joi, 25 august 2016

My Left Foot: The Story of Christy Brown (1989)

Gen: Drama

Distributie: Daniel Day-Lewis, Brenda Fricker, Alison Whelan, Kirsten Sheridan, Declan Croghan

Regizor: Jim Sheridan [a mai regizat: Dream House(2011), Brothers(2009), Get Rich or Die Tryin'(2005), In America(2002), The Boxer(1997)]

Buget: 600.000 lire sterline
Incasari: 16.000.000 $

Filmul a obtinut 22 de premii, printre care:
- Best Actor in a Leading Role (Daniel Day-Lewis), Premiile Oscar, SUA 1990
- Best Actress in a Supporting Role (Brenda Fricker), Premiile Oscar, SUA 1990
- Best Actor (Daniel Day-Lewis), BAFTA Awards, 1990
- Best Actor in a Supporting Role (Ray McAnally), BAFTA Awards, 1990
- Audience Award, Angers European First Film Festival, 1990

Nota Gealapa: 8.10

Christy Brown, nascut cu paralizie cerebrala, invata sa picteze si sa scrie cu singurul sau membru functional: piciorul stang.

 Filmul este unul foarte bun, dar demult nu am mai vazut cevaatat de trist. Aproape ca nu ma puteam uita uneori. Nici macar finalul aparent fericit nu a reusit sa insenineze atmosfera bacoviana omniprezenta. Este si un film biografic, iar de obicei asta inseamna o intriga afectata, dar de aceasta data, cum s-a intamplat si in Frida, realitatea este mai interesanta si creativa decat mintea oricarui scenarist, dar si scenaristii au fost la inaltime, transpunand-o intr-un scenariu remarcabil. Aproape ca nu s-a simtit ca la carma intregului proiect a fost un regizor debutant la acea vreme.

Distributia este foarte buna, iar prestatia artistica este singura arma adevarata a acestui film. Toata lumea a fost excelenta, indiferent cat de mic sau de mare a fost rolul. Dintre toti insa, trebuie sa il remarc pe Daniel Day-Lewis. Este cu siguranta cea mai buna reprezentatie pe care eu am vazut-o vreodata din partea lui. Ce-i drept si colegii de platou l-au ajutat, dar si el si-a etalat talentul si versatilitatea.

Filmul este unul britanic, ceea ce inseamna ca are un stil putin diferit de cel cu care ne-a obisnuit cinematografia americana in copilarie. Asta ii da un aer proaspat, chiar si acum la 27 de ani de la aparitie. Filmul te poarta de la tristete, la speranta, prin alte trairi amestecate spre un final fericit, dar care este doar un bat de chibrit aprins int-ro camera intunecata. Este inclus pe lista celor 1001 filme pe care sa le vezi inainte sa mori, a lui Steven Schneider si este singurul film din istorie care a primit calificativul A+ din partea Entertainment Weekly. Este un clasic si trebuie neaparat sa il vedeti. Trailer:


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

NetFlash.ro la indemana ta!