Boulevard (2014)

Gen: Drama

Distributie: Robin Williams, Roberto Aguire, Kathy Baker, Bob Odenkirk, Giles Matthey

Regizor: Dito Motiel [a mai regizat: Man Down(2015), Empire State(2013), The Son of No One(2011), Fighting(2009), A Guide to Recognizing Your Saints(2006)]

Incasari: 100.000 $

Nota Gealapa: 5.95
Metascore: 52/100

Un sot devotat dintr-o casnicie de complezenta este nevoit sa isi infrunte viata secreta.

Unul din cele mai deprimante filme pe care le-am vazut in ultima vreme. Cand nu este deprimant, este plictisitor. Intriga este destul de slaba si era greu de scos ceva memorabil plecand de la un asemenea subiect. Mesajul este unul pozitiv in esenta si anume ca nu e niciodata prea tarziu sa traiesti viata pe care ti-o doresti cu adevarat si sa fii tu insuti, dar modul in care este prezentat cred ca ii va face pe spectatorii care au un astfel de secret sa il ascunda si mai mult.

Distributia are un singur nume cu adevarat mare: Robin Williams. Aceasta este ultima lui reprezentatie. Acesta este si motivul pentru care am vazut filmul.  Chiar daca filmul in sine nu este cine stie ce, Robin Williams ne arata in fiecare scena de ce a fost unul dintre cei mai mari actori din istorie. Prestatia lui este o demonstratie de forta, care in contextul celor intamplate ulterior, capata sensuri mult mai profunde si te poarta printr-o multime de stari diferite.

Si productia in sine are cateva parti bune pe care nu le-as neglija. Abordeaza un subiect inca tabu si este plin de scene incarcate emotional. In ciuda unui inceput greoi, nici nu am simtit cum au trecut ultimele 15 minute, ceea ce inseamna ca suspansul si tensiunea au fost construite corect. Chiar si asa, motivul principal pentru care trebuie sa vedeti acest film ramane acesta: este ultima aparitie a lui Robin Williams intr-un lungmetraj.

Stash House (2012)

Gen: Thriller

Distributie: Dolph Lundgren, Briana Evigan, Sean Faris, Jon Huertas, Alyshia Ochse

Regizor: Eduardo Rodriguez [a mai regizat: Fright Night 2(2013), El Gringo(2012), Curandero(2005)]

Buget: 2.000.000 $

Nota Gealapa: 5.45

Dave si Amy cred ca au gasit casa perfecta pana cand gasesc o ascunzatoare de heroina si ajung sa fie asediati de huligani violenti.

Filmul propune o intriga cat de cat interesanta, dar cu un buget minuscul au fost nevoie de unele improvizatii pentru a suplimenta incapacitatea de a da atentie unor detalii. Astfel logica a fost lasata deoparte pe alocuri pentru ca povestea sa avanseze. Aceasta productie are un iz de anii '90, dar chiar si in acele vremuri tot un film de mana a doua ar fi fost.

Distributia este si ea foarmata tot de actori de mana a doua. Pe de-o parte il avem pe Dolph Lundgren, acre nu ami este demult la apogeul carierei sale, iar de cealalta parte il avem pe Sean Faris care se zbate de ceva vreme sa devina un nume important, dar se pare ca pur si simplu acesta este nivelul lui. Scenariul nu a fost unul solicitant pentru protagonisti dar nici nu le-a dat posibilitatea s se remarce prea mult.

Fanii lui Lundgren ar trebui sa stie ca acesta nu este nici macar un film autentic marca Lundgren. Rolul sau este mai degraba unul de suport. Scenariul propune o multime de rasturnari de situatie dar unele sunt extrem de ilogice si ciudate, din motivele enumerate mai sus. Performata regizorului este si ea mediocra, exact ca in toate filmele pe care le mai are la activ. Pentru ca nu este prea lung, filmul este in continuare placut de vizionat, dar doar o singura data. Trailer:

Poltergeist (2015)

Gen: Horror

Distributie: Sam Rockwell, Rosemarie DeWitt, Kennedi Clements, Saxon Sharbino, Kyle Catlett

Regizor: Gil Kenan [a mai regizat: City of Ember(2008), Monster House(2006)]

Buget: 35.000.000 $
Incasari: 85.000.000 $ (pana acum)

Nota Gealapa: 5.50
Metascore: 47/100

O familie a carei casa este bantuita de forte malefice trebuie sa fie unita pentru a o salva pe mezina familiei, rapita de aceste aparitii.

Acest film a fost promovat destul de agresiv. Aceasta promovare s-a dovedit a fi o arma cu doua taisuri. Efectul pozitiv a fost ca multa lume s-a grabit sa il vada; cel negativ este ca toti acesti spectatori au avut asteptari, mai mult sau mai putin inselate. Filmul a urmat directiile clasice ale unui remake, pastrand in mare parte povestea originala, dar adaugandu-i o serie de efecte vizuale nedisponibile pe vremea filmului original. Si tot ca in cele mai multe astfel de acuzri, acest lucru nu a fost suficient. E drept, unele efecte sunt foarte bune, dar parca ceva lipseste.

Suspans a existat din plin, nu m-am putut dezlipi de ecran pe toata durata filmului, dar cu toate astea nu am fost speriat nici macar odata. Imi inchipui ca un novice al filmelor horror va fi mult mai impresionat de aceasta productie, decat orice om cu o minima experienta care a vizionat The Conjuring, The Ring sau Insidious.

Distributia este una impresionanta pentru un film horror, unde de obicei ne confruntam cu niste anonimi dornici de afirmare. De aceasta data avem parte de nume importante si actuale, care culmea, mai ofera si prestatii decente, atunci cand le privim individual. Din pacate nu exista o chimie prea buna intre Sam Rockwell si Rosemarie DeWitt, iar acest lucru trage filmul in jos. Nici rolurile de copii, punctul forte de cele mai multe ori in astfel de filme, nu au fost distribuite caelor mai potrivite persoanee. Pustii din acest film au fost aproape mediocri.

Totul despre acest film emana disperare de a primi atentie. Regizorul a declarat ca locatia unde s-a filmat chiar este o casa bantuita, iar DeWitt a insistat sa joace in acest film dupa ce a vazut reactia spectatorilor la premiera The Conjurin, in care joaca sotul ei. De obicei, cand te straduiesti prea mult, nu iese mai nimic. Trailer:

Shiver (2012)

Gen: Thriller

Distributie: Danielle Harris, John Jarratt, Casper Van Dien, Rae Dawn Chong, Brad Harris

Regizor: Julian Richards [a mai regizat: Charles Dicken's England(2009), Summer Scars(2007), The Last Horror Movie(2003), Silent Cry(2002), Darklands(1996)]

Buget: 4.000.000 $

Nota Gealapa: 3.65

Wendy Alden, o secretara timida si fara incredere in sine, devine victima unui criminal in serie. Cumva, aceasta reuseste sa gaseasca resursele necesare de curaj pentru a-l infrunta si a scapa.

Dupa o sapatamana in acre am luat pauza de la vizionat lungmetraje, aveam pofta de un film care sa ma dea pe spate. Acesta m-a dat pe spate, dar m-a tras mai degraba la somn. Intriga este una banala, facuta deja de sute de ori, scenariul este facut parca de cativa repetenti de scoala profesionala, iar unele efecte vizuale sunt deranjant de proaste. Exista si acteva parti bune, dar se pierd in marea de mediocritate.

Distributia propune cateva nume cunoscute mai degraba din seriale de televiziune de mana a doua, dar condamnate la penibil de catre scenariu. Pe alocuri am avut senzatia ca ma uit la un film cu zombie, atat de tepeni erau protagonistii. Singurul care si-a intrat cu adevarat in rol si mi-a dat fiori de cateva ori, a fost eroul negativ, John Jarratt.

In orice amanunt, Shiver este doar un alt film cu un alt criminal in serie. Una din partile bune este ca eroina, nu este victima stereotipica din astfel de productii. Este mai mult decat o fata draguta care tipa frumos. Si chiar crezi ca filmul se termina cu un cliseu, acesta iti propune un ultim cadru, un alt final si un cliseu mult mai enervant. Trailer:

Draft Day (2014)

Gen: Sport

Distributie: Kevin Costner, Chadwick Boseman, Jennifer Garner, Dave Donaldson, Chris Berman

Regizor: Ivan Reitman [a mai regizat: No Strings Attached(2011), My Super Ex-Girlfriend(2006), Cooking Lessons(2004), Evolution(2001), Six Days Seven NIghts(1998)]

Buget: 27.000.000 $
Incasari: 29.000.000 $

Nota Gealapa: 7
Metascore: 54/100

In ziua selectiilor din NFL, managerul general Sonny Weaver are ocazia sa isi reconstruiasca echipa facand o intelegere pentru prima optiune. Trebuie sa se hotarasca ce este dispus sa sacrifice intr-o zi care schimba viata a sute de tineri.

Este un film foarte bun, dar nu avea cum sa se bucure de un succes prea mare. In primul rand abordeaza un sport prea putin popular in alta parte decat in SUA. In al doilea rand, nu este povestea clasica a unei victorii pe teren ci ne prezinta o bucatica din dedesubturile acestui joc, aspect care nu va fi pe placul decat unei nise destul de restranse. Reuseste sa transmita cu succes emotie, pasiune si dragoste pentru sport.

Distributia este ticsita de nume importante de la Hollywood dar si din NFL. Kevin Costner face un rol foarte bun. Nu mia oate el sa fie bodyguard, dar talentul inca nu si l-a pierdut. Il secondeaza cu succes Jennifer Garner, care desi nu se numara printre preferintele mele obisnuite, de aceasta data are o prestatie discreta si reusita, nu isterica cum ma obisnuise.

Intriga este una mult prea simpla pentru a fi un subiect de film. Astfel ca timpul pana la deznodamant a fost umplu cu drama inutila pentru poveste. Cateva statistici si anecdote sunt imprumutate din realitate, pentru a face filmul mai realist, dar filmul este doar fictiune. Daca fotbalul american nici un fel de interes pentru voi, atunci nu are cum sa va placa acest film si mai bine alegeti altceva.

The Hungover Games (2014)

Gen: Comedie

Distributie: Ross Nathan, Sam Pancake, Ben Begley, Herbert Russell, John Livingston

Regizor: Josh Stolberg [a mai regizat: Feels So Good(2013), Crawlspace(2013), Conception(2011), The Life Coach(2005), Kids in America(2005)]

Nota Gealapa: 4.15

Dupa ce au sarbatorit viitoarea nunta a prietenului lor Doug intr-un hotel indoielnic, mahmurii Bradley, Ed si Zach se trezesc intr-o distopie futurista unde descopera ca si-au pierdut prietenul. Gasca trebuie sa il gaseasca, luptand pentru supravietuire impotriva districtelor culturii pop ale Jocurilor Mahmurelii.

Nu a mai aparut demult o parodie buna, cam din tineretea lui Charlie Sheen, si nici nu cred ca va exista una prea curand. Acest film era promitator. In primul rand este primul film de acest gen care parodiaza productii din mai multe genuri, lucru care ii face misiunea mai grea. Pe langa acest aspect, cele cateva glume bune din inceputul filmului m-au facut sa cred ca va fi o parodie decenta, dar pe parcurs totul devine lamentabil.

Distributia propune cateva figuri familiare din lumea a treia a Hollywoodului in roluri minore si asa cum era de asteptat, niste anonimi in rolurile importante, iar acest lucru se vede in amatorismul interpretarilor. Pentru multi dintre ei acesta va fi probabil ultimul lor al carierei pe care nu au avut-o niciodata.

Intentiile sunt laudabile, dar efortul lor esueaza grosolan. Nu spun ca este cel ami prost film din istorie, dar putea sa fie mult mai amuzant decat a fost. Printre filmele parodiate aici sunt The Hunger Games, Ted, Pirates of the Caribbean, Avatar, The Hangover, Charlie and the Chocolate Factory, The Human Centipede sau The Lone Ranger. In timpul unei betii sau dupa o "tigara" acest film va fi mult mai amuzant. Trailer:

Bessie (2015)

Gen: Biografic

Distributie: Michael Kenneth Williams, Tika Sumpter, Queen Latifah, Oliver Platt, Mo' Nique

Regizor: Dee Rees [a mai regizat: Pariah(2011), Eventual Salvation(2008)]

Filmul a obtinut 9 premii pana acum, printre care:
- Outstanding Sound Mixing for a Limited Series or a Movie, Primetime Emmy Awards, 2015
- Outstanding Television Movie, Primetime Emmy Awards, 2015
- Outstanding Music Composition for a Limited Series, Movie or a Special (Original Dramatic Score), Primetime Emmy Awards, 2015
- Outstanding Cinematography for a Limited Series or Movie, Primetime Emmy Awards, 2015
- Best Movie, Critics Choice Television Awards, 2015

Nota Gealapa: 6.55

Povestea legendarei canterete de blues, Bessie Smith, care a cunoscut faima in anii '20 si '30.

Orice film care dezvaluie o bucatica de istorie este binevenit. Si acesta este foarte interesant si abordeaza un subiect necunoscut celor mai multi dintre noi. Din pacate, nu acopera decat o mica parte din viata acesteia, desi din cate m-am documentat si restul vietii sale ar fi fost cel putin la fel de interesanta. Asa se fac unele legaturi care sunt greu de inteles nefiind explicate.

Distributia este in regula pentru un film de televiziune. in rolul principal o avem pe Queen Latifah, suficient de experimentata atat ca actrita, cat si ca interpreta, incat sa duca acest personaj la capat cu succes.In rolurile secundare avem cateva nume importante, vezi Oliver Platt, dar cei mai multi sunt necunoscuti, asta neimpiedicandu-i sa aiba prestatii solide.

Filmul este mai mult despre Bessie Smith cantareata, decat despre Bessie Smith omul, iar la sfarsitul filmului, foarte brusc si neastepta, nu ai senzatia ca stii ceva despre ea in afara ca era o cantareata extraordinara. Daca aveti stomacul sensibil va avertizez ca exista o scena topless in care Queen Latifah se admira in fata oglinzii. Din pacate pentru ea, am citit ca nu s-a folosit o dublura.