The Forbidden Kingdom (2008)

Gen: Aventura, Fantastic, Actiune

Distributie: Jackie Chan, Jet Li, Michael Angarano, Juana Collignon, Morgan Benoit

Regizor: Rob Minkoff [a mai regizat: Mr. Peabody & Sherman(2014), Flypaper(2011), The Haunted Mansion(2003), Stuart Little 2(2002), Stuart Little(1999)]

Buget: 55.000.000 $
Incasari: 282.000.000 $

Nota Gealapa: 7
Metascore: 57/100

O descoperire facuta de un adolescent american obsedat de kung-fu il trimite intr-o aventura in China, unde se alatura unei bande de luptatori in incercarea lor de a-l elibera pe Regele Maimuta.

Principala problema a filmului este faptul ca nu este prea matur pentru publicul tanar si prea pueril pentru cel matur. Sunt multe lucruri bune in acest film, dar si cateva rateuri. Efectele speciale nu sunt toate reusite, de exmplu. Povestea este una clasica, iar dialogurile de asemenea. Pe de alta parte insa, cu putina autoironie si cu scene de lupta foarte buna si acre mi-au trezit nostalgii, filmul reuseste sa se faca placut.

Distributia, ca si filmul, este cu bune si rele. Jet Li si Jackie Chan se simt in acest gen de filme ca pestele in apa, iar cei doi produc chiar o scene de lupta foarte buna. Michael Angarano in schimb, nu prea avea ce cauta pe langa ei. Nu a fost absolut deloc credibil ca protagonist al acestui film. In general, de la rolurile mari pana la cele mici, partea asiatica a distributiei a dus greul.

Nu este cel mai profund film, dar in mod ciudat iti dau un sentiment de satisfactie. Este un fel de Karate Kid  fantastic. Este o poveste clasica despre maturizare si despre cum trebuie sa suferi pentru ce este corect. E aruncata si ceva magie pe acolo, deci trebuie sa va asteptati si la trucuri salvatoare cand e nevoie de ele. per total, este un film distractiv pe care il recomand.

Solaris (2002)

Gen: SF

Distributie: George Clooney, Natascha McElhone, Ulrich Tukur, Viola Davis, Jeremy Davies

Regizor: Steven Soderbergh [a mai regizat: Logan Lucky(2017), Behind the Candelabra(2013), Side Effects(2013), Magic Mike(2012), Haywire(2011)]

Buget: 47.000.000 $
Incasari: 22.000.000 $

Premii:
- Best Sound, Satellite Awards, 2003
- Biggest Disappointment, Washington DC Area Film Critics Association Awards, 2002

Nota Gealapa: 6.45
Metascore: 65/100

Un psihiatru cu probleme este trimis sa analizeze echipajul unei statii spatiale care orbiteaza in jurul unei planete ciudate.

Nu va asteptati la un SF clasic, cu scene palpitante. Este mai degraba un mister psihologic din acre mai degraba nu veti intelege nimic cu usurinta. Scenariul nu este rau, dar lipsa aproape cu desavarsire a scenelor care sa provoace adrenalina creste posibilitatea sa adormiti in timp ce il vizionati. eu nu am fost impresionat desi recunosc ca initial am fost captivat. pe masura ce trecea timpul insa m-am plictisit din ce in ce mai tare.

Distributia nu este rea deloc. George Clooney si Viola Davis chiar au prestatii decente, dar nici ei nu pot sa faca nimic cand materialul nu ii ajuta. Nu castigul si interpretarile artistice au fost problema acestui film, ci povestea care s-a dovedit a fi slabuta in cele din urma.

Desi dureaza destul de putin, este unul din cele mai lente filme pe acre le-am vazut. Este un fel de Alien fara violenta. Aici violenta nu este esntiala pentru intriga. de fapt in afara de vreo doua cadavre gata moarte, aceasta nici nu exista. Din ce am reusit eu sa inteleg, tema principala propusa de film este daca noi ca fiinte umane suntem definiti de modul in care noi sau altii  isi amintesc de noi, sau suntem ami mult de atat. Pentru ca eu nu sunt vreun filosof si nu am astfel de intrebari existentiale nu m-a prins deloc. Este posibil insa ca pe altii mai meditativi sa ii atinga fix unde trebuie. Trailer:

The Company Men (2010)

Gen: Drama

Distributie: Ben Affleck, Chris Cooper, Tommy Lee Jones, Suzanne Rico, Kent Shocknek

Regizor: JohnWells [a mai regizat: Burnt(2015), August: Oasge County(2013)]

Buget: 15.000.000 $
Incasari: 5.000.000 $

Premii:
- Best Screenwriter, AARP Movies for Grownups Awards, 2011
- Best Debut as Director, New York Film Critics, Online 2010

Nota Gealapa: 6.95
Metascore: 69/100

Povestea se concentreaza pe trei barbati care incearca sa supravietuiasca dupa ce au fost concediati de compania la care lucrau si felul in care le este afectata viata, familia si comunitatea.

Un film care incearca sa ii convinga pe corporatisti ca exista viata si dupa corporatie, dar ne arata o sinucidere si oameni care fac orice sa se intoarca intr-o corporatie. Nu prea am putut sa empatizez cu personajele si nu stiu exact de ce, pentru ca scenariul a fost foarte bine scris. Un film simplu, despre criza financiara si cum i-a afectat ea pe bogati. Parca si auzeam pe coloana sonora melodia aia populara "Ca sarac e rau / Si bogat e greu".

Distributia foarte buna, dar nu prea am vazut cine stie ce implicare de la numele mari. In afara de Tommy Lee Jones, care a avut o prestatie solida, restul s-au comportat exact ca personajele snoabe si lipsite de emotii pe care le-au interpretat. Nu am crezut nici o lacrima varsata de Ben Affleck.

Probabil ca daca te-ai regasit la un moment dat intr-o situatie asemanatoare cu cea din film iti va placea si il vei considera credibil. Mesajul filmului nu este unul neaparat unul optimist. Ne prezinta realitatea pana la urma: unii reusesc, altii nu. Finalul este unul destul de bun. In concluzie, este un film destul de distractiv, chiar daca nu are nici o explozie.

House of Flying Daggers (2004)

Titlu original: Shi mian mai fu

Gen: Drama, Actiune

Distributie: Ziyi Zhang, Takeshi Kaneshiro, Andy Lau, Dandan Song, Hongfei Zhao

Regizor: Yimou Zhang [a mai regizat: The Great Wall(2016), Lady of the Dynasty(2015), Coming Home(2014), The Flowers of War(2011), Under the Hawthorn Tree(2010)]

Buget: 15.000.000 $
Incasari: 214.100.000 $

Filmul a obtinut 19 premii, printre care:
- Feature Film Soundtrack of the Year, Australian Screen Sound Guild, 2005
- Best Achievement in Sound for Film Sound Design, Australian Screen Sound Guild, 2005
- Best Director, Boston Society of Film Critics Awards, 2004
- Best Foreign Language Film, Boston Society of Film Critics Awards, 2004
- Best Cinematography, Boston Society of Film Critics Awards, 2004

Nota Gealapa: 7.80
Metascore: 89/100

Un capitan de politie romantic ajuta o rebela frumoasa sa evadeze din inchisoare si sa se alature grupului ei, dar lucrurile nu sunt ceea ce par a fi.

Cand asiaticii fac drame, pai sunt ditamai dramele. Noi avem filmele cu domnitori, ei au filmele cu dinastii. Doar ca razboinicii lor zboara. Serios acum, filmul este foarte bun. Scenariul are atatea rasturnari de situatie ca nu mai stii ce sa crezi. Scenele de lupta sunt epice si peisajele superbe. Desi are doua ore, filmul nu este plictisitor nici o secunda. Filmul a fost nominalizat di la Globurile de Aur si la Oscaruri, deci nu ma credeti doar pe mine pe cuvant cand va spun ca e foarte bun.

Numele din distributie nu imi spun nimic, dar am vazut cateva interpretari bune spre foarte bune, in stilul supradramatic tipic filmelor din aceasta regiune. Prestatiile actorilor trebuie apreciate pentru ca majoritatea au avut personaje foarte complexe pe care le-au dus la capat cu succes. Pana si figuratia a fost credibila.

Cred  ca a fost gandit in asa fel incat sa fie si pe placul occidentalilor. Este o poveste ceva mai rafinata fata de cele clasice cu razboinici asiatici. Dragoste, tradare, minciuna si eroism toate isi gasesc locul printre scene epice de lupta. Per total, filmul exte o experienta cinematografica absolut satisfacatoare, pe care o recomand. Trailer:

The Assassination of Jesse James by the Coward Robert Ford (2007)

Gen: Drama

Distributie: Brad Pitt, Casey Affleck, Sam Shepard, Sam Rockwell, Jeremy Renner

Regizor: Andrew Dominil [a mai regizat: One More Time with Feeling(2016), Killing Them Softly(2012), Chopper(2000)]

Buget: 30.000.000 $
Incasari: 5.000.000 $

Filmul a obtinut 25 de premii, printre care:
- International Award, Australian Cinematographers Society, 2008
- Best Cinematography, Awards Circuit Community Awards, 2007
- Best Cinematography Award, British Society of Cinematographers, 2007
- Best Cinematography, Chicago Film Critics Society Awards, 2007
- Best Cinematography, Dallas-Fort Worth Film Critics Association Awards, 2007

Nota Gealapa: 7.55
Metascore: 68/100

Robert Ford, care il idolatrizeaza pe Jesse James din copilarie, incearca din rasputeri sa se alature gastii lui, dar ajunge incet-incet sa il urasca pe renumitul bandit.

In afara de faptul ca este mult prea lung si lent, nu cred ca i se mai poate reprosa ceva acestui film. Are un subiect care captiveaza si este pus in scena in mod exemplar. Scenariul este foarte bun si iar tensiunea creste in permanenta. Este de inteles de ce ritmul este unul lent. Nu cred ca filmul ar fi functionat altfel; nu ar fi avut acelasi impact. Fara foarte multe briz-brizuri, principalul scop este atins: esti purtat cu succes in alta epoca si empatizezi cu siguranta cu cel putin unul din personaje.

Distributia este si ea una de top. Brad Pitt, alaturi de Casey Affleck, sunt cei doi protagonisti ai filmului si chiar daca chimia dintre ei nu este una iesita din comun, prestatiile lor individuale sunt foarte bune. Sunt destul nume mari cu prestatii solide si in rolurile secundare, iar asta face filmul foarte credibil.

Este un western ca la carte si nici un fan al genului nu ar trebui sa il rateze. Cinematografia este absolut superba si reprezinta principalul atu al filmului. Durata mare a acestuia, acorda destul timp si pentru close-upuri dar si pentru scene in care peisajul parca inghite personajele. Cred ca va rezista peste timp si va deveni unul din westernurile clasice. Trailer:

The Good Night (2007)

Gen: Drama

Distributie: Martin Freeman, Gwyneth Paltrow, Penélope Cruz, Danny DeVito, Simon Pegg

Regizor: Jake Paltrow [a mai regizat: De Palma(2015), Young Ones(2014)]

Buget: 15.000.000 $
Incasari: 100.000 $

Nota Gealapa: 5.95
Metascore: 49/100

Un fost star muzical care acum traieste facand jingleuri pentru reclame are o criza de varsta mijlocie.

Un film foarte greu de suportat, dar cu destule lucruri bune prin el. Nu este deloc dinamic, dar lentoarea cu care se dezvolta actiunea are scopul de a-ti permite sa digeri informatia care ti se transmite. Filmul asta aproape ca te face sa te simti prost ca ai vise. Atmosfera generala este una foarte apasaatoare. Este unu din cele mai deprimante filme pe care le-am vazut.

Distributia a adunat destule nume relevante. Din pacate, acestea au fost relevante mai degraba in anii 90'. Cruz, DeVito sau Paltrwo, ne ofera acelasi gen de prestatie semiplictisita cu care ne-au obisnuit in ultima vreme. Martin Freeman, protagonistul nu are nici el vreo prestatie mai rasarita, astfel ca faceti voi calculele: actori plictisiti + scenariu plictisitor.

Sa faci un film cu si despre vise nu este usor si asta se vede si in acest film. intri intr-o lume a simbolisticii pe care va fi greu sa o explici pe intelesul tuturor. Filmul ar fi avut o nota mult mai mare, daca inceputul filmat in stilul unui pseudo-documentar nu i-ar fi dezvaluit finalul, chiar din primul minut.

Surfer, Dude (2008)

Gen: Comedie

Distributie: Matthew McConaughey, Woody Harrelson, Willie Nelson, Alexie Gilmore, Jeffrey Nordling

Regizor: S.R. Bindler [a mai regizat: Hands on a Hard Body: The Documentary(1997)]

Buget: 6.000.000 $
Incasari: 100.000 $

Nota Gealapa: 5.25
Metascore: 16/100

O poveste despre un surfer care are o criza existentiala.

Este cu siguranta o comedie proasta. O poveste banala si superficiala care ar fi trebuit sa fie pretext pentru o cantitate uriasa de glume ieftine, dintre care unele sa loveasca la tinta. Scenaristii insa nu au fumat ce trebuia cand au facut acest film cu oameni fumati, asa ca umorul apare sporadic si atunci iti provoaca maxim un zambet. In afara de cateva melodii reggae foarte bune din coloana sonora, acest film nu are nimic memorabil.

Distributia este neasteptat de impresionanta, dar acest lucru nu foloseste la nimic. Senzatia este ca toti acesti actori foarte mari au fost mintiti ca iau parte la un proiect impresionant, iar cand si-au dat seama de inselaciune si-au bagat efectiv picioarele si si-au facut de cap. Stim deja pana acum ca Matthew McConaughey si Woody Harrelson fie reusesc, fie o dau in bara impreuna.

Acest film are vreun scop, vreun sens...ne da vreo lectie? Poate doar daca sunteti unul din oamenii aia care vad chestii si intr-o piatra, altfel acest film nu are nici un sens. Este vreo sansa sa va placa? As spune ca depinde de substantele consumate inainte. Il recomand cuiva? Celor care fac surf in Venus. Stiu ca nu face nimeni surf in Venus. Trailer: