He Never Died (2015)

Gen: Thriller

Distributie: Henry Rollins, Booboo Stewart, Kate Greenhouse, Jordan Todosey, David Richmond-Peck

Regizor: Jason Krawczyk [a mai regizat: The Briefcase(2011), Hard Damn Hitch(2008)]

Nota Gealapa: 6.35
Metascore: 72/100

Jack, un proscris, este smuls din zona de confort cand lumea de afara ii bate la usa si el nu isi poate tine in frau trecutul violent.

Acest film a fost una dintre cele mai mari surprize din ultima vreme. Nu in sensul ca a fost mult mai bun decat ma asteptam, ci pentru ca a fost complet diferit decat eram eu setat. Usor amuzant, dar in cea mai mare parte violent, filmul depaseste un inceput greoi ca sa te tina apoi cu sufletul la gura pana la final. Scenariul nu are prea multe cuvinte, dar nici nu erau necesare pentru ca exista riscul ca acestea sa strice filmul. Finalul nu este nici el foarte edificator si te lasa sa te intrebi la ce rahat te-ai uitat pana acum.

Distributia nu anunta nici ea vreo capodopera, ci prevestea mai degraba un dezastru. Din fericire toata lumea s-a achitat onorabil de sarcini. In afara de protagonist, restul rolurilor sunt suficient de marunte pentru a nu strica nimic. In rolul principal, Henry Rollins face o treaba bunicica. Este extrem de credibil in rolul de dur si nu a iesit din personaj nici macar cat sa clipeasca.Nu m-as mira sa il vad mai des de acum si in filme mai importante, iar eu cu siguranta o sa il urmaresc atent.

Nu sunt multe filme care sa imbine atat de reusit comedia, horrorul si drama si cu siguranta nu ma asteptam sa gasesc acest mix bun la un film de categoria B. Ritmul este si el unul potrivit. Per total as spune ca o persoana matura si deschisa la minte va aprecia acest film. Daca va doriti ceva mai mult decat violenta fara sens si replici stereotipe, vi-l recomand cu incredere; nu veti fi dezamagiti.

All the Real Girls (2003)

Gen: Romantic

Distributie: Zooey Deschanel, Paul Schneider, Patricia Clarkson, Shea Whigham, Danny McBride

Regizor: David Gordon green [a mai regizat: Our Brand Is Crisis(2015), Manglehorn(2014), Joe(2013), Prince Avalanche(2013), Black Jack(2011)]

Buget: 2.500.000 $
Incasari: 1.000.000 $

Premii:
- Best Actress (Zooey Deschanel), Mar del Plata Film Festival, 2003
- Special Jury Prize - Dramatic (David Gordon Green - for emotional truth), Sundance Film Festival, 2003


Nota Gealapa: 6.55
Metascore: 71/100

O poveste de dragoste dintr-un orasel marunt, intre un barbat cu reputatie de afemeiat si sora celui mai bun prieten al sau.

Insensibilul din mine ar putea scoate in evidenta doar banalitatea intrigii. Un barbat se indragosteste de sora prietenului sau, acesta se supara, iar cand in sfarsit e ok cu relatia, partea feminina inseala si totul se duce dracu'. Ca sa fiu obiectiv, trebuie sa recunosc ca povestea are si o oarecare profunzime, iar scenariul are multe dialoguri puternice. Totusi, nu am vazut demult o poveste asa deprimanta.

Distributia este excelenta daca ne luam exclusiv dupa nume. Din pacate fix in rolul principal a fost ales actorul gresit dupa parerea mea. Paul Schneider nu m-a impresionat deloc. Prestatia lui a fost mediocra si nici nu a avut nici un fel de chimie cu Zooey Deschanel, care chiar s-a straduit. Din rolurile mici l-as remarca pe Danny mcBride; e prima data cand il vad interpretand un personaj serios.

Avem parte de un film lent, sensibil, naiv si care violeaza sufletele personajelor principale; atat de profund vrea sa fie. Vedem poate cea mai drastica schimbare a unui barbat dur intr-un fatalau. Eu sunt convins ca fiecare dintre voi care alege sa il vada isi va aduce aminte de o despartire.

Baby Mama (2008)

Gen: Comedie

Distributie: Tina Fey, Amy Poehler, Sigourney Weaver, Greg Kinnear, Dax Shepard

Regizor: Michael McCullers [aflat la prima experienta ca regizor]

Buget: 30.000.000 $
Incasari: 62.000.000 $

Premii:
- Best WTF Moment (Amy Poehler peeing in the sink), MTV Movie Awards, 2009

Nota Gealapa: 6.20
Metascore: 55/100

O femeie de cariera care viseaza sa aiba un copil descopera ca este infertila si anagajeaza o alta femeie sa ii fie mama surogat.

Scopul acestui film este sa inlature orice urma de masculinitate din barbatii acre fac imprudenta sa il vada. Este atat de feminin ca la sfarsit imi venea sa alapatez pe cineva. Nu este chiar original si nu este nici spectaculos. Povestea, ca si scenariul, este decenta si suficient de amuzanta cat sa te tine ocupat o ora si jumatate. Ma asteptam sa fie un adevarat dezastru, dar as spune ca a fost chiar decent.

Suprinderea mea este chiar mai mare pentru ca in cele doua roluri principale sunt doua femei pe cae le-as calca cu masina daca as avea ocazia: Tina Fey si Amy Poehler. Daca Poehler a fost la fel de enervanta ca intotdeauna, as spune ca Tina Fey a avut chiar o prestatie bunicica. Nu ma voi transforma insa in fanul ei. Exista si cateva aparitii suprinzatoare prin rolurile mici, pentru a adauga sare si piper distributiei. Cred ca e prima data cand imi place de Steve Martin intr-un film.

Filmul este destul de oscilant. Scenele reusite, cu umor inteligent, alterneaza cu cele pline de clisee si glume invechite. Atentie barbati, acesta este un film cu si despre femei. Toti barbatii din film sunt de decor si nu sunt altceva decat unelte lipsite de minte al caror singur scop este sa inlesneasca implinirea dorintelor fiintelor supreme, femeile. Daca aveti o pereche de sani functionali, probail ca o sa gasiti acest film extrem de agreabil si vi-l recomand. In caz contrar, ami bine va apucati de crosetat si tot veti avea parte de ceva mai masculin. Am plecat sa beau o bere si sa strivesc cutia de frunte.

Babel (2006)

Gen: Drama

Distributie: Brad Pitt, Cate Blanchett, Gael Garcia Bernal, Mohamed Akhzam, Peter Wight

Regizor: Alejandro G. Inarritu [a mai regizat: The Revenant(2015), Birdman or (The Unexpected Virtue of Ignorance)(2014), Biutiful(2010), Chacun son cinema ou Ce petit coup au coeur quand la lumiere s'eteint et que le film commence(2007), 21 Grams(2003)]

Buget: 25.000.000 $
Incasari: 194.000.000 $

Filmul a obtinut 42 de premii, printre care:
- Best Achievement in Music Written for Motion Pictures, Original Score, Premiile Oscar, USA 2007
- Best Motion Picture - Drama, Golden Globes, USA 2007
- Anthony Asquith Award for Film Music, BAFTA Awards, 2007
- Best Foreign Film (Millor pel·lícula estrangera), ACCEC Awards, 2007
- Movie of the Year, AFI Awards, USA 2007

Nota Gealapa: 7.65
Metascore: 69/100

O familie aflata in vacanta in desertul mexican este lovita de o tragedie care uneste in mod neasteptat patru familii.

Tocmai am vazut o poveste excelenta, pusa in scena magistral de un regizor obisnuit cu succesul. Acest film este un fel de Butterfly Effect, dar mai realist. O poveste despre prietenie, bunatate, prostie, prejudecata, suferinta, dar mai ales ne arata unde poate duce lipsa de comunicare. Filmul socheaza, cucereste si impresioneaza. Cinematografia este superba si scenariul excelent, dar ce m-a lasat fara suflare de cateva ori a fost coloana sonora absolut sfasietoare. Partea japoneza a povestii a fost poate prea... japoneza. Nu imi vine sa cred ca spun asta, dar vulgaritatea din acest segment al filmului este gratuita si inutila.

Distributia este si ea foarte buna. Nu pot sa imi dau cu parerea decat despre partea americana. Cate Blanchett nu este o actrita pe gustul meu, dar aproape ca nu am sesizat-o, pentru ca Brad Pitt a eclipsat aproape pe toata lumea. Am vazut cateva interpretari foarte bune si  de la actorii mexicani si cei marocani, ami ales Adriana Barraza, cu al carei personaj am empatizat cel mai usor. Scenariul nu este cel mai generos cu replicile, dar nici un cuvant nu a fost irosit de actori.

In prima faza ne sunt prezentate patru povesti separate, fiecare extrem de puternica, iar cand toate incep sa aiba legatura una cu alta filmul devine aproape de neprivit. E de prisos sa spun ca nu va fi pentru toate gusturile. Este prea realist si incomod. In plus, pentru un film care a fost filmat aproape exclusiv cu o camera de mana, arata excelent. Daca ati facut aceeasi prostie ca si mine si l-ati ocolit pana acum, e momentul sa va rezervati doua ore si jumatate si sa il vedeti. Trailer:

Badlands (1973)

Gen: Drama

Distributie: Martin Sheen, Sissy Spacek, Warren Oates, Ramon Bieri, Alan Vint

Regizor: Terrence Malick [a mai regizat: Voyage of Time(2016), Weightless(2016), Knight of Cups(2015), To the Wonder(2012), The Tree of Life(2011)]

Buget: 450.000 $

Premii: 
- Golden Seashell (Terrence Malick), San Sebastian International Film Festival, 1974
- Best Actor (Martin Sheen), San Sebastian International Film Festival, 1974
- National Film Registry, National Film Preservation Board, USA 1993

Nota Gealapa: 7.75
Metascore: 90/100

O tanara naiva dintr-un orasel uitat de lume si prietenul ei uns cu toate alifiile comit o serie de crime in pustiul Dakotei de Sud.

De aceasta data m-am dus si mai mult in trecut si am dat peste acest film excelent din 1973. Putea sa apara la fel de bine si ieri, pentru ca nu ii lipseste nimic. Are o poveste tip Bonnie and Clyde, deci nu avea cum sa dea gres si pentru ca a fost pusa in scena excelent nici nu a dat. Scenariul este foarte bun si propune dialoguri interesante si neasteptate. Acest film este dovada ca uneori mai putin inseamna, de fapt, mai mult.

Distributia ni-l propune in rolul principal pe un Martin Sheen in floarea varstei si in forma maxima. Desi nu a castingat nici un Oscar, interpretarea lui este foarte buna si atat de credibila incat personajul lui iti da fiori cateodata. Si partenerii lui d eplatou au fost foarte buni, dar acestia aproape ca nu au contat, pentru ca el a furat tot spectacolul.

Terrence Malick nu s-a sufocat la filmul sau de debut, ba as spune chiar ca aerul sau nou de la vremea respectiva, a asigurat succesul unui film cu un subiect utilizat in exces chiar si in acele timpuri. Simplitatea cu care este prezentata crima este pur si simplu frapanta. Filmul a fost inclus in cartea de referinta "1001 Movies You Must See Before You Die". Asta ar trebui sa fie un motiv suficient de bun pentru a-l vedea. Trailer:

Cry Freedom (1987)

Gen: Drama

Distributie: Denzel Washington, Kevin Kline, Josette Simon, Wabei Siywolve, John Matshikiza

Regizor: Richard Atttenborough [a mai regizat: Closing the Ring(2007), Grey Owl(1999), In Love and War(1996), Shadowlands(1993), Chaplin(1992)]

Buget: 29.000.000 $
Incasari: 33.000.000 $

Premii:
- Best Sound, BAFTA Awards, 1988
- Peace Film Award - Honorable Mention (Richard Attenborough), Berlin International Film Festival, 1988
- Outstanding Actor in a Motion Picture (Denzel Washington), Image Awards, 1988
-Human Rights, Political Film Society, USA 1989

Nota Gealapa: 7.70

Jurnalistul sud-african Donald Woods este obligat sa fuga din tara, dupa ce incearca sa investigheze moartea in arest a prietenului sau, activistul de culoare Steve Biko.

Astfel de filme te fac sa incetezi sa mai dai vina pentru situatia tarii noastre pe trecutul recent complicat. Exista popoare mult mai greu incercate care au iesit la lumina si s-au dezvoltat in tari infloritoare si primitoare este si cazul Africii de Sud. acest ne-am a fost la un pas sa se autodistruga si acum a ajuns un exemplu pozitiv. Despre film pot spune doar ca este impresionant. Este in aceeasi masura o drama si un film biografic. Povestea pe acre o are la baza este impresionanta si este pusa in scena magistral de un regizor care in acele vremuri inca mai iubea aceasta meserie.

Distributia este si ea fix ce trebuia pentru un asemenea film. In rolurile cheie au fost numai actori care s-au mulat excelent pe personajele lor, oferindu-le credibilitate. Denzel are un rol scurt ca durata, dar personajul lui te marcheaza pana la finalul filmului. Kevin Kline ofera si el una din cele mai bune reprezentatii ale carierei sale, iar chimia dintre cei doi este foarte buna.

Acest gen de filme sunt motivul pentru care am decis sa vad si peliculele realizate inainte ca eu sa exist sau cand eram prea mic pentru a le intelege. Din cand in cand imi cade un maini unul, care pe langa ca este un film foarte bun, imi mai si pune pe tava o bucatica de istorie. Daca ar fi sa il impart in doua, as spune ca prima jumatate este cea care impresioneaza cu adevarat, in timp ce a doua este putin mai conventionala. eFilmat in Zimbabwe din cauza tensiunilor din Africa de Sud din cele vremuri, cele trei lectii pe care le propovaduieste acest film sunt libertatea, prietenia si respectarea drepturilor omului. Trailer:

A Walk in the Woods (2015)

Gen: Aventura

Distributie: Robert Redford, Nick Nolte, Emma Thompson, Mary Steenburgen, Nick Offerman

Regizor: Ken Kwapis [a mai regizat: Big Miracle(2012), Friday Night Dinner(2012), Susan 313(2012), He's Just Not That Into You(2009), License to Wed(2007)]

Incasari: 30.000.000 $

Nota Gealapa: 6.80
Metascore: 51/100

Dupa ce a petrecut doua decade in Anglia, Bill Bryson se intoarce in Statele Unite, unde decide ca cel mai bun mod de a se reconecta cu patria mama este o expeditie pe Cararea Apalasa, impreuna cu unul dintre cei mai vechi prieteni ai sai.

Acest film asezat, calm, linistit...batranesc... este exact ce aveam nevoie dupa un weekend agitat. Poevestea este simpl, originala si bine scrisa. Se cunoaste mana unui regizor cu experienta. Acesta a stiut sa puna in valoare toate atuurile pe care le-a avut la dispozitie. Spre deosebire de multe productii care au pretentii nejustificate de profunzime, acest film este intr-adevar o mare metafora despre cautarea continua a linistii si a pacii interioare.

Distributie a fost aleasa in mod inspirat. Rolurile principale aduc impreuna doi protagonisti care nu au lucrat foarte des impreuna, dar care au stiut sa foloseasca vasta lor experienta, rezultatul fiind o chimie foarte buna si prestatii solide cu putine ezitari. Celelalte persoanje au oferit extrem de putin timp de ecran pentru a mai remarca pe cineva, dar propun si ele cateva aparitii surpriza.

Interesanta si latura autobiografica a filmului, desi personal autorul cartii imi lasa impresia unui snob pretentios. trebuie sa recunosc totusi ca daca filmul era despre o poteca ascunsa din Muntii Carpati, m-ar pfi inspirat la o plimbare. Cum nu este cazul, raman la sedentarismul meu.

Mean Machine (2001)

Gen: Drama

Distributie: Vinnie Jones, David Kelly, David Hemmings, Ralph Brown, Vas Blackwood

Regizor: Barry Skolnick [aflat la prima experienta ca regizor]

Buget: 2.500.000 lire sterline
Incasari: 16.100.000 $

Nota Gealapa: 6.90
Metascore: 45/100

Un jucator de fotbal inchis pentru ultraj conduce o echipa de detinuti intr-un meci impotriva gardienilor inchisorii.

Fotbal, batai si caterinca; ce isi poate dori mai mult un barbat de la un film. Acest film este un pretext pentru bere, ragaieli si mitocanie in general. Nu este un clasic dar este distractiv. Nu este prima oara cand o infruntare sportiva intre detinuti si gardieni constituie subiect de film si nu  este nici cel ami reusit proiect de acest gen. Dar aceasta tema este una interesanta de fiecare data, in ciuda unui deznodamant previzibil. Mana unui regizor debutant se simte totusi, chiar daca acesta a incercat sa pastreze fiecare scena simpla si nu s-a complicat deloc.

Distributia este potrivita pentru acest gen de film, in rolurile importante fiind plasati golani renumiti ai industriei, ca Vinnie Jones sau Jason Statham. Prestatiile artistice sunt decente, privite individual, dar lipseste chimia dintre personaje cheie, iar asta duce la o oarecare rigiditate. Cred ca este cea mai buna prestatie pe care  am vazut-o pana acum la Vinnie Jones, dar nu cred ca i-a fost foarte greu sa joace un fotbalist, avand in vedere ca a fost unul in tinerete.

Desi distributia este poate punctul forte al filmului, nu pot sa spun ca am empatizat cu vreun personaj, lucru regretabil avand in vedere ca sunt multe personaje unice. Prima parte a filmului este prea serioasa si drumul amuzant,d ar previzibil pana la final, din partea a doua a filmului nu reuseste sa o acopere. Marele meci de la final, chiar daca nu are slow-motionurile si efectele americane, nu dezamageste si este un adevarat punct culminant.

Fantastic Four (2015)

Gen: SF

Distributie: Miles Teller, Kate Mara, Michael B. Jordan, Jamie Bell, Toby Kebbell

Regizor: Josh Trank [a mai regizat: Chronicle(2012)]

Buget: 120.000.000 $
Incasari: 337.000.000 $

Filmul a obtinut 7 premii, printre care:
- Ensemble Award, CinemaCon, USA 2015
- Worst Movie of the Year, Golden Schmoes Awards, 2015
- Biggest Disappointment of the Year, Golden Schmoes Awards, 2015
- Worst Picture, Razzie Awards, 2016
- Worst Remake, Rip-Off or Sequel, Razzie Awards, 2016

Nota Gealapa: 5.95
Metascore: 27/100

Patru tineri outsideri se teleporteaza intr-un univers alternativ periculos, care le modifica corpul in moduri socante. Cei patru trebuie sa invete sa tina sub control noile abilitati si sa lucreze impreuna pentru a salva Pamantul de un fost prieten, devenit acum dusman.

Acest film este o mare dezamagire. Aceasta franciza a inceput in 2005 si a fost continuata in 2007. Ambele filme au fost slabute. Opt ani mai tarziu s-a tras linie si s-a inceput de la zero acest proiect, incercandu-se relansarea francizei. Din pacate si acest film este la fel de mediocru, singura imbunatatire notabila fiind cea a efectelor vizuale, datorata exclusiv progresului tehnologic in domeniu. IN rest, intriga este la fel de slaba, chiar si pentru un film crae are la baza o serie de benzi desenate, regia la fel de proasta si este si unul din cee mai previzibile filme pe care le-am vazut vreodata.

Distributia nu este nici ea potrivita pentru un film cu super-eroi. Protagonistii ar fi trebuit sa fie barbati feroce, nu unii ce fete de adolescenti subdezvoltati. Nu cred ca Miles Teller poate sa inspire teama nici unui copil de scoala primara. Aceia dintre ei care chiar au incercat sa aiba o interpretare decenta au fost trasi in jos de mediocritatea scenariului, dar si de lipsa a oricarui fel de chimie cu colegii de platou.

Dureaza cam doua eternitati pana se intampla ceva in film, numai ca sa ajungi la un punct culminant plictisitor si lipsit de inspiratie si ingeniozitate. Filmul se pare ca era chiar mai prost, dar cand producatorii l-au vazut au ordonat rapid sa se filmeze din nou unele scene. Acesta este motivul pentru care Kate Mara devine brusc blonda sau pentru care Miles Teller apare cand cu barba cand fara. Acesta este un film usor de uitat si gandul unui sequel, care pare la fel de previzibil ca finalul din acest film, este oarecum deprimant. Pe de alta parte, aceasta franciza a inregistrat progres de la film la film, lucru extrem de rar, chiar daca in acest caz vorbim de un progres minim. Oricum cu mult mai rau nu poate fi.

Autumn in New York (2000)

Gen: Drama

Distributie: Richard Gere, Winona Ryder, Anthony LaPaglia, Elaine Stritch, Vera Farmiga

Regizor: Joan Chen [a mai regizat: Tian Yu(1998)]

Buget: 40.000.000 $
Incasari: 190.000.000 $

Nota Gealapa: 6.45
Metascore: 24/100

O drama romantica despre un playboy batranel care se indragosteste de o tanara frumoasa, dar care sufera de o boala incurabila.

Ma asteptam sa vad un film siropos, ceea ce s-a si intamplat, dar ma asteptam sa fie si bun, dar nu a fost cazul. Povestea nu este originala deloc si nici nu a fost transpusa intr-un scenariu de Doamne-ajuta. Mana novice a regizoarei (prima regizoare asiatica a unui film important de la Hollywood) se simte, pentru ca un regizor experimentat nu ar fi trecut cu vederea atatea momente moarte si scene inutile. Macar concluzia filmului este una realista (spoiler): dragostea nu invinge chiar tot.

Distributia este ce ma facut sa am sperante si asteptari de la acest film. Din pacate toti acesti actori sunt foarte buni individual,d ar impreuna au fost aproape mediocri. Chimia dintre cei doi protagonisti este aproape inexistenta, iar actorii din rolurile secundare au mult prea putin timp de ecran pentru ca interpretarile lor sa conteze. Din punct de vedere al prestatiei artistice, in afara de un exces de lacrimi, nu prea am primit nimic.

Daca scoatem scenele care nu aduc nimic filmului, inclusiv finalul prleungit inutil, acest film nu ar fi durat mai mult de 80 de minute. Astfel ca ritmul este unul lent... foarte lent. Va avertizez ca este atat de trist, incat persoanele deprimate cu tendinte suicidale vor fi impinse de acest film sa faca pasul final. Ce mi-a atras atentia in schimb, este cinematografia care propune o cromatica interesanta, aleasa foarte inspirat.

Better Living Through Chemistry (2014)

Gen: Comedie

Distributie: Sam Rockwell, Olivia Wilde, Michelle Monaghan, Jane Fonda, Ray Liotta

Regizor: Geoff Moore [aflat la prima experienta ca regizor]

Buget: 5.000.000 $
Incasari: 100.000 $

Nota Gealapa: 6.35
Metascore: 40/100

Viata fara evenimente a unui farmacist o ia razna cand incepe o aventura cu o clienta maritata, alaturi de care porneste pe un drum plin de sex, droguri si posibil crima.

Acest film m-a cucerit prin orginialitate si simplitate. Nu este usor in ziua de azi sa vii cu o intriga cat de cat originala. Scriitorii acestui film au reusit. Nu pot sa zic ca a fost cel mai amuzant film si ca m-am prapadit de ras, dar a avut momentele sale si a avut o oarecare candoare, lucru ciudat pentru un film plin de sex si droguri. Inca odata se dovedeste ca nu iti trebuie un munte de bani ca sa faci un film bun.

Distributia este ciudata, dar foarte buna. Nu ma gandeam vreodata la un cuplu de protagonisti format din Sam Rockwell si Olivia Wilde, dar intre ei a existat suficienta chimie incat sa isi faca personajele credibile. Nici unul dintre ei nu a iesit din zona de confort si nu a oferit vreo interpretare memorabila, dar au facut suficient pentru a nu iesi in evidenta in mod negativ.

Filmul propune si oarecare lectii de viata despre cum sa iti urmezi fericirea. Nu sunt eu vreun expert, dar tot filmul are un aer de autenticitate. Nu este nici pe departe o comedie romantica tipica si numarul de clisee este unul minim. Nici macar finalul nu este un happy-end clasic. Verdictul meu este ca merita vazut.

Icarus (2010)

Gen: Actiune

Distributie: Dolph Lundgren, Stefanie von Pfetten, Samantha Ferris, David Lewis, Lindsay Maxwell

Regizor: Dolph Lundgren [a mai regizat: Command Performance(2009), Missionary Man(2007), Diamond Dogs(2007), The Mechanik(2005), The Defender(2004)]

Buget: 5.000.000 $
Incasari: 100.000 $

Nota Gealapa: 5.80

Un asasin sovietic incearca sa scape de viata sa dubla ca asasin platit si tata iubitor.

Cam asta este nivelul maxim la care te poti astepta de la un film cu Dolph Lundgren, mai ales cand el este si regizorul. O poveste subtirica, ce nu este nimic altceva decat un pretext pentru multe impuscaturi dintre care doar ale eroului isi ating tinta. Povestea este superficiala, dar acest cuvant nu descrie suficient de bine unele personaje care au un rol important in film, dar despre care nu stim nimic. Coloana sonora este emdiocra cum sunt si majoritatea efectelor speciale, dar chiar si in aceste conditii nu pot sa spun ca m-am plictisit. In plus, am aflat ca si Dolph Lundgren are probleme cu deschisul sutienelor, ceea ce ma face sa am o parere mai buna despre mine.

Distributia este si ea exact cum m-am asteptat sa fie la un asemenea film: nici prea-prea, nici foarte-foarte. Filmele lui Lundgren nu sunt renumite pentru numele din distributie, dar din cand in cand exista cate o aparitie surpriza. de aceasta data este vorbe de Samantha Ferris. Din pacate personajul pe care il interpreteaza este unul din acelea despre care nu stim nimic, iar prestatia ei este in nota de mediocritate a filmului. As remarca totusi realismul lui Lundgren, acre spre deosebire de Steven Seagal, stie care sunt limitele varstei sale si nu incearca sa ne faca sa credem ca are 25 de ani.

Trebuie sa observ un oarecare progres in abilitatile de regizor ale lui Dolph Lundgren. Acest film, chiar daca nu este o capodopera, este mai bun decat majoritatea filmelor lansate drect pe DVD. Filmul abuzeaza de cliseele persecutarii si razbunarii din anii '90. Acesta este unul din motivele pentru care nu mi-a placut dar si unul din motivele pentru care mi-a placut. Satsiface o oarecare nostalgie a filmelor de actiune din acea vreme.

Blood of Redemption (2013)

Gen: Actiune

Distributie: Dolph Lundgren, Bily Zane, Gianni Capaldi, Vinnie Jones, Robert Davi

Regizor: Giorgio Serafini [a mai regizat: Don't Let Me Go(2016), My Boy(2015), Sin Fronteras/Without Borders(2014), A Certain Justice(2014), Ambushed(2013)]

Buget: 2.000.000 $

Nota Gealapa: 5.15

Quinn a avut de toate: putere, bani, un frate care il idolatriza si o femeie care il iubea. Dar a avut si dusmani. Intr-o singura noapte, tradat de cineva din cerculs au de prieteni, este arestat si pierde totul. Bineinteles ca atunci cand iese din inchisoare primul lucru pe ordinea de zi este razbunarea.

Chiar daca vorbim de un film de actiune mediocru, este totusi unul din cele mai bune filme cu Dolph Lundgren din istoria recenta. Nu este cea mai originala poveste si nici nu a avut mijloacele de a fi pusa in scena intr-un mod care sa ma dea pe spate. Chiar si asa a reusit sa ma tina atent si nu pot sa spun ca m-am plictisit, in ciuda unor scene lipsite de logica. Sunt destule rasturnari de situatie, unele reusite altele mai putin. Din pacate cea mai mare dintre ele este extrem de previzibila si deconspira finalul mult prea devreme.

Pentru un film de actiune de mana a doua, pot spune ca a adunat o sumedenie de actori de categoria B cunoscuti si experimentati. Luate individual, prestatiile lor au fost chiar decente. Din pacate nu a existat pic de chimie intre ei. Senzatia e ca regizorul a adunat un grup de oameni acre se urasc intre ei si i-a pus sa munceasca impreuna.

Cand nu ai bani este mai bine sa lasi efctele speciale deoparte si sa te concentrezi asupra altor lucruri, chiar daca faci un film de actiune. Nu s-a intamplat asta in acest film, iar efectele sunt deplorabile. Nici macar scenele cu impuscaturi nu au fost prea reusite; s-a abuzat prea mult de cliseul eroului singuratic care este asaltat cu focuri de arma in camp deschis, dar in mod miraculos nu este atins de nici un glont. Sunetele de impuscaturi si cele din timpul luptelor corp la corp aminteau de anii '80. Daca tot vorbim de lucruri false, starurile porno Tasha Reign si Rikki Six, ambele posesoarele unor perechi de sani falsi, au o scena fierbinte care mai detensioneaza putin atmosfera incarcata. Trailer:

Big Fish (2003)

Gen: Fantastic

Distributie: Ewan McGregor, Albert Finney, Billy Crudup, Jessica Lange, Helena Bonham Carter

Regizor: Tim Burton [a mai regizat: Big Eyes(2014), Frankenweenie(2012), Dark Shadows(2012), Alice in Wonderland(2010), Sweeney Todd: The Demon Barber of Fleet Street(2007)]

Buget: 70.000.000 $
Incasari: 260.000.000 $

Nota Gealapa: 8.15
Metascore: 58/100

Un fiu frustrat incearca a separe adevarul de fictiune, in viata tatalui sau.

Desi este un film fantastic, as spune ca este poate cel mai bun film de familie pe care l-am vazut. Este si un film foarte original. De la o intriga aparent banala porneste o poveste epica, pe parcursul careia timpul parca sta in loc. Se vede mana sigura a unui regizor specializat in productii fantastice. Fiecare dolar a fost cheltuit cu cap, iar rezultatul au fost cateva efecte impresionante. Rasturnarile de situatie sunt prezente pana in ultimul minut, asigurand si un final imprevizibil.

Puterea distributiei nu este data de protagonist. Ewan McGregor a avut o prestatie ok, dar parca nu s-a ridicat la inaltimea filmului si a colegilor sai de platou. In rolurile secundare au stralucit de-a dreptul actori ca Albert Finney, Robert Guillaume sau Steve Buscemi, care dau adevarata forta si valoarea artistica a acestui film.

Din cand in cand apare cate un film altfel care da lumea spectatorilor peste cap intr-un mod 100% original. Ma refer la filme ca Chocolat, Amelie, What Dreams May Come sau chiar Being John Malkovich. Din aceasta categorie de filme face parte si Big Fish. Fanii inflacarati ai filmelor indie ar argumenta ca acest film a fermecat audientele din intreaga lume, dar a facut-o in stilul Hollywood: cu un buget mare si efecte scumpe. Cui ii pasa? Conteaza doar ca vreme de doua ore am fost purtat intr-o alta lume. Trailer:

Good Night, and Good Luck. (2005)

Gen: Drama

Distributie: David Strathairn, George Clooney, Patricia Clarkson, Jeff Daniels, Alex Borstein

Regizor: George Clooney [a mai regizat: The Monuments Men(2014), The Ides of March(2011), Leatherheads(2008), Confessions of a Dangerous Mind(2002)]

Buget: 7.500.000 $
Incasari: 35.100.000 $

Filmul a obtinut 38 de premii, printre care:
- Breakaway Accomplishment (David Strathairn), AARP Movie for Grownups Awards, 2006
- Movie of the Year, AFI Awards, USA 2006
- Best Cinematography, Boston Society of Film Critics Awards, 2005
- Best Director (George Clooney), Bratislava International Film Festival, 2005
- Freedom Award, Broadcast Film Critics Association Awards, 2006

Nota Gealapa: 7.45
Metascore: 80/100

Jurnalistul Edward R. Murrow porneste o cruciada impotriva senatorului Joseph McCarthy.

Scurt si la obiect; asa a fost acest film. Starea de tensiune a fost continua desi nu cerd ca s-a ridicat glasul decat o singura data in tot filmul. Actunea acestui film se desfasoara acum mai bine de 50 de ani, dar subiectul este infricosator de actual pentru realitatea romaneasca de astazi, ceea ce ne arata cat suntem de inapoiati din punct de vedere al mentalitatii. Singura arma pe care acest film o are la dispozitie pentrua impresiona sunt dialogurile foarte bune.

Distributia, asa cum se intampla in filmele regizate de Clooney, este aleasa cu mare grija. Incepand cu el si temrinand cu David Strathairn, toti actorii din acest film au avut interpetari solide si  foarte credibile. Prestatiile lor au oferit toata culoarea de care avea nevoie acest film alb-negru.

Clooney trebuie felicitat pentru cum a reusit sa reproduca cu succes atmosfera tipica televiziunii anilor '50. Filmand in alb-negru, introducand si imagini reale cu personajele la care se face referire si propunand un final brusc si neastetat, dar plin de inteles, acesta dovedeste inca odata ca merita urmarita si cariera lui de regizor. Din categoria "stiati ca", trebuie sa va spun ca la fiecare 23 de minute (exact durata stanard a emisiunilor TV din acele timpuri) filmul este intrerupt de cate un cantec de jazz, interpetat de Dianne Reeves. Trailer: