Toro (2016)

Gen: Crima, Dama

Distributie: Mario Casas, Luis Tosar, José Sacristán, Claudia Canal, José Manuel Poga

Regizor: Kike Maíllo [a mai regizat: En tu cabeza(2016), Tu ý yo(2014), Eva(2011)]

Buget: 4.000.000 €
Incasari: 1.000.000 €

Nota Gealapa: 6.20

Un fost escroc trebuie sa revina la vechile sale obiceiuri pentru a-si salva fratele mai mare si nepoata din mainile fostului sau sef si mentor.

Filmele de actiune europene sunt de cele mai multe ori mult mai putin stralucitoare decat cele de la Hollywood. Este cazul si acestui film. Astfel ca singura sansa ca acesta sa fie bun ar fi fost o poveste foarte buna. Din pacate aceasta nu a existat, iar intriga este una stereotipica. daca filmul asta era o poezie populara, ar fi fost o balada de razbunare clasica. Nu este cea mai impresionanta lucraare cinematografica spaniola pe care am vazut-o, dar este un film destul de agreabil si m-am bucurat de un happy-end atipic.

Distributia este foarte buna. Are in compozitie destule nume importante din cinematografia iberica. Am vazut interpretari bune in conditiile date. Cel mai mult nu mi-a placut de protagonistul Mario Casas, ci mai degraba de José Sacristán care a avut o prestanta iesita din comun si care si-a pus excelent in valoare vasta sa experienta.

Genul asta de thrillere nu sunt chiar cele mai populare. Acesta se intmpla sa fie si oarecum previzibil, dar asta nu ii rapeste prea mult din suspans. Problema filmului este ca are un inceput foarte bun, iar ce urmeaza nu este chiar la acelasi nivel. Daca filmul asta cu fugari ar fi fost facut la Hollywood, bugetul ar fi trebit sa aiba inca un  "0". Eu zic ca daca va cade pe mana merita sa il vedeti, ca sa mai faceti o pauza de la limba engleza. Trailer:

Trainwreck (2015)

Gen: Comedie

Distributie: Amy Schumer, Bill Hader, Brie Larson, Colin Quinn, Devin Fabry

Regizor: Judd Apatow [a mai regizat: May It Last: A Portrait of the Avett Brothers(2017), This Is 40(2012), Funny People(2009), Knocked Up(2007), The 40 Year-Old Virgin(2005)]

Buget: 35.000.000 $
Incasari: 141.000.000 $

Premii:
- Best Actress in a Comedy (Amy Schumer), Broadcast Film Critics Association Awards, 2016
- Comedy of the Year, Hollywood Film Awards, 2015
- Best Comedy Film, Las Vegas Film Critics Society Awards, 2015
- Best Comedy Film, St. Louis Film Critics Association, US 2015
- Best Comedic Actress (Amy Schumer), Women Film Critics Circle Awards, 2015

Nota Gealapa: 6.20
Metascore: 75/100

Dupa ce toata viata a crezut ca monogamia este imposibila, o carierista cu fobie de angajament trebuie sa isi infrunte temerile cand intelneste un barbat bun.

Un film destul de interesant si o comedie reusita. Este putin atpica si nu respecta standardele de frumusete impuse de Hollywood, iar asta o face mai credibila si este mai usor pentru un om obisnuit sa se regaseasca poate in aceasta poveste. Intriga este una tpica pentru acest gen de film. Este vorba despre nesiguranta unei femei care se trateaza intr-un happy-end clasic. Nu am ras in hohote, dar nici nu am fost plictisit.

In rolul principal o avem pe Amy Schumer, o comedianta aflata la primul sau rol major si acre a aratat ceva talent. nu a fost senzationala, dar a avut o prestatie decenta, intr-un film pe care chiar ea l-a scris. Partenerul ei a fost Bill Hader, un actor bun, dar despre care tot unibersul stie ca e gay, asa ca mi-a fost imposibil sa il cred. mi-au placut in schimb aparitiile surpriza din rolurile mici ale unor baschetbalisti cunoscuti dar si a lui John Cena, care se obisnuieste din ce in ce mai mult cu postura de actor.

Judd Apatow incearca in mod frecvent sa iasa din zona lui de confort, uneori cu succes alteori nu. Acest film l-as trece in dreptul celor pe care le-a reusit, pentru ca l-a regizat si editat exact cum trebuia, dar s-a simtit pe alocuri ca aceasta este o lume necunoscuta pentru el. Este un film mai degraba pentru femei, carora il recomand, dar neconventionalitatea si vulgaritatea lui Amy Schumer il face tolerabl si pentru barbati. Trailer:

Wonder Woman (2017)

Gen: Fantastic, Aventura, Actiune

Distributie: Gal Gadot, Chris Pine, Robin Wright, Connie Nielsen, Danny Huston

Regizor: Patty Jenkins [a mai regizat: Exposed(2015), Five(2011), Monster(2003)]

Buget: 149.000.000 $
Incasari: 194.000.000 $ (pana acum)

Filmul aobtinut 7 premii pana acum, printre care:
- Best of Show, Golden Trailer Awards, 2017
- Best Fantasy Adventure, Golden Trailer Awards, 2017
- Best Summer 2017 Blockbuster Poster, Golden Trailer Awards, 2017
- Rising Star Award - Actress (Gal Gadot), Palm Springs International Film Festival, 2017
- Choice Movie: Action, Teen Choice Awards, 2017

Nota Gealapa: 7.85
Metascore: 76/100

Dupa ce un pilot se prabuseste pe insula ei si ii povesteste despre conflictul din lumea lui, Diana, o razboinica amazoniana aflata in training, pleaca de acasa pentru a lupta un razboi, descoperindu-si intreaga sa putere si adevaratul destin.

M-am ferit de filmul asta cat am putut, desi am vazut destule cronici pozitive. Parca e o industrie cinematografica cu prea multi spuer-eroi... mult prea multi pentru a mai fi vreunul cu adevarat credibil. In plus, aveam deja un super-erou barbat cu scut, destul de caraghios de altfel, acum ne trebuie si o femeie cu scut? Am zis sa ii dau totusi o sansa si nu imi pare rau ca am facut-o pentru ca m-a surprins in mod pacut,chiar daca consider in continuare acest film ca fiind inutil, iar singurul lui scop este de a mai crea un robinet de bani de unul singur sau impreuna cu Justice League. 

Din punct de vedere tehnic, arata foarte bine, cu multe efecte impresionante. Intriga este destul de haotica. Amesteca zei antici si amazoane, cu nazisti si arme chimice, dar in mod curios functioneaza si in aceste conditii. Recunosc ca m-am cufundat fara sa imi dau seama in povestea asta aparent fara sens si am fost destul de captivat, desi au existat unele momente care m-au facut sa dau ochii peste cap. Scenariul nu este rau nici el si propune destule dialoguri interesante, dintre care multe pline de umor, asa cum este la moda astazi.

Distributia nu este deloc una atractiva la prima vedere. Cel mai cunoscut nume de pe afis era cel al lui Chris Pine, acre nu este nici pe departe cel mai carismatic tip, dar aici a avut o interpretare buna, destul de agreabila. In rolul principal o regasim pe Gal Gadot, care pana la acest film era aproape anonima pentru mine si a carei prestatie a fost una ok-ish. A avut multe scene pe acre le-a ratat,d ar si unele bune, iar intepretarea asta oscilanta este deranjanta, dar o pun pe seama emotiilor debutului intr-un film de o asemenea amploare. Important este ca am vazut potential si sunt curios sa o vad si in proiectele ei viitoare. Ajuta si faptul ca este superba.

Daca judecam acest film doar comparandul cu alte productii de acelasi rang, cu acelasi buget si cu intrigi asemanatoare, atunci este doar unul mediocru si pun asta pe seama alegerii neinspirate a regizorului si a alegerilor neinspirate pe care ace(a)sta le-a facut la randul ei. Probail in dorinta de a fi o miscare feminista pana la capat, producatorii au decis ca si regizorul trebuie sa fie o femeie si asa a ajuns in aceatsa postura Patty Jenkins, care pana la acest film mai regizase doar o mana de episoade are unor seriale si vreo doua filme de televiziune. lipsa ei de experienta se vede si este unul din minusurile principale ale acestui film. Acesta este unul din motivele pentru care filmul nu este chiar un succes la box office. Celelalte ar fi distributia neatragatoare si reticenta publicului masculin de a vedea un film care are in prim-plan o femeie puternica.

Cu chiu cu vai isi va face loc si aceasta franciza pe aceasta piata si ne va mai deranja probabil ani buni de acum incolo, asa ca ar fi bine sa o vedeti de la inceput. trebuie sa recunosc ca este un film bun, destul de coerent avand in vedere imprejurarile si cred ca va fi o surpriza placuta. Trailer:

 

The Sea Inside (2004)

Titlu original: Mar adentro

Gen: Biografic, Drama

Distributie: Javier Bardem, Belén Rueda, Lola Dueñas, Mabel Rivera, Celso Bugallo

Regizor: Alejandro Amenábar [a mai regizat: Regression(2015), Agora(2009), The Others(2001), Open Your Eyes(1997), Thesis(1996)]

Buget: 10.000.000 €
Incasari: 64.100.000 $

Filmul a obtinut 68 de premii, printre care:
- Best Foreign Language Film of the Year, Academy Awards, USA 2005
- Best Foreign Language Film, Golden Globes, USA 2005
- Best Performance in a Leading Role (Javier Bardem), ADIRCAE Awards, 2005
- Best Foreign Film, Spanish Language (Mejor Película Iberoamericana), Argentinean Film Critics Association Awards, 2006
- Best Film, Bangkok International Film Festival, 2005

Nota Gealapa: 8.20
Metascore: 74/100

Povestea reala a lui Ramon Sampedro, care a dus o lupta de trei zeci de ani in favoarea eutanasiei si a dreptului sau de a muri.

Nu este deloc un film comod. Abordeaza un subiect care este si va ramane mult timp de acum incolo tabu. Simplu din punct de vedere tehnic, dar extrem de complex, filmul va crea polemica si va imparti publicul in doua tabere destul de radicale, care vor dezbate intens aceasta tema. Nu este genul de subiect acre sa te lase indiferent. Filmul reuseste sa captiveze, sa rrevolte si sa socheze pe alocuri si nu plictiseste nici o secunda.

In rolul principal il regasim pe Javier Bardem, practic cel mai important nume pe acre il are de oferit cinematografia spaniola in acest moment, iar acesta nu dezamageste. Are o interpretare absolut hipnotizanta si fura majoritatea luminii reflectoarelor asa cum si trebuia de altfel. Nu vreau sa minimalizez calitatea prestatiilor celor din rolurile secundare, care au fost si ele foarte bune, dar Bardem a stralucit pur sis implu.

Vreau sa apreciez si indemanarea regizorului Alejandro Amenábar, care a reusit dintr-un subiect greu de ecranizat si greu de facut agreabil, un film plin de viata, culmea. Filmul nu este numai despre problema eutanasiei, ci ridica si alte teme, unele la fel de prezente ca cea principala; de exemplu: ce este dragostea? Intreg filmul este ticsit de personaje indragostite, care cauta dragostea si ar face orice pentru ea. Europenii in general sunt foarte priceputi sa faca astfel de filme, iar acesta este unul dintre cele ami bune de acest fel si il recomand cu incredere. Trailer:

The Mission (1986)

Gen: Drama

Distributie: Robert De Niro, Jeremy Irons, Ray McAnally, Aidan Quinn, Cherie Lunghi

Regizor: Roland Joffé [a mai regizat: The Forgiven(2017), The Lovers(2013), There Be Dragons(2011), You and I(2011), Captivity(2007)]

Buget: 24.500.000 $
Incasari: 24.000.000 $

Filmul a obtinut 13 premii, printre care:
- Best Cinematography, Academy Awards, USA 1987
- Best Screenplay - Motion Picture, Golden Globes, USA 1987
- Best Original Score - Motion Picture, Golden Globes, USA 1987
- Best Actor in a Supporting Role (Ray McAnally), BAFTA Awards, 1987
- Best Editing, BAFTA Awards, 1987

Nota Gealapa: 7.75

In secolul XVIII, preoti iezuiti spanioli incearca sa proteje un trib sud-american izolat impotriva Portugaliei, care vrea sa ii transforme in sclavi.

Daca mai aveti vreun dubiu in acest sens, acest film va poate confirma inca odata ca la baza oamenii sunt doar niste animale salbatice. Intriga are la baza o bucatica de istorie reala, care ii da profunzime filmului. Din punct de vedere cinmatografic arata bine chiar si dupa standardele de astazi. Coloana sonora este si ea foarte buna si este compusa special pentru acest film, lucru destul de rar in prezent. Intreg filmul este o lupta intre doua rele, unul mai marei si altul mai mic, pentru ca nu consider ca vreuna din cele doua tabere combatante proceda corect.

Distributia este plina de nume mari. In rolurile principale sunt actori mari de pe atunci, care au rezistat probei timpului si inca sunt actuali, iar in rolurile mici unii anonimi pe vremea aia, deveniti si ei nume care pot umple sali astazi, cum ar fi Liam Neeson. Astfel ca la capitolul interpretare avem parte de foarte multa calitate.

Cunoscand obiceiul prost al industriei cinematografice de a inflori adevarul de dragul audientei, am avut ceva rezerve legate si de acest film, dar am fost surprins in mod placut. Subiectul este abordat sensibil si rational. Am fost impresionat si de modul inteligent in care o poveste care in realitate a durat cateva generatii a fost comprimata intr-un cadru temporal de cam zece ani fara sa isi piarda din credibilitate. Este un film foarte bun pe care il recomand. Trailer:

The Vatican Tapes (2015)

Gen: Thriller, Horror

Distributie: Olivia Taylor Dudley, Michael Peña, Dougray Scott, John Patrick Amedori, Peter Andersson

Regizor: Mark Neveldine [a mai regizat: Ghost Rider: Spirit of Vengeance(2011), Gamer(2009), Crank: High Voltage(2009), Crank(2006)]

Buget: 8.000.000 $
Incasari: 13.000.000 $

Nota Gealapa: 5.55
Metascore: 38/100

Un preot si doi exorcisti de la Vatican lupta impotriva unei forte satanice antice, pentru a salva sufletul unei fete.

Aveam chef de o exorcizare buna, dar filmul asta nu m-a satisfacut decat partial. O mana de scene sunt chiar decente, dar timpii morti dintre acestea strica tot filmul. Totul este mult prea dramatic, chiar si pentru importanta evenimentului din mijlocul actiunii. Unele aspecte sunt mult prea aleatorii ca sa fie credibile si multe intrbari raman fara raspuns. Per total, filmul ofera prea putin pentru a fi luat in serios cu adevarat.

Distributia are cateva figuri familiare, in frunte cu Michael Peña, dar acest scenariu exagerat de dramatic si totodata sarac in replici nu a ajutat pe nimeni. Protagonista a fost Olivia Taylor Dudley, care desi nu este un nume care sa umple salile de cinema, are destul de multa experienta, pe acre nu am simtit-o insa aici. Se simte straduinta zadarnica a actorilor de a produce ceva de succes.

Intreg filmul are un aer de ieftin, desi am vazut filme horror excelente facute chiar cu mai putini bani decat acesta. Asta se datoreza regizorului as spune eu, pentru ca unele efece speciale au fost chiar impresionante. M-am bucurat ca nu a fost un film de tipul "found footage" decat partial, desi poate daca ar fi fost filmat astfel pana la final ar fi avut o scuza pentru cat de slab este. Filmul asta nu ar speria nici un copil paranoic. Trailer:

The Rover (2014)

Gen: Drama

Distributie: Guy Pearce, Robert Pattinson, Scoot McNairy, Tawanda Manyimo, Susan Prior

Regizor: David Michôd [a mai regizat: War Machine(2017), Animal Kingdom(2010), Solitary Endeavour on the Southern Ocean(2008)]

Buget: 8.500.000 $
Incasari: 2.000.000 $

Premii:
- Best Sound, Australian Acadey of Cinema and Television Arts (AACTA) Awards, 2015
- Best Supporting Actress (Susan Prior), Australian Acadey of Cinema and Television Arts (AACTA) Awards, 2015
- Best Achievement in Sound for Film Sound Recording, Australian Screen Sound Guild, 2014

Nota Gealapa: 6
Metascore: 64/100

La 10 ani dupa un colaps economic global, un singuratic apasat de probleme ii urmareste pe barbatii care i-au furat singurul lucru pe care il mai avea: masina. Pe drum, el il captureaza pe fratele unuia dintre hoti, iar intre cei doi se formeaza o legatura de-a lungul acestei calatorii ciudate.

Filmul asta este un fel de John Wick pentru saraci. Nu va spun de ce am facut comparatia asta ca sa nu stric marele nimic care este scopul filmului. Noroc ca am citit putin despre el, ca altfel nu intelegeam mare lucru. Nu se explica mai nimic. Nu intelegi motivatia, nu intelegi unele actiuni, iar multe dintre intrebari raman fara raspuns pana la final. Este destul de grafic din cand in cand si asta il mai salveaza.

Distributia ni-l propune in rolul principal pe Guy Pearce, acre este un actor bunicel si experimentat, dar nu o sa auzi niciodata pe nimeni spunand "A scos Guy Pearce un film, trebuie neaparat sa il vedem! Are o prestatie decenta si aici, dar nu prea il ajuta ce se intampla in jurul lui. O interpretare interesanta a avut si Robert Pattinson, pe care as vrea sa il vad si in alte roluri.

As sune ca este un film negru, matur si violent. Are ceva si din Mad Max. Daca as vrea sa par inteligent, as spune ca acest film este despre anarhia sufletelor, care intr-o pustietate atat proprie cat si figurativa, incamai au urme de speranta, credinta si iubire. Din pacate nu este atat de profund, desi am impresia ca se pretinde a fi. Daca vreti sa vedeti niste crime fara sens pe o coloana sonora interesanta, aruncati o privire. Trailer:

The Tuxedo (2002)

Gen: Comedie, Actiune

Distributie: Jackie Chan, Jennifer Love Hewitt, Jason Isaacs, Debi Mazar, Ritchie Coster

Regizor: Kevin Donovan [aflat la prima experienta ca regizor]

Buget: 60.000.000 $
Incasari: 33.300.000 $

Premii:
- Favorite Male Butt Kicker (Jackie Chan), Kids' Choice Awards, USA 2003
- Favorite Female Butt Kicker (Jennifer Love Hewitt), Kids' Choice Awards, USA 2003

Nota Gealapa: 6.15
Metascore: 30/100

Un sofer nefericit trebuie sa ii ia locul unui agent secret aflat in coma, folosind costumul acestuia, care este d efapt un gadget ultramodern.

Filmul asta a fost exact asa cum ma asteptam s fie, adica mediocru si lipsit de imaginatie. Intriga este una subreda, iar umorul situational de acest gen cred eu ca este pe cale sa apuna, daca nu este ajutat si de alte elemente ale filmului. The Tuxedo ma face sa banuiesc ca este de fapt o operatiune de spalare de bani, pentru ca nu vad pe ce s-a putut cheltui un asemenea buget. Previzibil de la inceput pana la final si aproape plictisitor, da de multe ori senzatia ca este un film pentru copii, desi cu siguranta nu asta a fost destinatia lui.

Distributia este primul semn care nu a anuntat nimic bun la acest film. Jennifer Love Hewitt nu mai este relevanta de multa vreme, iar sansele ca Jackie Chan sa aiba o interpretare buna in limba engleza sunt cam aceleasi pe acre le ai sa castigi la ruleta. Intre  cei doi nu a existat aproape nici un fel de chimie, iar asta a ingropat si mai rau doua prestatii deja destul de slabe.

Sa nu credeti ca acestfilm incearca de fapt sa fie ironic si taxeaza de fapt cliseele din filmele de actiune, pentru ca nu este cazul. Este doar o comedie de actiune plina de clisee. Personajele sunt si ele confuze si nu au o identitate clara. Si cand ma gandesc ca pe vremuri ma amuza copios Jackie Chan... Filmul asta nu este deloc o lucrare cinematografica reusita si va sfatuiesc sa stati departe de el.
 

The Mist (2007)

Gen: Horror

Distributie: Thomas Jane, Marcia Gay Harden, Laurie Holden, Andre Braugher, Toby Jones

Regizor: Frank Darabont [a mai regizat: The Majestic(2001), The Green Mile(1999), The Shawshank Redemption(1994), Nightshift Collection(1994), Buried Alive(1990)]

Buget: 18.000.000 $
Incasari: 42.000.000 $

Premii:
- Saturn Award - Best DVD Special Edition Release, Academy of Science Fiction, Fantasy & Horror Films, USA 2009
- Saturn Award - Best Supporting Actress, Academy of Science Fiction, Fantasy & Horror Films, USA 2008
- Best Director, Fright Meter Awards, 2007
- Best Supporting Actress, Fright Meter Awards, 2007
- Best Horror Movie, Fright Meter Awards, 2007
- Best Horror or Science Fiction, Internet Film Critic Society, 2007

Nota Gealapa: 7.30
Metascore: 58/100

O furtuna ciudata dezlantuie o specie de creaturi insetate de sange asupra unui mic orasel, unde un grup de cetateni se adapostesc intr-un supermarket si lupta pentru viata lor.

Acest film a fost o surpriza placuta. Este plin de tensiune, destul de grafic si foarte imprevizibil. Coloana sonora este excelenta si creeaza o atmosfera sumbra. Din punct de vedre vizual avem parte de cateva efecte interesante, dar in prim-plan nu sunt monstrii si tentativa de a scapa de ei. in prim-plan este natura umana si felul in care oamenii reactioneaza in conditii de stres maxim. Majoritatea cliseelor sunt evitate cu succes, iar finalul absolut neasteptat ne arata ca nu orice film de acest gen trebuie sa aiba un happy-end clasic.

Distributia este departe de a fi impresionanta, dar sunt suficienti actori experimentati incat sa nu strice o poveste buna. Prestatiile sun bune, fara a fi extraordinare, dar sunt suficiente pentru a fi credibile. Ba chiar acteva scene sunt la un nivel foarte ridicat din punct de vedere al interpretarii. Cred ca niste actori mai de prima mana ar fi putut sa ofere ceva mai mult la acest capitol si sa faca filmul asta cu adevarat un clasic.

La prima vedere acest film nu parea ca are prea mult potential sa fie bun. In afara de un regizor care a produs cateva filme memorabile, restul ingredientelor pareau cam rasuflate. Iar Darabont nu numai ca a regizat acest film exemplar, dar aproape ca s-a reinventat, pentru ca filmul asta este diferit de ce ne obisnuise el pana acum. Seteaza atmosfera ciudata inca din prima scena, iar apoi este un sprint continuu catre un final extrem de intunecat. Pot sa inteleg de ce filmul asta nu s-a descurcat prea bine la box office, dar va asigur ca este un film excelent si trbuie sa il vedeti. Trailer:

The Tag-Along (2015)

Titlu original: Hong yi xiao nu hai

Gen: Horror, Thriller

Distributie: Wei-Ning Hsu, River Huang, Yin-Shang Liu, Po-Chou Chang, Yumi Wong

Regizor: Wei-Hao Cheng [a mai regizat: Who Killed Cock Robin?(2017), The Tag-Along 2(2017), The Death of a Security Guard(2015)]

Premii:
- Best Actor (River Huang), Taipei Film Festival, 2016

Nota Gealapa: 5.95

O poveste despre o inregistrare cu un grup de oameni care merg intr-o drumetie si o fetita misterioasa intr-o rochie rosie, care ii urmareste.

Cand alegi sa vezi un film asiatic te astepti fie sa gasesti ceva exatrordinar care sa te dea pe spate, fie ceva incredibil de prost. Din pacate acesta se apropie mai mult de a doua extrema. In afara de cateva sperieturi bune si cateva efecte vizuale interesante, acest film nu are nimic de oferit. Are o logica indoielnica, destul de greu de urmarit. Sunt convins ca oarecare parte din firul logic s-a pierdut si in traducere, dar nu atat de mult incat asta sa fie singurul motiv pentru care filmul nu mi s-a parut unul bun.

Despre distributie nu pot sa imi dau prea mult cu parerea. Numele nu imi spun nimic, iar interpretarile sunt in stilul generic al filmelor din aceasta parte de lume. Avand in vedere conditiile date, as spune ca prestatiile sunt destul de bune, una sau doua dintre acestea chiar iesind in evidenta.

Filmul are la baza o legenda urbana din Taiwan, care a pornit dupa ce in anul 1988, pe inregistrarile unui grup aflat in drumetie se presupune ca a aparut o fetita misterioasa imbracata in rosu, iar de atunci tot mai multi oameni sustin ca au intalnit-o. Asta face filmul o idee mai interesant, dar povestea cred eu ca extrapoleaza mult de la subiectul initial. Este considerat cel mai bun film horror din Taiwan din ultimele decenii, dar asta nu inseamna decat ca Taiwanul are o problema cu acest gen de film. Aceasta poveste are si un sequel pe care intentionez sa il vad dar nu ma astept sa fiu dat pe spate nici de acesta. Trailer:

The Purge: Election Year (2016)

Gen: Thriller, Actiune

Distributie: Frank Grillo, Elizabeth Mitchell, Mykelti Williamson, Joseph Julian Soria, Betty Gabriel

Regizor: James DeMonaco [a mai regizat: The Purge: Anarchy(2014), The Purge(2013), Staten Island(2009)]

Buget: 10.000.000 $
Incasari: 97.000.000 $

Nota Gealapa: 6.40
Metascore: 55/100

Fostul sergent de politie Barnes devine seful securitatii pentru senatoarea Charlie Roan, un candidat la presedentie care este in pericol sa fie ucisa in Noaptea Judecatii datorita dorintei ei de a elimina aceasta noapte dupa ce castiga alegerile.

Franciza asta nu a profitat niciodata de potentialul oferit de o idee absolut originala si socanta, dar cu toate greselile sale, a reusit sa devina una din placerile mele vinovate. Desi plin de greseli si de erori logice, acest al treilea film are destule lucruri bune care il fac agreabil. Nu este la fel de grafic ca predecesorii sai, dar este suficient deexplicit ca sa socheze inca si mi-a placut felul credibil de a pastra unele personaje din filmul precedent. Este actiune din plin, iar deznodamantul pare sa puna capat acestei serii, dar nu exclude nici posibilitatea unui al patrulea film.

Distributia nu este iesita din comun. Ar fi putut fi mult mai atractiva din punct de vedere al numelor, dar bugetul nu a fost niciodata punctul forte al The Purge. Chiar si asa, prestatiile sunt decente si suficient de buna cat sa nu te zgarie pe ochi. Mi-a placut ca personajele secundare noi au adus un plus povestii si nu au aparut doar ca sa creasca numarul de cadavre din film.

Daca sunteti extrasensibili in ceea ce priveste rasismul, sa stiti ca filmul are destule glume de acest fel; de fapt, cred ca tot umorul din film are la baza glume rasiste. Daca personajele secundare noi au adus un plus povestii, cred ca cele principale sunt destul de generice si este foarte greu sa iti pese de ele in timpul filmului. Se simte si ma ingrijoreaza faptul ca producatorul acestui film este Michael Bay, un tip cunoscut pentru filme care produc bani dar si pentru faptul ca distruge francize. Aceasta nu este inca in coma si sper sa nu aiba aceasta soarta. Trailer:

The Pact II (2014)

Gen: Horror, Mister, Thriller

Distributie: Caity Lotz, Camilla Luddington, Scott Michael Foster, Patrick Fischler, Amy Pietz

Regizor: Dallas Richard Hallam [a mai regizat: Entrance(2012)]

Nota Gealapa: 5.35
Metascore: 37/100

O femeie bantuita de cosmaruri cu un criminal in serie afla ca visele ei au o conexiune terifianta cu realitatea.

Primul The Pact nu a fost cine stie ce, dar a avut cateva parti bune, crae l-au facut agreabil, astfel ca un sequel trebuia sa indeplinesca unele asteptari iar acesta nu a facut-o. S-a incercat a fi doar o metoda de a mai face niste bani si s-a ignorat orice legatura cu primul film care sa aiba ceva sens. Macar producatorii au avut bunul simt sa il lanseze direct pe dvd.Bomboana de pe coliva este previzibiliatea de care da dovada. Practic, deznodamantul este evident cam de la jumatatea filmului.

Caity Loitz apare si in acest film intr-o conjunctura cam trasa de par si alaturi de Camilla Luddington ne trece in revista toate cliseele legate de blonde care joaca in filme horror. Noile aditii la distributie sunt si ele o apa si un pamant si nimeni nu produce vreo interpretare cat de cat notabila. Era si greu ca in acest context sa putem vorbi de asa ceva, dar pana si Patrick Fischler, care a avut un rol simplu, de rutina, nu a fost in stare sa aiba o prestatie decenta.

Acest film nici macar nu se aproprie de predecesorul sau cand vine vorba de suspans, atmosfera si momente ciudate si va reamintesc ca nici primul film nu a fost vreo capodopera. Chiar daca nu aveam cine stie ce sperante legate de filmul asta, tot am fost putin dezamagit. Nu va recomand acest film nici macar daca l-ati vazut pe primul si credeti ca trebuie sa temrinati povestea. Trailer:

The Million Dollar Hotel (2000)

Gen: Drama, Thriller

Distirbutie: Jeremy Davies, Milla Jovovich, Mel Gibson, Jimmy Smits, Peter Stormare

Regizor: Wim Wenders [a mai regizat: Submergence(2017), Les beaux jours d'Aranjuez(2016), Every Thing Will Be Fine(2015), The Salt of the Earth(2014), Cathedrals of Culture(2014)]

Buget: 8.000.000 $
Incasari: 300.000 $

Premii:
- Silver Berlin Bear - Jury Prize, Berlin International Film Festival, 2000
- Worst Foreign Director, Yoga Awards, 2001

Nota Gealapa: 6.35
Metascore: 25/100

O poveste clasica de tipul "cine e vinovatul", tragi-comica si romantica, care se desfasoara intr-un hotel ce gazduieste oameni cu probleme mintale, prea saraci pentru a-si permite asigurare medicala.

Tocmai am vazut doua ore de nebunie si la propriu si la figurat. In cea mai mare parte a timpului lucrurile sunt neclare, exact ca mintea personajelor. Cred ca ideea nu este una rea, dar nu a fost pusa in scena atat de bine pe cat s-ar fi putut. Sunt multe momente in care putina seriozitate ar fi ajutat filmul, dar aceasta nu a aparut. Ar mai fi fost nevoie si de altceva in afara de un haos continuu care devine rutina si chiar irita pe alocuri.

Distributia este foarte buna si ar fi trebuit sa ajute filmul mai mult, dar scenariul nu i-a pus in valoare decat ocazional pe actori. Astfel ca si Davies, si Jovovich si Gibson a avut doar cateva momente de sclipire, iar in rest s-au pierdut in ceata neclara aproape omniprezenta. Este pacat si de numele importante cu aparitii sporadice, pentru ca nici macar aceste momente nu au fost fructificate cum trebuie.

Filmul este destul de rudimentar si din punct de vedere tehnic si in loc sa devina genul ala de poveste care a facut-o celebra pe Agatha Christie, ramane doar o poveste neglijabila. Un film de hipsteri si de oameni care pretind ca au o intelegere superioara asupra lucrurilor, dar de fapt este doar un nor de praf care nu ascunde nimic deosebit. Nu este neaparat rau, dar nici nu imi prea vine sa il recomand.

The Man From Earth (2007)

Gen: SF, Drama

Distributie: David Lee Smith, Tony Todd, John Billingsley, Ellen Crawford, Annika Peterson

Regizor: Richard Schenkman [a mai regizat: The Man from Earth: Holocene(2017), Mischief Night(2013), Abraham Lincoln vs. Zombies(2012), And The Came Love(2007), Muckraker!(2006)]

Buget: 200.000 $

Premii:
- Best Screenplay, Málaga International Week of Fantastic Cinema, 2008
- Youth Jury Award - Best Feature Film,
Málaga International Week of Fantastic Cinema, 2008
- Best Picture,  Port Hueneme International Film Festival, 2007
- First Prize - Best Feature, Rhode Island International Film Festival, 2007
- Grand Prize - Best Screenplay, Rhode Island International Film Festival, 2007

Nota Gealapa: 8

O petrecere de adio improvizata pentru profesorul John Oldman se transforma intr-un interogatoriu ciudat, dupa ce acesta le dezvaluie colegilor sai ca are un trecut mai indepartat si mai ciudat decat si-ar putea imagina.

Iata ca si un film de televiziune cu un buget infim si fara nici un pic de tehnologie, a carui intreaga actiune se desfasoara in acelasi loc poate sa impresioneze. reuseste asta cu o premisa interesanta si un scenariu foarte bine scris. Dialogurile sunt atat de bune incat te tin cu sufletul la gura aproape ca la un thriller. Filmul este o dezbatere continua, care pe langa tema principala ofera destule alte lectii. Este un SF atipic care nu se bazeaza pe cadre spectaculoase si efecte vizuale, ci pe idei, care sunt pana la urma fundatia unor astfel de filme.

Distributia nu este stralucita, dar regasim cateva figuri familiare, fara prestatii deosebite insa. Era si greu in asemenea conditii. Actorii au interpretari suficient de decente ca sa nu iroseasca scenariul iar asta pentru mine a fost suficient de aceasta data. Au fost cateva momente cand am crezut ca urmeaza dezastrul din cauza actorie de nivel scazut, dar din fericire catastrofa a fost evitata.


Coloana sonora a inecat uneori dialogul, dar acesta a reusit sa razbata si in pofida acestui impediment. Filmul asta va va pune la indoiala credinta si faptele istorice, dar nu cred ca ajunge pana acolo act sa deranjeze. Il recomand fie si numai pentru simplul fapt ca este altfel. Trailer:

The Mothman Prophecies (2002)

Gen: Thriller

Distributie: Richard Gere, Laura Linney, David Eigenberg, Bob Tracey, Ron Emanuel

Regizor: Mark Pellington [a mai regizat: The Last Word(2017), Lone(2014), Anatomy of Violence(2013), Secret Lives of Husbands and Wives(2013), I Melt With you(2011)]

Buget: 32.000.000 $
Incasari: 143.300.000 $

Premii:
- Best Sound Editing in a Feature - Music - Feature Film, Motion Picture Sound Editors, USA 2003

Nota Gealapa: 6.80
Metascore: 52/100

Un reporter este atras intr-un orasel din Virginia de Vest, pentru a investiga evenimente ciudate, inclusiv viziuni paranormale si aparitia unor entitati bizare.

Un film destul de interesant, cu suspans din plin, dar care pe mine m-a dezamagit cu un final prea abrupt. Singurul efect vizual arata mediocru, si imaginea asta nu este clatita deloc. Scenariul este destul de inteligent si filmul a fost captivant. Tensiuna a tot crescut si asteptam un final epic, dar am primit unul fals, care ofera raspuns pentru numai o parte din intrebarile pe care le acumulezi pe parcurs.

Distributia este si ea bunicica daca e sa judecam duba nume, dar interpretarile nu au fost chiar iesite din comun. Si Richard gere, si Laura Linney, dar si ceilalti actori cunoscuti din rolurile mai mici au avut prestatii decente si cam atat. Will Patton parca a fost o idee mai rasarit, dar cam atat. Daca dupa ce l-am vazut pe Liam Neeson razand intr-un film, am inteles de ce nu o face prea des, am primit aceeasi lectie aici, dar cu plansul lui Richard gere... deloc placut.

Filmul ar fi inspirat dintr-o poveste adevarata si asta il face mai interesant. Intr-un film in care personajul negativ nu apare niciodata, atmosfera de tensiune si teama a devenit sarcina scenariului si a regizorului, iar acesta din urma a reusit sa o creeze. Daca va place suspansul, o sa va placa si acest film, dar eu raman cu senzatia de potential irosit.
 

The Longest Day (1962)

Gen: Razboi, Istoric, Actiune, Drama

Distributie: John Wayne, Robert Ryan, Richard Burton, Eddie Albert, Paul Anka

Regizor: Ken Annakin [a mai regizat: Genghis Khan: The Story of a Lifetime(2010), The New Adventures of Pippi Longstocking(1988), The Pirate Movie(1982), Cheaper to Keep Her(1981), The Fifth Musketeer(1979)]

Buget: 10.000.000 $
Incasari: 51.000.000 $

Filmul a obtinut 8 premii, printre care:
- Best Cinematography, Black-and-White, Academy Awards, USA 1963
- Best Effects, Special Effects, Academy Awards, USA 1963
- Best Cinematography - Black and White, Golden Globes, USA 1963
- Best Edited Feature Film, American Cinema Editors, USA 1963
- Best Foreign Production (Migliore Produzione Straniera), David di Donatello Awards, 1963

Nota Gealapa: 7.95

Evenimentele din Ziua Z, prezentate pe scara larga, atat din punctul de vedere al aliatilor, cat si cel al germanilor.

Unul dintre cele mai bune filme de razboi pe care le-am vazut. Este cu adevarat epic, pe masura evenimentului la care face referire intriga. Bugetul a fost unul urias pentru acele vremuri si a fost cheltuit cu cap, iar asta se simte in fiecare scena si in fiecare efect special. Cred ca si Sergiu Nicolaescu s-a inspirat din filmul asta pentru propriile sale proiecte. Un detaliu care mie mi-a placut enorm a fost faptul ca personajele frantuzesti vorbeau limba franceza, iar cele nemtesti vorbeau limba germana. Nu ne-a fost prezentat un razboi multinational vorbitor doar de limba engleza, sau mai rau, de limba engleza cu diferite accente.

Distributia este si ea una de vis, ticsita cu nume uriase ale acelor ani; un fel de all-star game. De la John Wayne, Richard burton sau Paul Anka, cu roluri importante, pana la Sean Connery sau Henry Fonda, la care daca ignoram cele una-doua replici ale pe care le au, putem considera ca au facut parte din figuratie. Si din acest punct de vedere filmul este la superlativ, pentru ca am bifat doar interpretari solide.

Un film de trei ore dedicat unei singure zile de razboi, asta inseamna ca puteti fi siguri ca veti avea parte de multe detalii pe care alte filme au ales sa le ignore. Poate crea impresia ca este impartit pe prea multe planuri, dar este foarte tehnic, iar pentru un film vechi de 55 de ani scenele de actiune sunt nesperat de realiste. Nu sunt un expert in Al Doilea Razboi Mondial ca sa imi dau seama de acuratetea scenariului, dar avand in vedere nivelul de detaliu pot sa presupun ca se apropie destul de mult de adevar. Cel putin pot spune ca acest film m-a educat cu privire la amploarea operatiunii; trei milioane de soldati si cinci mii de nave...e ceva. Cu siguranta il recomand. Trailer:

The Master (2012)

Gen: Drama

Distributie: Philip Seymour Hoffman, Joaquin Phoenix, Amy Adams, Price Carson, Bruce Goodchild

Regizor: Paul Thomas Anderson [a mai regizat: Junun(2015), Inherent Vice(2014), There Will Be Blood(2007), Punch-Drunk Love(2002), Magnolia(1999)]

Buget: 32.000.000 $
Incasari: 60.000.000 $

Filmul a obtinut 76 de premii, printre crae:
- Best Supporting Actor (Philip Seymour Hoffman), Alliance of Women Film Journalists, 2013
- Best Director, Austin Film Critics Association, 2012
- Best Actor in a Supporting Role (Philip Seymour Hoffman), Awards Circuit Community Awards, 2012
- Best Original Score, Boston online Film Critics Association, 2012
- Best Cinematography, Boston Society of Film Critics Awards, 2012

Nota Gealapa: 6.95
Metascore: 86/100

Un veteran din marina este nelinistit si nesigur de viitorul sau, pana cand este tentat de Cauza si de liderul ei carismatic.

Asta este un film detsul de bun, dar mult prea arogant. Daca filmul asta ar fi un fotbalist, i s-ar spune Alibesc si dupa fiecare dribling / scena reusita s-ar crede Ronaldo, dar apoi urmeaza minute intregi de normalitate. Este un film pe placul criticilor, dar in dorinta disperata de a-i multumi pe acestia, a fost putin scapat din vedere publicul larg. Filmul incearca sa predea multe lectii, dar singura concluzie clara pe care am tras-o eu este ca un om nu se poate schimba, chiar daca incearca sau pretinde ca a facut-o. Poate nu sunt eu suficient de cult pentru acest film.

Distributia are destui actori experimentati, dupa parerea mea alesi si ei dupa tiparul filmului, adica actori care se cred mai speciali, mai profunzi si cu o treapta deasupra actorasilor obisnuiti care joaca in filme mainstream. ma refer aici la in principal la Amy Adams si la Joaquin Phoenix, ambii dand viata si in acest film unor personaje destul de ciudate. Prestatiile lor au fost solide, dar nu ma pot declara impresionat.

Recunosc ca filmul are un oarecare magnetism, iar regizorul a stiut exact cum sa valorifice scenariul si actorii pe care i-a avut la dispozitie. Se pot gasi niste similitudini si apropouri catre scientologie, dar nu stiu daca sunt neaparat intentionate. Poate putin prea lung, filmul se incalzeste mai greu, dar apoi este destul de captivant. Nu va fi pe gustul tuturor. Nu este nici pe gustul meu, motiv pentru care nici nu il recomand.

The Snow Walker (2003)

Gen: Drama, Aventura

Distributie: Barry Pepper, Annabella Piugattuk, James Cromwell, Kiersten Warren, Jon Gries

Regizor: Charles Martin Smith [a mai regizat: Dolphin Tale 2(2014), Dolphin Tale(2011), Stone of Destiny(2008), Icon(2005), Ropughing It(2002)]

Buget: 10.000.000 CAD (ca. 8.000.000 $)

Filmul a obtinut 9 premii, printre care:
- Award of Distinction - Feature, Australian Cinematographers Society, 2006
- Best Cinematography (in a DVD Premiere Movie), DVD Exclusive Awards, 2006
- Feature Length Drama: Best Overall Sound, Leo Awards, 2004
- Feature Length Drama: Best Sound Editing, Leo Awards, 2004
- Feature Length Drama: Best Musical Score, Leo Awards, 2004

Nota Gealapa: 7.50

Un pilot si pasagerul sau se lupta pentru supravietuire, dupa ce se prabusesc in tundra arctica.

Toata lumea care a luat parte la acest proiect a stiut exact cum sa valorifice mijloacele limitate pe care le-au avut la dispozitie si le-au valorificat la maxim, fara sa incerce sa epateze inutil in incercarea de a impresiona. Astfel ca rezultatul este un film simplu, dar solid si foarte agreabil si chiar emotionant pe alocuri. Nu este memorabil, dar atat cat dureaza isi face treaba si reuseste sa creeze oarece emotie.

Distirbutia este si ea destul de ok. Sunt cateva figuri familiare, cu experienta in filme de televiziune, care au interpretari decente, discrete, care nu impresioneaza, dar nici nu deranjeaza. Cea mai buna interpretare ii apartine Annabellei Piugattuk, o anonima, careia acest film ar fi putut sa ii lanseze o cariera interesanta, dar nu stiu din ce motiv acest lucru nu s-a intamplat.

Mare parte din merit pentru modul in care a iesit acest film ii apartine regizorului, care s-a priceput sa lucreze cu ce are pe mana. Cinematografia este interesanta si ne poarta prin glorioasa tundra arctica din Canada, un loc pe care cei mai multi dintre noi nu il vor vedea vreodata. Un film despre instinctul de supravietuire, despre acceptare si despre cum se poate transforma un om in conditii extreme. Trailer:

The Sting (1973)

Gen: Comedie, Crima

Distributie: Paul Newman, Robert Redford, Robert Shaw, Charles Durning, Ray Walston

Regizor: George Roy Hill [a mai regizat: Funny Farm(1988), The Little Drummer Girl(1984), The World According to Garp(1982), A Little Romance(1979), Slap Shot(1977)]

Buget: 5.500.000 $
Incasari: 165.000.000 $

Filmul a obtinut 17 premii, printre care:
- Best Picture, Academy Awards, USA 1974
- Best Director, Academy Awards, USA 1974
- Best Writing, Story and Screenplay Based on Factual Material or Material Not Previously Published or Produced, Academy Awards, USA 1974
- Best Art Direction-Set Decoration, Academy Awards, USA 1974
- Best Costume Design, Academy Awards, USA 1974

Nota Gealapa: 8.50
Metascore: 80/100

Doi escroci fac echipa pentru a da cea mai mare lovitura.

Este un film extrem de simplu, dar atat de bine facut, incat a devenit un clasic. Nimic nu este ceea ce pare in acest film, iar scenariul, foarte bine scris, rastoarna situatia de atatea ori ca le-am pierdut sirul. Am crezut ca intuiesc parte din deznodamant, dar chiar daca am facut-o, filmul m-a facut sa ma indoiesc in permanenta de ceea ce credeam. Are un aer snob acest film, dar fara sa fie deranjant si total indreptatit pana la urma, pentru ca actorii sunt de clasa, iar umorul inteligent si rafinat.

Distirbutia este una de vis. In rolurile principale avem doi actori in voga in acele vremuri, care intre timp au ajuns legende ale cinematografiei si nici Paul Newman si nici Robert Redford nu au dezamagit. Ambii au avut interpretari foarte solide si chimia dintre ei a fost excelenta. Nume importante cu prestatii solide au fost si in rolurile secundare, iar asta face ca distributia sa fie unul din principalele atuuri ale filmului.

Filmul asta a castigat sapte premii Oscar si le-a meritat pe toate, dupa parerea mea. Arata bine, este amuzant, este foarte complex, fara sa fie exagerat de arogant din cauza asta, iar ritmul este atat de calert, ca nu ai timp sa ranjesti satisfacut de fiecare data cand te prinzi de un aspect, pentru ca altfel esti depasit de evenimente. Intr-un film in care nici un personaj nu este ce pare a fi, va sfatuiescs a fiti cu ochii in patru dupa putinele scene in care acestea isi arata vulnerabilitatea, pentru ca sunt scenele care fac ca acest film sa fie mai mult decat un simplu film bun. Trailer:

The Revenant (2015)

Gen: Aventura, Drama

Distributie: Leonardo DiCaprio, Tom Hardy, Will Poulter, Domhnall Gleeson, Forrest Goodluck

Regizor: Alejandro González Iñárritu  [a mai regizat: Birdman or (The UnexpectedVirtue of Ignorance)(2014), Biutiful(2010), To Each His Own Cinema(2007), Babel(2006), 21 Grams(2003)]

Buget: 135.000.000 $
Incasari: 650.000.000 $

Filmul a obtinut 89 de premii, printre care:
- Best Performance by an Actor in a Leading Role (Leonardo DiCaprio), Academy Awards, USA 2016
- Best Achievement in Directing, Academy Awards, USA 2016
- Best Achievement in Cinematography, Academy Awards, USA 2016
- Best Motion Picture - Drama, Golden Globes, USA 2016
- Best Performance by an Actor in a Motion Picture - Drama (Leonardo DiCaprio), Golden Globes, USA 2016

Nota Gealapa: 8.10
Metascore: 76/100

Un vanator aflat intr-o expeditie  pentru strangerea de blanuri se lupta pentru supravietuire, dupa ce este mutilat de un urs si lasat sa moara de camarazii lui.

Acest film a facut multa valva la momentul aparitiei si pe buna dreptate. Este cu adevarat epic. E drept ca cea mai palpitanta si surprinzatoare scena se petrece destul de devreme, dar si ce se intampla dupa aceea este exact asa cum trebuie sa fie. Ar fi putut fi mai scurt? Probabil, dar nu cred ca ar fi avut acelasi impact. Demult nu am mai vazut un film care sa intretina atat de bine atmosfera tensionata. Cinematografia este si ea supeba si este completata de o coloana sonora aparent discreta, dar foarte eficienta. Pur si simplu acest film exceleaza la toate capitolele.

Distributia este si ea foarte buna. Leonardo DiCaprio s-a ales cu un Oscar dupa prestatia din acest film. Nu cred ca este cea mai buna interpretare a carierei sale si cred ca acel premiu i-ar fi trebuit acordat cu alta ocazie, dar interpretarea lui este totusi foarte buna. Numarul de replici a fost unul minim, dar reuseste sa transmita emotie din plin doar prin expresivitatea sa. L-as remarca si pe tom Hardy in pielea personajului negativ si el cu o prestatie foarte credibila.

Dupa cata reclama i s-a facut ma asteptam sa fiu oarecum dezamagit cand il voi vedea, dar nu a fost cazul. Nu a fost insa chiar atat de profund cum se pretinde a fi. Este ca o scoica fara perla, dar o scoica superba. este unul din cele mai bune filme din ultimii ani, cu sanse reale de a deveni un clasic. Daca mai exista cineva care nu l-a vazut deja, ar trebui sa o faca urgent. Trailer:

Turn It Up (2000)

Gen: Drama

Distributie: Pras Michel, Ja Rule, Jason Statham, Vondie Curtis-Hall, Tamala Jones

Regizor: Robert Adetuyi [a mai regizat: Bring It On: Worldwide #Cheersmack(2017), Trouble Sleeping(2015), You Got Served: Beat the World(2011)]

Buget: 13.000.000 $
Incasari: 2.000.000 $

Nota Gealapa: 5.65
Metascore: 18/100

Un rapper, Diamond, incearca sa evadeze de pe strazile din Brooklyn. Impreuna cu Gage, managerul si prietenul sau de o viata, incearca sa termine o acseta pe care sa o lase la o casa de discuri. Intre timp, pentru a plati facturile, cei doi livreaza droguri pentru Mr. B. Imediat dupa moartea mamei sale, tatal lui Diamond apare dupa 12 ani de absenta si vrea sa reia relatia cu fiul sau, iubita lui Kia ii spune ca e insarcinata facandu-l sa se intrebe daca este pregatit sa fie tata. Gage fura 100.000$ de la Mr. B ca sa il ajute sa inregistreze prima caseta, asa Diamond ii foloseste fara sa stie de unde provin. B isi vrea banii, Diamond isi vrea muzica si Kia vrea un raspuns.

Nu pot sa zic despre acest film ca este plictisitor, dar nici nu am simtit ca mi-a ridicat pulsul vreo secunda. Povestea este slabuta, nu prea originala si nici nu este pusa in scena in cel mai reusit mod. Scenariul pare a fi scris de cineva care doar a copiat fraze pe care le-a auzit in alte filme. Este previzibil, iar asta il face monoton.

Prezenta lui Jason Statham in distributie si prestatia sa sunt motivul pentru care acest film primeste nota de trecere. Ja Rule are o interpretare mediocra, iar toti ceilalti actori pare ca au fost amenintati cu arma de acesta ca sa participe la acest film, atat de timorate si stangace sunt prestatiile lor.

Cine a dat bani ca sa vada filmul asta la cinema, cu siguranta a avut senzatia ca a fost jefuit. Este curios cum marea majoritate a personajelor mor, iar finalul care trebuia sa starneasca empatie si sa intrsteze audiente este doar inca o scena fasaita. In concluzie, daca nu va place violenta gratuita si sa auziti in exces cuvantul "nigga", nu aveti nici un motiv sa vedeti acest film.

The Lobster (2015)

Gen: SF, Romantic, Comedie

Distributie: Colin Farrell, Rachel Weisz, Jessica Barden, Jacqueline Abrahams, Roger Ashton-Griffiths

Regizor: Yorgos Lanthimos [a mai regizat: The Killing of a Sacred Deer(2017), Venice 70: Future Reloaded(2013), Alpes(2011), Dogtooth(2009), Kinetta(2005)]

Buget: 4.000.000 €
Incasari: 19.000.000 $

Filmul a obtinut 28 de premii, printre care:
- Honorable Mentions (The Next Ten Best Picture Contenders), Awards Circuit Community Awards, 2016
- Best Supporting Actress (Olivia Colman), British Independent Film Awards, 2016
- Jury Prize, Cannes Film Festival, 2015
- Palm Dog - Jury Prize, Cannes Film Festival, 2015
- Queer Palm - Special Mention, Cannes Film Festival, 2015

Nota Gealapa: 6.95
Metascore: 82/100

Intr-un viitor distopic, conform legilor Orasului, oamenii singuri sunt dusi la Hotel, unde sunt obligati sa isi gaseasca un partener in 45 de zile, sau sunt transformati in animale si trimisi in Padure.

Asta ar putea fi cel mai ciudat film pe care l-am vazut vreodata. Din punct de vedere al originalitatii nu poate fi comparat cu altceva. Atmosfera este una sinistra de la inceput pana la sfarsit, fiind ajutata de cinematografie si o coloana sonora care iti da fiori uneori. Ni se ofera si ceva umor si el destul de macabru. In ciudatenia lui, reuseste sa puna pe masa niste teme de gandire legate de normele sociale.

Distributia este destul de atractiva din punct de vedere al numelor, am ales pentru un film european. Stilul de interpretare al actorilor este si el unul la fel de sinistru si desi s-au achitat cu brio de sarcinile pe care le-au avut, nu putea fi vorba aici de interpretari memorabile, dar am vazut doar prestatii solide, in concordanta cu atmosfera generala si in mod ciudat, chiar agreabile.

Va spun ca sunt sanse infime sa fi vazut un film mai bizar decat acesta. Este de admirat cum cu ajutorul catorva glume, filmul reuseste sa te obisnuiasca cu lumea ciudata pe care o propune. Cred ca se vrea un film cult si chiar este. Amuzant, socant uneori, dar mai ales unic, cam acestea sunt principalele carecteristici care ma fac sa il recomand cu incredere.