The Angel (2018)

Gen: Drama, Thriller

Distributie: Toby Kebbell, Marwan Kenzari, Tsahi Halevi, Hannah Ware, Waleed Zuaiter

Regizor: Ariel Vromen [a mai regizat: Criminal(2016), The Iceman(2012), Skeptical(2011), Danika(2006), Rx(2005)]

Premii:
- Jury Prize - Best Feature Film, LifeArt Festival, 2019

Nota Gealapa: 6.85

Un film basat pe bestsellerul "Ingerul: Spionul egiptean care a salvat Israelul", de Uri Bar-Joseph.

Cartea care sta la baza acestui film este si ea inspirata din fapte reale, ceea ce face filmul si mai interesant. Intriga este una palpitanta din start. Cui nu ii place o poveste buna cu spioni si spioni reali nu un James Bond la care te uiti pentru scenele de actiune si atat. Am o oarecare parere de rau, pentru ca am ramas cu impresia ca acest film ar fi putut fi chiar mai bun decat a fost. Poate cu putini bani in plus si ceva mai mult chef de munca am fi avut parte de un inceput si un final corespunzatoare si nu niste naratiuni scurte in stilul documentarelor. Nu a fost un film rau deloc si dupa ce te obisnuiesti cu limbile vorbite si cu stilul actorilor, nimic nu te mai impiedica sa te bucuri de tensiunea care exista din plin, dar daca tot pervertesti povestea originala pentru a o face mai agreabila pentru marile sau micile ecrane, macar dai si un cap si o coada corespunzatoare.

Distributia este una tipica pentru Hollywood, de altfel filmul nici nu este unul in intregime american, dar are suficienti actori experimentati in distributie, pentru a avea un nivel bun al interpretarilor. Protagonistul a fost Marwan Kenzari, un nume destul de in voga in perioada asta, care si mie imi place si care a avut o prestatie foarte buna, chiar daca putin prea dramatica in unele scene. Mai sunt cateva figuri familiare, nu foarte multe insa si asta cred ca functioneaza cumva in avantajul filmului, facandu-l mai credibil, pentru ca daca recunoasteam toate fetele ma scotea putin din poveste.

Aminteam mai devreme faptul ca filmul nu este in intregime unul american; este o coproductie Israel - SUA si asta se simte. Asta mi se pare a fi a doua mare problema a filmului si anume lipsa totala a obiectivitatii. Israelul este prezentat ca fiind aceasta tara nevinovata, care incearca sa isi apere granita si neamul impotriva egiptenilor si a altor popoare malefice, ori daca pui mana pe o singura carte care abordeaza istoria din zona respectiva, poti afla ca lucrurile nu stau deloc asa. Acest aspect, aparent nesemnificativ, pe mine m-a scos din film de cateva ori. In rest, filmul nu este rau deloc. Nu are violenta gratuita, capcana in care cad multe thrillere de spionaj, are un aer vintage, nu este produs excesiv si nu stiu cat de literar sau nu este limbajul, dar daca nu esti un vorbitor nativ de limba araba, acest aspect nu conteaza oricum. Per total, cu ceva mici rezerve, chiar recomand acest film pentru ca este unul bunicel.

Crash (2004)

Gen: Drama

Distributie: Don Cheadle, Sandra Bullock, Thandie Newton, Karina Arroyave, Dato Bakhtadze

Regizor: Paul Haggis [a mai regizat: 5B(2018), Third Person(2013), The Next Three Days(2010), In the Valley of Elah(2007), Ghost of a Chance(1998)]

Buget: 6.500.000 $
Incasari: 98.410.061 $

Filmul a obtinut 67 de premii, printre care:
- Oscar - Best Motion Picture of the Year, Academy Awards, SUA 2006
- Oscar - Best Writing, Original Screenplay, Academy Awards, SUA 2006
- Oscar - Best Achievement in Film Editing, Academy Awards, SUA 2006
- Best Screenplay - Original, BAFTA Awards, 2006
- Best Performance by an Actress in a Supporting Role (Thandie Newton), BAFTA Awards, 2006

Nota Gealapa: 8.05
Metascore: 66/100

Vietile total separate ale unor cetateni din Los Angeles se intersecteaza in povesti despre rasa, pierdere si eliberare.

Acest film m-a luat prin surprindere total. Fara sa fie neaparat grafic, este un film extrem de brutal. Incredibil de revoltator pe alocuri, apoi cu parti in care binele pare ca invinge, Crash este un carusel continuu de trairi contradictorii. Ma mir ca nu se bucura de mai multa notorietate. Am vazut multe filme cu personaje care nu au nici o legatura unele cu celelalte si ale calor cai se intersecteaza intr-un mod neasteptat, doar foarte putine sunt la acest nivel. Fiind vorba de cateva povesti separate, filmul are si mai multe deznodamanturi, nu toate fericite, astfel ca amalgamul de sentimente este resimtit pana in ultmul moment.

Distributia este una destul de numeroasa si propune atat actori foarte cunoscuti si experimentati, dar si nume aproape anonime. Fiind un film cu multe personaje, asta se traduce in putin timp de ecran pentru protagonisti, deci acestia nu au putut neaparat impresiona si nici unul nu si-a pus cu adevarat amprenta asupra filmului. Chiar si asa insa, calitatea interpretarilor este una foarte buna si asta se datoreaza si scenariului foarte bine scris. As remarca totusi rolul Sandrei Bullock, un perosnaj impotriva firii ei, pe care il duce la capat fara efort.

BInele si raul sunt dezbatute pe indelete in principal in jurul rasismului, iar complexitatea unor personaje creeaza confuzie si nu mai stii daca sa le apreciezi sau sa le detesti. Sunt reprezentate toate minoritatile din Los Angeles intr-un mod care mie, un outsider, mi s-a parut foarte credibil. Rezultatul este cu atat mai impresionant avand in vedere ca bugetul nu este deloc unul mare pentru Hollywood. Stilul scenariului aminteste de serialele tv, cu aceste povesti care se intersecteaza, dar nu are nici una din limitele impuse de televiziune. Crash este un film foarte actual, chiar daca a aparut in 2004 si care nu trebuie ratat sub nici o forma.

Baaría (2009)

Gen: Comedie, Drama

Distributie: Francesco Scianna, Margareth Madè, Lina Sastri, Ángela Molina, Nicole Grimaudo

Regizor: Giuseppe Tornatore [a mai regizat: Correspondence(2016), The Best Offer(2013), L'ultimo gattopardo: Ritratto di Goffredo Lombardo(2010), The Unknown Woman(2006), Malena(2000)]

Buget: 28.000.000 €
Incasari: 16.017.513 $

Filmul a obtinut 14 premii, printre care:
- Capri Arts Award, Capri, Hollywood 2009
- Capri Exploit Award, Capri, Hollywood 2009
- Capri Movie of the Year Award, Capri, Hollywood 2009
- David - Best Music (Migliore Musicista), David di Donatello Awards, 2010
- David of the Youth, David di Donatello Awards, 2010

Nota Gealapa: 7.10

Baaria este argoul sicilian pentru Bagheria, locul unde s-a nascut Giuseppe Tornatore, iar acest film este o epopee autobiografica a trei generatii din satul sau natal.

Acest film are un parfum retro mediteranean foarte agreabil, dar trebuie sa va inarmati cu rabdare daca vreti sa il vedeti trebuie sa va inarmati cu rabdare pentru ca dureaza aproape trei ore. Este o comedie la baza, dar este o comedie dulce-amara, pentru ca glumele sunt inconjurate de simboluri si emotie. Giuseppe Tornatore este un regizor de la care am mai vazut filme si nu am fost niciodata dezamagit. Se vorbeste in cea mai cliseistica italiana, aproape caricaturala uneori, dar cu acare te obisnuiesti odata cu trecerea timpului. Chiar daca este un film lung, fara cine stie ce efecte vizuale sau scene complicate, filmul nu este deloc plictisitor si cu atentie la detalii si o subtitrare buna poate fi o experienta foarte placuta.

Distributia este foarte buna. Nu sunt actori neaparat consacrati international, dar sunt nume importante ale cinematografiei italiene. Femeile emana feminitate si senzualitate din plin si cred ca ele dau sarea si piperul acestui film, chiar daca protagonistul este un barbat. Interpretarile mi s-au parut foarte bune, banuiesc ca sunt conforme cu epoca in care se desfasoara actiunea si mi se pare ca toti actorii au avut o chimie foarte buna intre ei. Nu pot sa remarc un actor anume, as spun ca nivelul bun al interpretarilor este dat de omogenitatea grupului.

Filmul are vlasta si la final am avut tendinta de a aplauda. Este si nostalgic, si romantic, si vintage si chiar am avut senzatia ca vad ceva epic, Cinematografia si muzica sunt si ele foarte bune si in tema. Este foarte greu sa descriu acest film si nici nu stiu cu ce sa incep. Filmul poate parea superficial, dar personal cred ca are destula substanta. Cel mai simplu ar fi sa il vedeti si sa va faceti propia parere. Eu indraznesc sa il recomand. Daca eu l-am vazut la 5 dimineata si am rezistat trei ore fara sa atipesc, inseamna ca are ceva bun.

Disturbia (2007)

Gen: Thriller

Distributie: Shia LaBeouf, David Morse, Carrie-Anne Moss, Sarah Roemer, Aaron Yoo

Regizor: D.J. Caruso [a mai regizat: xXx: Return of Xander Cage(2017), The Disappointments Room(2016), Standing Up(2013), I Am Number Four(2011), Eagle Eye(2008)]

Buget: 20.000.000 $
Incasari: 118.114.220 $

Premii:
- Top Box Office Films, ASCAP Film and Television Music Awards, 2008
- Choice Movie: Horror/Thriller, Teen Choice Awards, 2007
- Choice Movie Actor: Horror/Thriller (Shia LaBeouf), Teen Choice Awards, 2007
- Choice Movie: Breakout Male (Shia LaBeouf), Teen Choice Awards, 2007

Nota Gealapa: 7.25
Metascore: 62/100

Un adolescent aflat in arest la domiciliu este convins ca vecinul sau este un criminal in serie.

Filmul asta are cateva probleme destul de mari, cea mai importanta dintre ele fiind lipsa de originalitate. Din 1954, de cand Hitchcock a facut Rear Window am tot vazut aceasta intriga pusa in scena. Apoi, sunt destule actiuni fara sens, care se intampla doar de dragul actiunii, in frunta cu momentul cand lucrurile o iau razna total nejustificat. Ca sa fie peisajul complet, avem si cea mai cliseistica idila posibila. Cu toate astea, filmul reuseste cumva sa fie palpitant si exhaleaza suspans si tensiune. Este un film suficient de sinistru, agreavil, cu un ritm bunicel si chiar cateva sperieturi reusite.

Distributie este si ea destul de bunicica. In rolul principal il avem pe Shia LaBeouf, care la vremea aparitiei acestui film frangea inimile adolescentelor din lumea intreaga, avand aici poate singurul sau rol reusit inainte de trilogia Transformers. Personajul negativ este interpretat de David Morse, care este foarte credibil in astfel de roluri. Sarah Roemer a avut si ea o prestatie decenta, reusind sa fie adorabila. Interpretarile sunt de un nivel bunicel, in nota filmului, dar fara sa fie cu adevarat speciale. Pana la urma nici scenariul nu este vreo capodopera, astfel ca actorii nu cred ca puteau face mai mult.

Nu este un film horror, desi mi-ar fi placut sa fie. Este insa un thriller care iti poate provoca cativa fiori. Inceputul este absolut brutal, iar justificarile gasite de scenariu pentru anumite actiuni din prima parte a filmului sunt chiar decente si doar de pe la jumatate incolo tind sa devina superficiale. In concluzie, da, recomand acest film, pentru ca are toate sansele sa va placa. Si mie mi-a placut destul de mult, dar nu la fel de mult ca originalul insa.

Murder Mystery (2019)

Gen: Actiune, Comedie

Distributie: Adam Sandler, Jennifer Aniston, Luke Evans, Terence Stamp, Gemma Arterton

Regizor: Kyle Newacheck [a mai regizat: Game Over, Man!(2018)]

Premii:
- Favorite Comedy Movie, People's Choice Awards, SUA 2019

Nota Gealapa: 6.35
Metascore: 38/100

Un politist din New York si sotia lui merg intr-o vacanta in Europa pentru a reaprinde scanteia din relatia lor, dar ajung sa fie fugari, dupa ce li se insceneaza crima unui miliardar batran.

De la acest film primesti exact ce te astepti de la o comedie cu Adam Sandler, adica putina substanta, un umor aparte pe care poti sa il gusti sau nu si o cantitate mare de glume aruncate in speranta ca unele sunt bune si unele de obicei sunt. Ritmul este unul alert, filmul nu este plictisitor, are cateva scene decente de actiune, exista si cateva momente cringe, dar per total este un film suficient de amuzant ca sa mai treaca intr-un mod relativ placut 90 de minute de izolare. Cand alegi sa vezi un astfel de film, esti ca un cartofor inrait, in sensul in care speri sa primesti o comedie epica, dar de obicei primesti o mana mai slaba decat iti doresti.

Pe langa Adam Sandler, care ofera o prestatie tipica lui, o avem ca si coprotagonista pe Jennifer Anniston, ai carei ani de glorie mi se pare ca au cam trecut si care ofera si ea o interpretare in nota filmului. Desi ambii au facut o treaba decenta, trebuie sa spun ca am vazut interpretari mult mai reusit de-a lungul vremii din partea amandurora. Pe langa ei, mai avem ocazia sa vedems i in rolurile mai mici nume care sa dea un pic de sare si piper intregului film cum ar fi, Gemma Arterton sau Luke Evans. Nepotismul functioneaza si la Hollywood, pentru ca un rol minuscul are si Jackie Sandler, nimeni alta decat sotia lui Adam Sandler.

Locatiile de filmare si cinematografia au fost foarte reusite, dar nu au reusit sa compenseze pentru un scenariu banal si infantil. Chiar daca sunt destule scene amuzante, nu a fost nici una care sa ma faca sa rad in hohote si nici macar cei doi protagonisti experimentati nu au putut salva impresia generala. Daca ar fi fost scris ceva mai bine, acest film ar fi avut sanse sa fie cu adevarat bun, asa ramane doar un film dragut de vazut in aceste vremuri, dar deloc memorabil.

Spider-Man: Homecoming (2017)

Gen: Actiune, Aventura, SF

Distributie: Tom Holland, Michael Keaton, Robert Downey Jr., Marisa Tomei, Jon Favreau

Regizor: Jon Watts [a mai regizat: Spider-Man: Far from Home(2019), Cop Car(2015), Clown(2014), Our RoboCop Remake(2014), Eugene!(2012)]

Buget: 175.000.000 $
Incasari: 880.166.924 $

Filmul a obtinut 7 premii, printre care:
- Best Performance by a Younger Actor (Yom Holland), Academy of Science Fiction, Fantasy & Horror Films, SUA 2018
- Special Award - Bruno Paolo Astori plate to the emerging voice, Il Festival Nazionale del Doppiaggio Voci nell'Ombra, 2017
- Choice Summer Movie Star: Male (Tom Holland), Teen Choice Awards, 2017
- Choice Summer Movie, Teen Choice Awards, 2017
- Centauri Award - Digital Marketing, Vega Digital Awards, 2018

Nota Gealapa: 7.35
Metscore: 73/100

Peter Parker incearca sa tina in echilibru viata sa de liceean obisnuit cu alter egoul sau de super erou, in timp ce se afla pe urmele unei amenintari care vaneaza pe cerul New Yorkului.

Spider Man nu s-a numarat niciodata printre eroii mei preferati din genul asta de filme, iar acest lucru nu s-a schimbat nici dupa ce am vazut Homecoming, dar am apreciat mereu valitatea productiilor. Si de aceasta data vorbim de un film bun, chiar excelent din punct de vedere vizual, ticsit de scene epice de actiune si plin de suspans, dar care nu este dus niciodata pana aproape de paroxism. Este primul film intreg cu Tom Holland in pielea lui Spider Man, dupa o aparitie scurta intr-un Avengers si trebuie sa recunosc ca aceasta noua reinventare a originilor personajului este de departe cea mai credibila, atat cat putem vorbi de credibilitate in universul Marvel.

Pe langa Tom Holland care avea de dovedit ca este capabil sa duca in spate un asemenea personaj si sa ofere o calitate de acelasi nivel cu ceilalti super eroi Marvel, lucruri pe care le-a stapanit foarte bine, distributia ne ofera ocazia sa vedem putin si figuri familiare din acest peisaj ca Robert Downey Jr., sauGwyneth Paltrow, dar si nume noi in roluri secundare ca Michael Keaton, Marisa Tomei sau Zendaya. Absolut toti au livrat ce se astepta de la ei, adica suficienta credibilitate pentru a mentine povestea vie. Au oferit aceelasi prestatii solide, dar nu foarte stralucitoare cu care suntem obisnuiti in astfel de filme. Cat despre protagonist, Tom Holland s-a descurcat foarte bine, s-a integrat repede in peisaj, a fost bine primit de public si cred ca o vreme destul de indelungata va stapani personajul Spider Man.

Cred ca acest film film reuseste sa transmita ce mai bine ce are de transmis personajul Peter Parker, mia bine decat toate celelalte puneri in scena ale personajului de-a lungul vremii. Este pentru prima data cand mi se pare ca Spider man are si un mesaj si un pic de substanta si este putin mai mult decat un pretext pentru scene epice de actiune si ele binevenite, bineinteles. Cred ca acest film merita vazut, fie si numai pentru a mai pune o piesa in puzzleul marvel care a devenit cam mare in ultima vreme. Eu sunt mare fan 4DX in general, dar cred ca aceasta experienta ar fi prea obositare pentru acest film. Avand in vedere cat de bine arata din unct de vedere vizual, cred ca IMAX-ul ii face cinste cel mai bine, daca mai aveti ocazia sa il vedeti astfel.

First Man (2018)

Gen: Istoric, Biografic, Drama

Distributie: Ryan Gosling, Claire Foy, Jason Clarke, Kyle Chandler, Corey Stoll

Regizor: Damien Chazelle [a mai regizat: La La Land(2016), Whiplash(2014), Guy and Madeline on a Park Bench(2009)]

Buget: 59.000.000 $
Incasari: 105.697.415 $

Filmul a obtinut 31 de premii, printre care:
- Oscar - Best Achievement in Visual Effects, Academy Awards, SUA 2019
- Best Original Score - Motion Picture, Golden Globes, SUA 2019
- Best Original Score, Atlanta Film Critics Circle, 2018
- Best Film Editing, Austin Film Critics Association, 2019
- Best Original Score, Awards Circuit Community Awards, 2019

Nota Gealapa: 7.40
Metascore: 84/100

O incursiune in viata astronautului Neil Armstrong si a legendarei misiuni spatiale, care l-a transformat in primul om care a pasit pe luna, pe  20 iulie 1969.

Acesta a fost filmul meu din noaptea d einviere si nu a fost o alegere rea deloc. Da, subiectul este unul folosit in exces de-a lungul vremii, dar iesit din prim plan de multa vreme. Folosind mijloace moderne, aceasta intriga dovedeste ca poate crea tensiune si suspans in continuare, in ciuda unui deznodamant dinainte cunoscut. Filmul reuseste sa fie palpitant si dramatic. Chiar daca a durat peste doua ore, timpul zboara repede, la final am simtit ca ar mai fi fost nevoie de inca 30 de minute, pentru ca am avut impresia ca finalul a fost putin grabit si ar fi trebuit ratiocinat putin mai bine.

Distributia este foarte buna, plina de actori experimentati. Ryan Gosling a fost protagonistul, cel care l-a interpretat pe Neil Armstrong, iar acest rol i s-a potrivit ca o manusa, fiind fix in mijlocul zonei sale de confort. Personajele morocanoase si cu vorbe putine sunt cele care l-au facut celebru, dar cred ca Armstrong a mai si zambit in viata lui, asa ca e posibil sa se fi exagerat cu sobrietatea de data asta.  Claire Foy a avut al doilea cel mai important rol si mi s-a parut ca a facut o treaba chiar mai buna decat Gosling. Ea a fost cea care a asigurat doza desensibilitate si echilibru din film.

Va avertizez de la inceput ca acest film nu are aceeasi abordare ca Apollo 13, ba chiar carcotasii ar putea spune caacest film transforma unul din cele mai importante momente din istorie intr-o mini-telenovela dramatica. Nu e chiar asa, doar ca intr-adevar tonul este extrem de sobru si pe langa calatoria impresionanta sunt scoase in evidenta foarte mult si sacrificiile. Uneori primplanurile sunt atat de apropiate ca iti vine sa iesi din camera, dar si acest aspect si tremuratul excesiv al camerei sunt intentionate, cu scopul de a reproduce cat de cat atmosfera locului si personal nu le-am gasit deranjante. Toate astea, plus efectele vizuale foarte bune, fac acest film sa fie unul care trebuie vazut  si pe care il recomand, chiar daca nu e vreun clasic.