nines(2006), Reckoning Day(2002)]

Buget: 10.000.000 $
Incasari: 200.000 $ (pana acum)

Nota Gealapa: 6.35
Metascore: 32/100

Doi prieteni au pus pe picioare o inselatorie cu carti de credit care mergea perfect pana cand au furat de la persoana nepotrivita, un gangster sadic care promite sa le crute viata in schimbul unei sume de bani. Astfel, pentru a plati 2.000.000 de lire sterline si pentru a-si salva viata trebuie sa organizeze cel mai mare jaf de bijuterii din istorie.

Britanicii tot incearca sa dea o aura hollywoodiana filmelor lor, dar, cu mici exceptii, inca nu au invatat cum sa faca asta. Tot in categoria experimentlor aproape in totalitate nereusite se incadreaza si acesta. In afara de cateva momente bune, filmul este plin de scene lipsite de logica si planuri grandioase cu detalii dubioase. nici nu mai stiu de cate ori in timpul filmului nu puteam sa gandesc altceva decat "amprente", care erau lasate peste tot si totusi politia apare suspect de putin pentru un film despre infractiuni.

Distributia nu e rea deloc pentru un film britanic, dar materialul pe care l-au avut la indemana nu i-a ajutat deloc sa straluceasca. Astfel, si prestatiile artistice sunt in nota filmului, adica mediocre. Au reusit sa se remarce si sa se ridice cat de cat din mocirla doua nume: Will Poulter si Thomas Kretschmann, al carui rol din pacate nu i-a permis un timp de ecran foarte mare.

Atmosfera este una pozitiva iar filmul nefiind unul prea complicat iar aceste lucruri fac ca acest sa fie totusi agreabil si relaxant dupa o zi grea de munca. Astept inca ziua in care acest gen de filme englezesti sa se ridice la inaltimea celor de peste ocean, dar cred ca mai am destul de astetat.

Interstellar (2014)

Gen: SF

Distributie: Matthew McConaughey, Anne Hathaway, Jessica Chastain, John  Lithgow, Matt Damon

Regizor: Christopher Nolan [a mai regizat: The Dark Knight Rises(2012), Inception(2010), The Dark Knight(2008), The Prestige(2006), Batman Begins(2005)]

Buget: 165.000.000 $
Incasari: 52.000.000 $ (in primul weekend dupa lansare)

Nota Gealapa: 9.05
Metascore: 74/100

O echipa de exploratori calatoreste printr-o gaura neagra, in incercarea de a gasi o planeta care sa devina o noua casa pentru rasa umana.

Poate sunt inca sub influenta filmului de acord o nota asa mare, dar orice mi-ati spune, am asistat la o capodopera cinematografica. Recomandarea mea este ca acest film sa fie vizualizat la IMAX pentru a va bucura de experienta completa. Imaginea este excelenta, iar muzica contribuie din plin la suspansul din momentele cheie. Se vede mana unui regizor obisnuit cu filme ca The Prestige sau Inception. Acest film este unul care necesita o inteligenta peste medie, dar nu prea mult. Este un fel de "hard movie for dummies". Singurul meu regret si singura nemultumire este ca am reusit sa imi dau seama de la jumatatea filmului de o parte a finalului.

Distirbutia este reusita. Am vazut un Matthew McConaughey in forma maxima si in general niste actori cu prestatii artistice puternice, emotionante si credibile. A fost putin ciudat sa il vad pe Matt Damon in rol negativ, dar a fost dubios de credibil. Prezenta lui a fost tinuta secret pana la premiera si nu apare in nici un trailer.

Desigur am mai vazut filme cu planeta muribunda si chiar si cu aceeasi solutie de salvare a acesteia, dar acesta a ridicat stacheta la un nivel greu de atins de acum incolo. Tehnica lui Chritopher Nolan este o arta in sine si si-a facut o obisnuinta de a transforma intr-un clasic orice film pe care pune mana. In ciuda ambalajului SF, pana la urma, filmul este despre ceea ce ne defineste pe noi ca oameni si despre instinctul de supravietuire. Pentru un realism sporit, un astronaut a asistat la filmari. Scenariul a fost insipirat de lucrarile fizicianului Kip Thorne, caruia i s-a si propus un rol la un moment dat. Trailer:

I Give It a Year (2013)

Gen: Comedie

Distributie: Rose Byrne, Minnie Driver, Rafe Spall, Simon Baker, Anna Faris

Regizor: Dan Mazer [a mai regizat: Love Is Relative(2014)]

Incasari: 100.000 $

Nota Gealapa: 6.10
Metascore: 50/100

Doi proaspat casatoriti sunt extrem de fericiti in ciuda diferentelor dintre ei, desi prietenii si familia nu sunt convinsi ca va dura prea mult casnicia lor. In apropierea primei lor aniversari si fiecare avand alternative atragatoare, devine din ce in ce mai greu sa reziste.

Producatorii acestui film nu cred ca au serat nici macar ei ca vor realiza mai mult decat un film de duzina si nu inteleg ce a fost in mintea lor cand au decis sa il lanseze in cinematografe. Ar fi fost mai otrivit sa il prezinte direct ca un film pentru tv. Momentele bune si amuzante sunt mult prea putine si nu ramai cu vreo gluma sau scena memorabila.

Distributia este aroape in intregime potrivita pentru nivelul filmului. Anna Faris incearca sa faca trecerea, desi nu totala, de la rolurile ridicole la cele mai serioase, dar deja a avut atat de multe roluri in postura unei femei fara minte incat este greu sa mai fie credibila jucand altceva. Nu inteleg ce cauta in acest film Simon Baker, care este cu cel putin o clasa peste restul colegilor sai de platou, atat ca renume, dar si in ceea ce priveste prestatia din aceasta productie.

Acest film este tocmai potrivit dupa o zi de munca, daca aveti nevoie de un zgomot de fundal in timp ce va verificati contul de facebook sau va puneti la curent cu ce s-a mai intamplat prin lume. Lipsa de experienta a regizorului si scenariul slabut au condamnat de la inceput filmul.

Universal Soldier: Day of Reckoning (2012)

Gen: Actiune

Distributie: Jean-Claude Van Damme, Dolph Lundgren, Scott Adkins, Andrei Arlovski, Mariah Bonner

Regizor: John Hyams [a mai regizat: Dragon Eyes(2012), Universal Soldier: Regeneration(2009), Rank(2006), The Smashing Machine(2002), One Dog Day(1997)]

Buget: 11.500.000 $
Incasari: 4.600.000 $

Nota Gealapa: 5.55
Metascore: 58/100

Un barbat incearca sa razbune asasinarea familiei sale. El descopera ca are de luptat impotriva unor soldati modificati genetic.

Tocmai am asistat la moartea unei francize. Imi aduc aminte cu nostalgie de primul film din aceasta serie si, desi de atunci tehnologia a avansat, filmul acesta are efecte mai proaste decat in anii '90. In incercarea disperata de a mentine franciza vie, s-a ajuns la un scenariu elucrubant si o mod de a transmite imaginea care creaza confuzie.

Distributia este una tipica pentru un asemenea film. Din pacate, si nu pot sa cred ca spun asta, actorii care conteaza au de aceasta data roluri secundare. Oricat de netalentati ar fi Van Damme si Lundgren, cu siguranta as fi preferat "actoria" lor decat cea a lui Scott Adkins, pe care il gasesc total nepotrivit in rolul acesta, in care se zbate in mediocritate. Din pacate, cei doi din scoala veche amintiti mai devreme au mai putine replici in acest film decat un perus cu o inteligenta medie.

Alternarea neinspirata a scenelor de luta crancena care au niste momente gore destul de reusite cu scene lungi de remuscari si durere din partea protagonistilor, au un rezultat neconvingator care nu pare sincer. Desi scenele de lupta amintite sunt bune spre foarte bune, acestea reprezinta cam singurul lucru agreabil din acest film. Daca nu vreti sa ramaneti cu un gust amar si cu o ultima impresie proasta despre aceasta franciza, mai bine omiteti sa vedeti acest film.  Trailer:

Jack Ryan: Shadow Recruit (2014)

Denumire in romana: Jack Ryan: Agentul din umbra

Gen: Actiune

Distributie: Chris Pine, Kevin Costner, Keira Knightley, Kenneth Branagh, Lenn Kudrjawizki

Regizor: Kenneth Branagh [a mai regizat: Thor(2011), Sleuth(2007), The Magic Flute(2006), As You Like It(2006), Love's Labour's Lost(2000)]

Buget: 60.000.000 $
Incasari: 56.000.000 $ (pana acum)

Nota Gealapa: 6.60
Metascore: 57/100

Un tanar anlist CIA sub acoperire descopera un complot rusesc, al carui scop este sa prabuseasca economia Statelor Unite cu un atac terorist.

Din ce in ce mai des, americanii se tot victimizeaza prin filme. Ce mi se pare paradoxal, esta ca Rusia si SUA au colaborat  pentru a realiza un film despre ura dintre cele doua imperii, in care Rusia ataca SUA. LAsand acest aspect deoparte, asistam la un film care "merge" si atat. Nu va dura mult pana se va pierde in pluton.

In ciuda numelor importante din distributie, alocarea gresita a rolurilor face sa asistam la unele interpretari stangace. Din punctul meu de vedere, protagonistul acestui film ar fi trebuit sa fie Kevin Costner, pentru ca experienta il recomanda sa fie credibil intr-un asemenea rol. Sa il pui pe Chris Pine, un baietel aproape efeminat, in rolul unui analist financiar sau al unui spion este prea putin credibil.

Filmul este numai bun pentru o seara in care nu vreti sa va fortati prea mult creierul. Sunt destule scene palpitante pe care sa epuizati o punga de seminte. Acesta este primul film din aceasta franciza care nu se bazeaza pe un roman din serie si ultimul film in care Tom Clancy a fost scenarist, inainte sa moara pe 1 octombrie 2013. Trailer:

Red Dawn (2012)

Gen: Actiune

Distributie: Chris Hemsworth, Isabel Lucas, Josh Hutcherson, Josh Peck, Adrianne Palicki

Regizor: Dan Bradley [aflat la rimul film]

Buget: 65.000.000 $
Incasari: 103.000.000 $

Nota Gealapa: 5.85
Metascore: 31/100

Un grup de adolescenti incearca sa isi salveze orasul de o invazie nord-coreeana.

Acest film ar putea la fel de bine sa se numeasca "Mic indretar despre cum sa arunci pe fereastra multe zeci de milioane de dolari". Nu e posibil sa ai un asemenea buget si sa nu poti sa vii decat cu o poveste tentanta, dar demna de un SF, in care nord-coreenii se aliaza cu rusii si invadeaza America si sa plusezi cu o mana de copii acre in acteva zile se transforma intr-un commando de gherila caruia doua armate nu ii fac fata. Nu mai conteaza cateva efecte bune, cand lipsa logicii face sa ti se zbata un ochi tot filmul. As mentiona totusi si un lucru poztiv: sunt vreo trei momente in care esti total surprins de turnura pe care o ia actiunea si tresari scapand o injuratura printre dinti.

Distributia nu este deloc rea, dar oricat de bun actor ai fi, nu poti sa fii credibil cand esti pus intr-o asemenea ipostaza. Nu poti sa spun ca s-au facut de ras. Ei saracii au scos tot ce au putut incercand sa transforme o carte SF intr-un film de actiune.

As fi curios sa cunosc persoanele care au finantat acest film si carora li s-a arut o idee excelenta ca o armata ar invada un orasel din state fara nici un motiv si apoi aceeasi armata care ia prin surprindere intregul sistem de aparare american sa fie neputincioasa in fata a cinci copii de liceu. Responsabilii ar trebui sa nu mai primeasca in viata lor putere de decizie asupra nici unui lucru.

Culmea e ca acest film este un remake al unuia din anii '80. Singura diferenta este ca in filmul original armata care invada America era cea chineza, dar producatorii au schimbat acest detaliu pentru ca filmul sa se poata bucura in continuare de succes in box-office-ul chinezesc.

Manusi Rosii (2010)

Gen: Drama

Distributie: Marcel Iures, Alexandru Mihaescu, Andi Vasluianu, Mircea Rusu, Alexandra Pirici

Regizor: Radu Gabrea [a mai regizat: O poveste de dragoste, Lindenfeld(2014), Trei zile pana la Craciun(2012), Doua lumi in muzica(2011), Romania! Romania! II: Cautandu-l pe Schwartz(2008), Calatroria lui Gruber(2008)]

Nota Gealapa: 7.30

Filmul urmareste povestea studentului Felix Goldschmidt, arestat pentru o crima pe care nu o intelege si care in prima faza, ca si colegii lui de celula, crede ca este victima unei greseli.

O adaptare a best-seller-ului autobiografic cu acelaşi nume al scriitorului Eginald Schlattner, filmul este o poveste politica, care arata cum un stat totalitar se impune prin frica, dezradacineaza oameni aproape la intamplare, cerandu-le obedienta oarba. Desi abordeaza o tema total antipatica si dezbatuta pe toate partile de o sumedenie de regizori si scenaristi, trebuie sa apreciez calitatea si forta pe care o transmite acest film.

Distributia nu este nici cea mai buna nici cea mai slaba pe care am vazut-o. Putinele nume cunoscute care joaca in acest film au oferit interpretari foarte bune. Desi nu am fost impresionat de protagonist, apreciez interpretarea excelenta a lui Andi Vasluianu. Este prima data cand am o parere pozitiva despre vreo prestatie de-a lui.

Fara bani multi, pentru ca saracia se simte in fiecare cadru si nu doar pentru ca asa erau vremurile reprezentate in film, dar cu un scenariu mai mult decat ofertant, regizorul a reusit sa creeze un film care impresioneaza prin forta mesajului si a emotiilor transmise. Pacat ca a trebuit sa ma uit la inca un film cu atmosfera sumbra si care aminteste de vremuri triste, ca sa vad inca un film autohton bun. Trailer:

Diana (2013)

Denumire in romana: Printesa Diana

Gen: Biografic

Distributie: Naomi Watts, Naveen Andrews, Cas Anvar, Charles Edwards, Douglas Hodge

Regizor: Oliver Hirschbiegel [a mai regizat: Five Minutes of Heaven(2009), The Invasion(2007), Ein ganz gevohnlicher Jude(2005), Der Untergang(2004), Mein letzter Film(2002)]

Incasari: 3.000.000 $

Nota Gealapa: 6.10
Metascore: 35/100

In ultimii doi ani de viata, printesa Diana trece printr-un adevarat ritual de maturizare: o dragoste secreta cu chirurgul pakistanez Hasnat Khan.

Acest film te lasa cu o senzatie de insatisfactie totala. Suporti multe minute plictisitoare, in speranta ca la momentul deznodamantului, oricum dinainte stiut, se lanseaza o ipoteza care sa te socheze. In plus, producatorii demitizeaza intr-o oarecare masura o mare personalitate a secolului trecut. Am impresia, ca pe langa adevarurile biografice, filmul se bazeaza si pe unele zvonuri si banuielii ale vremii, dar refuza sa faca asta fix in cel mai important moment.

Distributia nu este una stralucitoare si nici cel mai cunoscut nume, Naomi Watts, nu are vreo interpretare memorabila, desi se apropie pe alocuri de original. Desi personajul reprezentat a fost unul foarte ofertant dupa parerea mea, nu acelasi lucru putem spune si despre scenariu. Restul actorilor aproape ca nu conteaza.

Cu siguranta acest film isi va atrage numerosi dusmani dintre fanii printesei Diana, aproape la fel de numerosi ca cei ai lui Michael Jackson si la fel de sigur ii va plictisi pe restul. Din pacate trebuie sa il trecem in categoria celor care gasesc o nisa virgina, au potential, promit si esueaza lamentabil la sfarsit. Pana si Naomi Watts s-a referit la acest film ca fiind "o corabie care se scufunda".

Noah (2014)

Gen: Drama

Distributie: Russell Crowe, Jennifer Connelly, Anthony Hokins, Ray Winstone, Emma Watson

Regizor: Darren Aronofsky [a mai regizat: Black Swan(2010), The Wrestler(2008), The Fountain(2006), Requiem for a Dream(2000), Pi(1998)]

Buget: 125.000.000 $
Incasari: 426.000.000$ (pana acum)

Nota Gealapa: 6.25
Metascore: 68/100

Un barbat este ales de creatorul lumii pentru o misiune monumentala, inaintea unei inundatii apocaliptice menita sa purifice lumea.

Acest film a fost pentru mine o dezamagire... sa-i spunem biblica. Dupa o campanie de pr mai mult decat convingatoare, ma asteptam sa asist la doua ore de efecte impresionante si revelatii religioase care sa ma faca sa merg sa ma spovedesc si sa ma rog imediat dupa ce se termina filmul. Din pacate, cu monstri de piatra si 35465465187454684515 de animale adormite cu trei cadelnite, e cam greu sa urmaresti filmul intr-o maniera revelatoare din punct de vedere religios.

Distributia este una de vis, dar nepusa suficient in valoare de acest scenariu.Russel Crowe mi s-a parut ca si-a asumat acest rol si l-a luat poate prea in serios, dar in afara de cateva mici exagerari face o treaba buna. Dintre ceilalti i-as remarca pe Anthony Hopkins, care incanta ca intotdeauna si pe Emma Watson care ne arata si aici o oarecare mostra de talent.

Nu e de mirare ca nimeni nu a mai abordat subiectul biblic al arcei lui Noe si sa incerce sa il transforme intr-o megaproductie. Sacrificiile de logica pe care trebuie sa le faci pentru a pune cumva in scena o povestire biblica, face ca intregul scop al filmului sa fie ratat. O povestire atat de scurta ca Arca lu Noe trebuia sa fie modificata masiv pentru a o transforma intr-un film de doua ore si asta s-a si intamplat, din pacate nu intr-un mod bun.  Aspectele pentru care majoritatea oamenilor au dorit sa vada acest film, adica scena cu inundatia si robabil animalele, ocupa un timp infim, restul filmului pierzandu-se in drame inutile demne de Stapanul Inelelor.

In concluzie, acest film nu a reusit sa multumeasca pe nimeni: nici pe cei religiosi care sperau sa termine filmul plangand in genunchi, nici pe cei care asteptau efecte speciale epocale.

Chef (2014)

Nume in romana: Bucatarul

Gen: Jon Favreau, Robert Downey Jr., Scarlett Johansson, John Leguizamo, Bobby Cannavale

Regizor: Jon Favreau [a mai regizat: Cowboys & Aliens(2011), Iron Man 2(2010), Iron Man(2008), Zathura: A Space Adventure(2005), Life on Parole(2003)]

Incasari: 78.000.000 $ (pana acum)

Nota Gealapa: 7.35
Metascore: 68/100

Un bucatar sef care isi pierde slujba, porneste o afacere cu un camion cu sandwichuri, in incercarea de a-si regasi creativitatea si de a-si repara relatia cu familia.

Acest film ar trebui sa existe in manualele de cinematografie, la capitolul despre cum sa faci o comedie buna, fara sa fie siropoasa si fara sa investesti zeci de milioane de dolari. Nu aveam nici un fel de asteptare si nici macar nu am vazut vreun trailer inainte sa vad acest film, astfel ca surpriza mea a fost totala. Amuzant si sensibil, acest film este si clasic si modern in acelasi timp.

Distributia este una de vis si reprezinta probabil cel mai amre avantaj al acestui film. Pe lenga numele amintite mai sus ii mai vedem la treaba si pe Sofia Vergara, Oliver Platt sau Dustin Hoffman, toti pusi in valoare de un scenariu destul de bun. Singurul minus ar fi ca, fiind atatea nume mari pe care in mod normal ne-am dori sa le vedem in roluri principale, nu toti beneficiaza de un timp indelungat pe ecran iar personajele unora nu sunt dezvoltate suficient. Atatea nume reunita sub acelasi scenariu nu au cum sa scoata decat ce e mai bun unul de la altul rezultand astfel o calitate a interpretarii foarte buna.

Protagonistul este poate cel mai putin cunoscut nume din distributie, dar probabil ca Jon Favreau are foarte multi prieteni, altfel nu vad cum atatia actori mari sa accepte roluri asa marunte. Povestea avanseaza foarte rapid fara sa iti dea timp sa te plictisesti si imi place modul foarte natural si realist in care au integrat retelele de socializare, dand un aer modern intregului film. Trailer:

The November Man (2014)

Gen: Thriller

Distributie: Pierce Brosnan, Luke Bracey, Olga Kurylenko, Bill Smitrovich, Amila Terzimehic

Regizor: Roger Donaldson [a mai regizat: Seeking Justice(2011), The Bank Job(2008), The World's Fastest Indian(2005), The Recruit(2003), Thirteen Days(2000)]

Incasari: 25.000.000 $ (pana acum)

Nota Gealapa: 6.75
Metascore: 38/100

Un fost agent CIA este reactivat pentru o misiune foarte personala, dar ajunge sa lupte impotriva unui fost elev de-al sau, intr-un joc mortal care implica agenti de nivel inalt din CIA si un candidat la presedentia Rusiei.

Putem sa trecem si acest film in randul celor numai bune pentru nostalgicii filmelor de actiune de odinioara. Americani, rusi, CIA, spioni, tradari si ite aparent complicaste, dar atat de simple, este reteta tipica a filmelor de actiune din anii '90 si aceeasi pe care se bazeaza si aceasta productie.

Distributia este si ea numai potrivita pentru un asemenea film. Toate fetele potrivite sunt prezente in rolurile potrivite. Nu putem nota vreo performanta artistica iesita din comun, dar farmecul lui Pierce Brosnan m-a facut sa fiu putin mai indulgent cand am acordat nota.

Acest film are tot ce ii trebuie unui blockbuster din zilele noastre, adica multiple locatii de filmare, mult zgomot, un nume urias in distributie, violenta, profanitate, dar totusi, toate acestea sunt umbrite de la fel de numeroasele aspecte negative, cum ar fi previzibilitatea, personajele superficiale si insuficient dezvoltate, care fac ca impactul dramatic sa fie aproape inexistent.

Grave Encounters 2 (2012)

Gen: Horror

Distributie: Richard Harmon, Shawn C. Phillips, Jennica Fulton, Dylan Playfair, Stephanie Bennet

Regizor: John Poliquin [a mai regizat: Chilling Visions: 5 States of Fear(2014)]

Nota Gealapa: 5.85

Un tanar care studiaza cinematografia, obsedat de filmul Grave Encounters, pleaca impreuna cu prietenii lui sa viziteze ospiciul prezentat in primul film.

Tocmai am asistat la distrugerea unuii mit. Daca primul Grave Encounters l-am laudat destul de mult, acesta a reprezentat o dezamagire totala. In primul rand, aceasta abordare de a face un sequel, cu o persoana obsedata de rimul film, nu este o idee deloc originala. Prima franciza care imi vine in minte si care a folsit aceeasi tactica este The Human Centipede. In al doilea rand, alegand exact aceeasi locatie de filmare ca si  in primul film, la pachet cu aceleasi personaje negative, face ca orice urma de suspans sa dispara si teama, omniprezenta in filmul original, sa lipseasca aproape cu desavarsire. Intorsaturile pe care le ia scenariul spre sfarsit sunt inutile, deloc credibile si pun si ele umarul la acest esec.

Un alt factor cauzator al declinului este si distributia, formata din actori mai anonimi chiar decat cei din filmul original si din cativa vloggeri de care nu am auzt in viata mea. Cu un scenariu slab si un mare"0" in dreptul talentului nu avea cum sa iasa nimic bun. Singurul care reuseste sa scoata capul din noroi este Dylan Playfair care se descurca onorabil.

Dureaza cca. 35 de minute pana se intampla ceva interesant in acest film, dar ulterior lucrurile capata un oarecare ritm. Am avut uneori senzatia ca producatorii s-au autoparodiat, de exemplu facand mereu referinte si criticand efectele slabe din primul film, dar acest lucru nu face altceva decat sa te scoata din atmosfera. Lovitura de gratie, mi se pare destramarea mitului creat de primul film. Mare parte din fanii productiei au lansat o teorie a conspiratiei despre veridicitatea filmului, teorie care a popularizat foarte mult aceasta franciza, dar spulberata acum odata pentru totdeauna.

Daca vreti sa vizitati chiar voi acest ospiciu, coordonatele locatiei va sunt prezentate de mai multe ori pe parcursul filmului.

The Impossible (2012)

Titlu original: Lo imposible
Titlu romana: Paradisul spulberat

Gen: Drama

Distributie: Naomi Watts, Ewan McGregor, Tom Holland, Samuel Joslin, Oaklee Pendergast

Regizor: J.A. Bayona [a mai regizat: El orfanato(2007)]

Buget: 30.000.000 $
Incasari: 408.000.000 $

Nota Gealapa: 8.10
Metascore: 73/100

Povestea unei familii de turisti care au vizitat Thailanda si care a fost prinsa de evenimentele distructive si haotice de dupa tsunamiul din 2004, din Oceanul Indian.

Forta acestui film cu care reuseste sa impresioneze se datoreaza in principal faptului ca este bazat pe o poveste reala. Fara acest detaliu, am fi avut de a face doar cu un film bun si atat, dar stiind in permanenta ca este bazat pe o poveste reala, fiecare scena este traita mult mai intens. Regizorul a contribuit si el decisiv la impresia generala, desi experienta nu l-ar fi recomandat, ajutat, ce-i drept, de un buget decent care i-a permis printre altele si unele efecte speciale impresionante.

Distributia este si ea una notabila, cu nume cunoscute si copii foarte talentati. Naomi Watts straluceste cu adevarat in acest film, iar ca urmare a si primit o nominalizare la Oscar si una la Globul de Aur pentru acest rol.In afara de ea, l-as remarca si pe Tom Holland, un pusti care a dus in spate filmul o perioada importanta de timp, cu o responsabilitate si maturitate cum nu am intalnit la foarte multi actori experimentati.

De obicei, filmele despre dezastre naturale au o reputatie ciudata, deseori percepute doar pentru o seara in cauti motiv sa mananci popcorn, dar acest film reuseste sa invinga aceste prejudecati, ajutat din nou de faptul ca este bazat pe o poveste reala dar si de amplitudinea evenimentului reprezentat. Odata evenimentele inevitabile dezlantuite avem parte de 15 minute de spaima, cinematografie realista si un sunet infiorator. Dupa acest moment, filmul se concentreaza pe un altfel de drama, mai personala, dar care este poate chiar mai infricosatoare.Acesta este si motivul pentru care acest film straluceste. Concentrandu-se mai degraba pe drama personala si supravietuirea unei singure familii, decat sa se concentreze pe dezastrul antural in sine, ii da acestuia o fata umana, mai sensibila.

Daca ar fi sa reprosez ceva acestui film ar fi prelungirea exagerata si nejustificata a unor scene, care aduce un gen de drama nepotrivit in ansamblu. De asemenea, filmul a primit critici pentru "englezificare", filmul fiind o productie spaniola, iar familia care a inspirat aceasta poveste fiind , de asemenea, tot iberica. Ma gandesc, insa, ca acest lucru a fost necesar pentru a putea face acest film un eveniment global.

E timpul sa enumeram cateva curiozitati despre acest film. Multi dintre figuranti sunt supravietuitori reali ai nefericitului eveniment. Familia reprezentata in acest film a fost prezenta e platouri pe toata durata filmarilor si au contribuit cu detalii si sfaturi pentru a apropia evenimentele cat mai mult de realitate. O parte din scene s-au filmat chiar in locurile unde a avut loc dezastrul. Acest film este unul din ultimele produse de Ciudad de la Luz(studiourile City of Life), din Spania. Aceasta casa de productie a intrat in faliment in octombrie 2012, datorita numarului extrem de mic de filme facute aici.

Trailer:

Bad Milo! (2013)

Gen: Comedie

Distributie: Ken Marino, Gillian Jacobs, Patrrick Warburton, Mary Kay Place, Toby Huss

Regizor: Jacob Vaughan [a mai regizat: Krentz Presentz: Tyrannosaurus Rex!(2009), The Cassidy Kids(2006)]

Incasari: 100.000 $

Nota Gealapa: 5.50
Metascore: 62/100

Un barbat descopera ca problemele sale stomacale neobisnuite se datoreaza unui demon care traieste in intestinele sale.

Acum, dupa ce ati citit randurile de mai sus de cel putin trei ori, va confirm si eu ca acesta este subiectul filmului. Trebuie sa fie una din cele mai absurde intrigi pe care am intalnit-o vreodata. Dintr-o asemenea imensa absurditate nu avea cum sa rezulte vreo capodopera cinematografica. Sunt si destule momente bune si amuzante, dar si ele in aceeasi nota de bizar a intregului film.

Distributia contine un numar surprinzator de mare de nume cunoscute, tinand cont de tema abordata, s anume un demon care traieste in intestinul unui barbat si ii iese din cand in cand prin anus ca sa omoare pe cineva. Desigur, majoritatea acestor nume sunt actori ajunsi la o anumita varsta carora probabil nu le mai pasa de modul cum sunt perceputi de public, iar aceasta degajare pozitiva se simte in interpretarile lor.

Unele lucruri este mai bine sa ramana neexplicate; asa este si cu acest film. Nici macar nu are rost sa incercam sa facem asta. Ce imi place, este ca "monstrul matelor" nu este facut pe calculator. Se vede destul de clar ca este creat pe modul old school, adica s-a folosit o papusa adevarat, desenata si "mestesugita" de cineva si care a fost facuta sa se miste de doi maestri papusari: unul controla miscarile corpului si unul exresiile chipului.

Date and Switch (2014)

Gen: Comedie

Distributie: Nicholas Braun, Hunter Cope, Dakota Johnson, Nick Offerman, Gary Cole

Regizor: Chris Nelson [a mai regizat: Ass Backwards(2013)]

Nota Galapa: 5.55
Metascore: 56/100

Doi prieteni care fac un pact pentru a-si pierde virginitatea inainte de absolvire, isi vad prietenia pusa la incercare cand unul dintre ei recunoaste ca este gay.

Acest film, asa fad cum este el, ridica totusi o problema, care pe mine cel putin, m-a pus pe ganduri. Cum ai reactiona daca cel mai bun prieten al tau ti-ar spune ca este gay? Eu unul, ca un homofob inrait care sunt, l-as renega pe viata. Revenind la film, desi abordeaza un subiect destul de ofertant, potentialul acestuia este irosit cu desavarsire, iar cliseele si momentele plictisitoare sunt cvasi-omniprezente. Rare sunt momentele cand acest film m-a facut sa zambesc.

Distributia nu este deloc ofertanta si este compusa din ilustri anonimi. Singura prezenta notabila, estea cea a Dakotei Johnson, care se descurca decent, ba mai mult, ne prezinta un ideal de partenera perfecta, intelegatoare, amuzanta si desteapta.

Producatorii filmului, stiind ca au mijloace limitate, au incercat sa compenseze prin abordarea unui subiect sensibil si la moda, cum este homosexualitatea, incercand astfel cumva sa ne faca sa ne simtim vinovati daca nu ne place acest film. Din fericire, planul a esuat. 

 

BlackJacks (2014)

Gen: SF

Distributie: Kristina Anapau, James C. Burns, Tina Casciani, Eric Roberts, Roark Critchlow

Regizor: Nicolas Aaron Mezzanatto [aflat la primul lung metraj]

Nota Gealapa: 2.85

Un miliardar apeleaza la o echipa militara privata pentru a salva un savant, disparut intr-o cladire secreta din Uzbekistan.

Acest film atinge un prag rar intalnit de penibilitate. In momentul cand se ajunge acolo speri doar sa fie chiar mai penibil, poate este unul din filmele alea atat de proaste ca sunt bune. Din pacate nu este cazul. Optimismul exagerat nu face bine in meseria de regizor. Sa crezi ca poti face o masa demna de un restauant de cinci stele cand tu nu ai bani nici de o mancare de cartofi, ajungi sa faci un film despre o echipa de super soldati care se lupta cu dinozauri teleportati din lumi paralele care se catara e pereti.

Distributia contine un singur nume relevant, nici el in epoca asta, si anume Eric Roberts. Restul, probabil si-au distrus orice sansa de a avea o cariera serioasa in lumea filmului prin participarea la acest proiect. Pentru Eric Roberts nu s-a intamplat nimic, pentru ca deja a decazut maximum cate poate decadea un actor.

Filmul aduce cat de cat cu Predator, dar bineinteles fara a avea aceeasi calitate. Singura parte buna pe care o pot gasi este organizarea militara destul de realista. Din pacate lipsa banilor, povestea slaba si scenariul groaznic face sa avem parte de efecte speciale ieftine si, desi a a fost lansat in 2014, filmul are deja vechi de peste zece ani. Trailer:

Bullet to the Head (2012)

Gen: Actiune

Distributie: Sylvester Stallone, Jason Momoa, Christian Slater, Sung Kang, Sarah Shahi

Regizor: Walter Hill [a mai regizat: Undisputed(2002), Supernova(2000), Last Man Standing(1996), Wild Bill(1995), Geronimo: An American Legend(1993)]

Buget: 55.000.000 $
Incasari: 13.000.000 $

Nota Gealapa: 6.20
Metascore: 48/100

Dupa ce amandoi isi vad partenerii ucisi, un politist si un asasin platit fac echipa pentru a-si distruge dusmanul comun.

Pentru cine isi doreste un film de actiune old school, cu explozii, muschi si impuscaturi, s-ar putea ca acest film sa fie alegerea potrivita. Chiar si pe mine m-a apucat nostalgia anilor '90 urmarindu-l. Intriga este si ea una clasica, cu politisti corupti si oameni rai care de fapt sunt buni. Efectele speciale sunt decente, iar prin efecte speciale inteleg multe, multe explozii.

Cand un Sylvester Stallone batran, obosit si plictisit este actorul cu cea mai buna interpretare din intreaga distributie, inseama ca la acest capitol sunt probleme destul de serioase si chiar sunt. Stallone nu face nimic deosebit; este in nota lui obisnuita, dar chiar si asa, nu are cum sa nu se remarce cand langa el este un co-protagonist mai mputin credibil decat un gras care merge la McDonalds si comanda salata.

Va lansez o provocare: incercati sa numarati cati oameni sunt ucisi in acest film. Sunt convins ca veeti ierde sirul la un moment dat si totul pe fondul unei coloane sonore excelenta, demna de locul unde se desfasoara actiunea, si anume New Orleans. La capitolul curiozitati, as mentiona ca este primul rol cat de cat important, dupa o pauza de opt ani, al lui Christian Slater. Trailer:

Deadfall (2012)

Gen: Crima

Distributie: Eric Bana, Olivia Wilde, Charlie Hunnam, Kris Kristofferson, Sissy Spacek

Regizor: Stefan Ruzowitzky [a mai regizat: Das radikal Bose(2013), Hexe Lilli: Der Drache und das magische Buch(2009), Die Falscher(2007), Anatomie 2(2003), All the Queen's Men(2001)]

Buget: 12.000.000 $
Incasari: 100.000 $

Nota Gealapa: 6.50
Metascore: 52/100


Doi frati incearca sa scape dupa unjaf care a mers prost si ajung, cumva la reuniunea de Ziua Recunostintei a unei familii care se confrunta cu propriile sale probleme.

Acest film era demn de un scenariu mai bun. Bugetul nici preaprea, nici foarte foarte, decorul unul numai potrivit pentru un asemenea subiect, dar parca ceva lipseste. Asta este senzatia cu care ramai. Multe momente bune in care esti cu inma-n gat dar si multe mai putin bune pline de clisee si scene inutile.

Distributia este excelenta si o sa vedeti destule fete familiare. Interpretarea reprezinta punctul forte al acestui film, toti protagonistii avand prestatii decente. Daca ar fi sa remarc pe cineva as pune decat ca Eric Bana in rolul psihopatului este un pic prea real, iar Olivia Wilde in rolul fetitei cu "daddy issues". de asemenea mult prea real.

Locatia unde s-a filmat filmul este excelenta, iar privelistile pline de alb sunt perfecte pentru un thriller. Inceputul este atat de slab, incat te face sa dai ochii peste cap si sa opresti filmul cu totul, dar cei putini care rezista in fata ecranelor vor fi surprinsi de o poveste complexa si palpitanta. 

Endless Love (2014)

Gen: Romantic

Distributie: Gabriella Wilde, Alex Pettyfer, Bruce Greenwood, Joely Richardson, Robert Patrick

Regizor: Shana Feste [a mai regizat: Country Song(2010), The Greatest(2009)]

Buget: 20.000.000 $
Incasari: 24.000.000 $

Nota Gealapa: 7
Metascore: 30/100

Filmul ne rezinta povestea clasica de dragoste dintre fata bogata si baiatul sarac si parintii ei care incearca sa ii desparta.

Nu poate fi vorba despre vreo intriga originala, avand o asemenea poveste, astfel ca filmul trebuia sa se bazeze pe alte puncte forte. Din fericire, sunt destule. Bugetul, generos pentru un asemenea gen de film, a permis cadre decente, cateva efecte pe ici pe colo si se simte calitatea in fiecare scena.

Distributia, insa, este principalul argument al acestui film. Cu un buget indestulator, au putut fi adusi actori experimentati, care au scos maximum dintr-un scenariu relativ modest. Dintre toti, i-as remarca pe Alex Pettyfer si e Bruce Greenwood care s-au ridicat deasupra celorlalti si ne ofera in acest film o interpretare aproape memorabila.

Acest film nu vav
 va surprinde cu absolut nimic. Este clasica poveste despre saraca fata bogata care crede in iubire si in puterea acesteia care va invinge tot. Indiferent ce se intampla pe parcurs, deznodamantul este acelasi. Acest remake dupa un film aparut in 1981, este la fel de siropos ca originalul, dar a omis cea mai importanta parte: un mister negru care dadea un alt inteles titlului filmului si il facea sa aiba un inteles mai adanc. Acest lucru, dati-mi voie sa cred ca se datoreaza exclusiv faptului ca regizorul este o femeie.

The Last Winter (2006)

Gen: Horror

Distributie: Ron Perlman, James Le Gros, Connie Britton, Zach Gilford, Kevin Corrigan

Regizor: Larry Fessenden [a mai regizat: Beneath(2013), Wendigo(2001), Habit(1995), No Telling(1991), Hollow Venus: Diary of a Go-Go Dancer(1989)]

Buget: 5.000.000$
Incasari: 100.000$

Nota Gealapa: 6
Metascore: 69/100

O companie petroliera trimite o echipa in nordul inghetat pentru a amplasa o prima sonda in acest teritoriu, numai ca lucruri ciudate incep sa se intample si, unul cate unul, membrii echipei incep sa isi piarda mintile.

"Cofuzie" este primul cuvant care imi vine in minte cand ma gandesc la acest film. Pana la sfarsit, exact ca personajele, ajungi sa nu mai stii ce este real si ce nu si nu stiu daca asta este un lucru bun sau nu. Nu arata rau pentru un film cu buget redus, dar lipsa coerentei e deranjanta de multe ori.

Distributia este chiar ok avand in vedere circumstantele si nu cred ca puteau gasi nume mai importante cu un asemenea buget. Protagonistii au scos tot ce se putea scoate dintr-un scenariu mediocru, fara ca cineva sa reuseasca o interpretare memorabila.

Fara efecte impresionante filmul reuseste cumva sa creeze o stare continua de tensiune. E destul de complicat sa iti dai seama exact ce ii innebuneste pe toti... poate este izolarea... poate este un monstru...o scurgere de gaze... pe intreaga durata a filmului incerci sa iti dai seama ce se intampla si chiar cand credeai ca ai inteles vine sfarsitul care da peste cap tot ce credeai ca ai inteles.