15 (2005)

Gen: Drama

Distributie: Maia Morgenstern, Serban Ionescu, Cristian Iacob, Ioana Moldovan, Daniela Nane

Regizor: Sergiu Nicolaescu [a mai regizat: Ultimul corrupt din Romania(2012), Poker(2010), Carol I(2009), Supravietuitorul(2008), Orient Express(2004)]

Nota Gealapa: 5.40

Actiunea se invarte un jurul unei reporterite care incearca sa gaseasca un copil nascut in milocul evenimentelor din 1989 de la Timisoara.

Nu pot sa va aspun cat ma enerveaza acest film. Vasuzem in ultima vreme o serie de filme romanesti cu subiecte mai mult sau mai putin originale, dar altele decat revolutia, vesele si cu finaluri adevarate. Acest film a facut loc tuturor cliseelor din cinematografia romaneasca. Nici nu stiu exact despre ce este acest film. Poate fi despre revolutie, poate fi drespre lasitatea poporului roman, poate fi despre ghinionul romanesc de a fi mereu la un pas de succes dar de a nu ajunge niciodata acolo. Nu imi este foarte clar. Cert este ca scoate la lumina ce a fost si este cel mai rau in aceasta tara sicetatenii ei.

Distributia este una de vis, iar majoritatea actorilor au prestatii la nivelul la care ne-au obisnuit. Din pacate pentru ei, scenariul a fost destul de slabut si confuz si nu I-a pus in valoare foarte mult. Personajele nu au fost dezpltate sufficient de mult incat un actor sa se remarce. Poate doar Cristian Iacop se ridica putin deasupra celorlalti.

Cu un subiect, desi uzat si nu foarte original, dar care poate oferi in continuare un film cu un puternic impact emotional si cu o distributie atat de experimentata, imi este clar ca doar scenariul si regizorul sunt vinovati de faptul ca acest film este doar ok si nu foarte bun. Poate imbatranise si Nicolaescu.

Dredd (2012)

Gen: Actiune

Distributie: Karl Urban, Olivia Thrilby, Lena Headey, Jason Cope, Rakie Ayola

Regizor: Pete Travis [a mai regizat: Legacy(2013), Engame(2009), Vantage Point(2008), Omagh(2004), Henry VIII(2003)]

Buget: 50.000.000 $
Incasari: 74.000.000 $

Nota Gealapa: 6.95
Metascore: 60/100

Intr-un oras futurist si violent, unde politia are puterea de a actiona ca judecator, juriu si calau, un politist face echipa cu un incepator in incercarea de a opri un cartel al drogurilor.

Brainstormingul pentru acest film a sunat cam asa: cum facem un film cu Robocop, dar sa nu fie cu Robocop? Dupa cateva jointuri si un efort colectiv au hotarat ca solutia este ca protagonistul sa nu fie un robot umanizat, ci un om robotizat si sa ii puna putin rosu pe uniforma. Trecand peste aceasta rautate, recunosc ca filmul este captivant si distractiv. Chiar daca intriga nu este originala, parca nu ne mai saturam de filme care prezic un viitor sumbru pentru omenire.

Distributia este compusa din actori pe care nu i-ati fi recunoscut pe strada pana acum si nu o sa ii recunoasteti nici de acum incolo, pentru ca multi dintre ei aveau fetele acoperite. Acest film nu ar primi premii pentru interpretare nici intr-un concurs intre licee. Nivelul prestatiei artistice, totusi, nu este deranjant. este in nota filmului: sumbru si robotizat.

Filmul nu va ajunge niciodata un clasic al genului, dar este cu siguranta un mare pas inainte fata de primele filme cu Judecatorul Dredd, al caror protagonist era nimeni altul decat Sylvester Stallone. Chiar si asa, poate fi alegerea potrivita pentru filmul de actiune de vineri seara. Sunt convins ca in 3D imaginile sunt destul de impresionante.

The Babymakers (2012)

Gen: Comedie

Distributie: Paul Schneider, Olivia Munn, Kevin Heffernan, Nat Faxon, Wood Harris

Regizor: Jay Chandrasekhar [a mai regizat: Broken Lizard Stands Up(2010), Held Up(2008), Beerfest(2006), The Dukes of Hazzard(2005), Club Dread(2004)]

Incasari: 10.000$

Nota Gealapa: 5.60
Metascore: 30/100

Pentru ca nu reuseste sa isi lase sotia insarcinata, un barbat isi mobilizeaza prietenii sa il ajute sa jefuiasca banca de sperma unde a donat cu ani in urma.

Subiectul este unul relativ nou si original, dar din pacate glumele sunt vechi si proaste. Nu stiu daca au fost mai mult de doua sau trei momente in care acest film m-a facut sa zambesc. Pare ca toate ingredientele sunt acolo, dar cu toate astea ceva nu se leaga cum trebuie. Actiunea este deseori greoaie, ilogica si enervanta. Nici macar nuditatea nu ajuta prea mult acest film.

Pe actorii din distributie i-ati mai vazut in suficiente filme, dar se poarta ca niste debutanti. Toti sunt rigizi si nu exista nici o chimie intre ei. Singura care impresioneaza este Olivia Munn, dar nu datorita prestatiei artistice, ci pentru felul senzational in care arata.

Daca amuzant nu a reusit sa fie, filmul are, insa, cateva momente cu adevarat scarboase chiar si pentru cei mai putin sensibili dintre noi. Aveam asteptari puti mai mari, mai ales ca regizorul este unul foarte experimentat, dar senzatia este ca acest film l-a facut pe graba intre alte doua proiecte. Trailer:

Kumare (2011)

Gen: Documentar

Distributie: Vikram Gandhi, Toby, Greg, Molly, Kimberley

Regizor: Vikram Gandhi [a mai regizat: Premabhishekam(2008)]

Incasari: 1.000.000 $

Nota Gealapa: 7.75
Metascore: 60/100

Un om pozeaza intr-un guru indian si isi construieste propria religie si retea de adepti. In apogeul popularitatii sale, isi dezvaluie adevarata identitate si le arata discipolilor sai cea mai importanta invatatura.

Foarte captivant, distractive si revelator acest film. Mai mult ca sigur, insa, nu va avea efectul dorict de regizor, pentru ca scepticii vor devenii si mai sceptici, iar fanaticii si mai fanatici. Este dezarmanta usurinta cu care sunt dispusi unii oameni sa creada in orice altceva decat in ei insisi.

Ideea pe care a avut-o producatorul, regizorul si protagonistul acestui film mi se pare genial. Nu judecam aici talentul actoricesc, desi tineti cont ca omul a convins niste oameni ca este Dumnezeu, judecam curajul, stapanirea de sine si ingeniozitatea si meticulozitatea cu care a pus in practica aceasta idee originala.

Probabil va asteptati ca tot acest film sa fie o satira la adresa celor care isi pun credinta in asa zisi guru, dar nu este deloc asa.  Probabil ca asta s-a dorit initial. Dar Vikram Gandhi este si el foarte uimit de usurinta cu care reuseste sa convinga oamenii si de increderea pe care acestia o au in el, iar pe parcurs incearca efectiv sa ii ajute.

Recomand cu tarie sa vedeti acest film si tineti cont ca eu nu recomand prea multe filme. Trailer:

5 Days of War (2011)

Gen: Razboi

Distributie: Rupert Friend, Emmanuelle Chriqui, Richard Coyle, Heather Graham, Johnathon Schaech

Regizor: Renny Harlin [a mai regizat: The Legend of Hercules(2014), Devil's Pass(2013), 12 Rounds(2009), Cleaner(2007), The Covenant(2006)]

Buget: 20.000.000 $
Incasari: 100.000 $

Nota Gealapa: 6.30
Metascore: 31/100

Un jurnalist american impreuna cu echipa lui este prins in mijlocul evenimentelor din timpul razboiului dintre Georgia si Rusia.

Filmul incearca sa ofere o perspectiva asupra conflictului armat dintre Georgia si Rusia. Nu cred ca se indoia cineva de in acest razboi agresorul este Rusia. Ce mi se pare interesant si pentru noi ca tara este o oarecare asemanare intre situatia Georgiei de atunci si cea a Romaniei de acum. Georgia, ca si Romania, a ajutat cu trupe campania americana din Irak. Cand a venit vorba de un conflict cu Rusia, pasivitatea americanilor aproape ca a ras de pe harta o tara. Oare ce se va intampla in cazul in care si divergentele dintre noi si rusi escaleaza?

Despre film nu sunt foarte multe de zis. Este un film clasic de razboi, cu drame, eroi, monstri si happy end. Nu asistam la o capodopera, dar este laudabil ce s-a reusit cu un buget nu foarte mare pentru acest gen de film. Filmul este relativ credibil pana in a doua parte, cand se muta atentia de la razboi, la micile pvesti personale.

Distributia este alcatuita din actori semi-necunoscuti, care in cea mai mare parte a timpului se achita onorabil de sarcini. Pana la urma si performanta actorilor este in nota filmului: buna dar nu impresionanta. Avand in vedere numarul de crime de razboi si drame prezente in acest film, protagonistii nu reusesc nici macar sa umezeasca vreun ochi al vreunui spectator. Singurul moment cu adevarat impresionant este genericul de final unde ne sunt prezentati cativa cetateni georgieni care si-au pierdut familiile in respectivul razboi.

Filmul a fost condamnat din fasa sa nu produca bani. A pierdut, practic, toate pietele de desfacere. Rusia nu avea cum sa difuzeze asa ceva, americanii nu cred ca u fost nici ei prea onorati de modul cum au fost prezentati la fel ca si tarile membre UE. Probabil cei 100.000 de dolari provin din cinematografe georgiene.

Nu luati de bun chiar tot ce se prezinta in acest film. Nici georgienii nu sunt niste sfinti. Sunt de acord ca Rusia a fost vinovata de respectivul conflict dar modul in care este prezentata aici situatia este total partinitor. Acest lucru este explicabil avand in vedere ca unul din principalii sponsori ai acestui film a fost guvernul georgian. Armata georgiana a contribuit si ea cu avioane, elicoptere, tancuri si plutoane intregi de oameni.Lucrul bun rezultat de aici este ca scenele de lupta nu au fost intre cateva zeci de persoane si apoi multiplicate pe calculator. Acestea s-au filmat in stil vechi; stilul Sergiu Nicolaescu.

Trailer:

Tunnel Rats (2008)

Gen: Actiune

Distributie: Toufeeq Adonis, Wilson Bethel, Adrian Collins, Scot Cooper, Mitch Eakins

Regizor: Uwe Boll [a mai regizat: Rampage 2(2014), In the Name of the King 3: The Last Mission(2014), The Profane Exibit(2013), Suddenly(2013), Assault on Wall Street(2013)]

Buget: 8.000.000 $

Nota Gealapa: 5.90

In timpul razboiului din Vietnam, o unitate de soldati americani este trimisa sa vaneze trupele Viet Cong care se ascundeau intr-o retea nesfarsita de tuneluri in jungle.

Am incercat sa imi dau seama despre ce este acest film. POate este despre inutilitatea razboiului. Poate este despre efemeritatea omului pe pamant. poate este despre vise spulberate, despre credinta, despre loialitate, despre tactici militare. Am ajuns la concluzia ca este despre nimic. Intriga este trasa de par, dar capata o logica pana la urma. In schimb deznodamantul nu ofera nici un raspuns, nici un inteles si nu are absolut nici o logica. Acest film se termina mai brusc decat pensia unui fost bugetar.

Distributia este ticsita de actori anonimi care arata ciudat si au nume ciudate. Interpretarea nu avea cum sa fie mai rea nici daca erau distribuiti in rolurile principale soldati adevarati. Este inutil sa mai spun ca nu se remarca vreo prestatie artistica din partea cuiva.

Unul din putinele puncte bune ale filmului sunt cateva scene gore foarte realiste si neasteptate. IN rest cam totul este absolut lipsit de logica si nenatural. Un soldat experimentat v-ar spune, de exemplu, ca nici o armata care se respecta nu ar stabili o tabara permanenta in mijlocul unei jungle. Aceste tabere se fac in camp deschis, pentru a putea organiza o linie de tragere si a evita atacurile surpriza in mijlocul zilei, asa cum se intampla in film. Astfel de neconcordante sunt pe intreaga durata a filmului. Folosirea expertizei unui consultant ar fi putut transforma acest film macar in unul decent.

Upside Down (2012)

Gen: Romantic

Distributie: Jim Sturgess, Kirsten Dunst, Timothy Spall, Blu Mankuma, Nicholas Rose

Regizor: Juan Solanas [a mai regizat: Jack Waltzer: On the Craft of Acting(2011), Northeast(2005)]

Buget: 60.000.000
Incasari: 126.000.000 $

Nota Gealapa: 6.85
Metascore: 45/100

Doi tineri se indragostesc desi fac parte din doua lumi diferite si pana si gravitatia ii trage in sensuri diferite. Dupa zece ani in care au fost fortati sa nu se mai vada, el porneste intr-o calatorie periculoasa pentru a isi redescoperi marea iubire.

Filmul este bun, dar cu putina atentie ar fi putut sa fie excelent. Nu sunt vreun maniac cand vine vorba de respectarea legilor fizicii in filme, dar parca acesta s-a concentrat prea mult pe povestea de dragoste in dezavantajul curiozitatii celor doua lumi in oglinda, astfel unele lucruri care se intampla pe acolo sunt destul de greu de trecut cu vederea. Chiar si in dezvoltarea povestii de dragoste pe care se axeaza tot filmul lipsesc niste pasi importanti. Vreo 20 de minute suplimentare de banda ar fi permis dezvoltarea personajelor si a povestii suficient de mult. In plus, nu este primul film care abordeaza acest subiect, deci nici la originalitate nu primeste o nota prea mare.

In distributie intalnim actori exprimentati, dar nu monstri sacri. Jim Sturgess mi s-a parut absolut mediocru. Kirsten Dunst, in schimb, a stralucit, si nu spun asta doar pentru ca este incredibil de frumoasa. Adevaratele staruri ale filmului sunt actorii cu multa experienta, distirbuiti in roluile de suport.

Un lucru laudabil este ca acest film nu este american, astfel ca suntem scutiti de sumedenia de mesaje mai pe fata sau mai ascunse care sa ne inspire maretia si suprematia natiunii americane.Intrebarile la care filmul nu raspunde sunt compensate de niste efecte vizuale de exceptie. Este mare pacat ca filmul s-a concentrat pe o poveste de dragoste, pentru ca aceasta este singurul lucru neinteresant in aceasta productie.