marți, 12 iulie 2016

A Tale of Two Sisters (2003)

Titlu original: Janghwa, Hongryeon

Gen: Mister

Distributie: Kap-su Kim, Jung-ah Yum, Su-jeong Lum, Geun-young Moon, Woo Ki-Hong

Regizor: Jee-woon Kim [a mai regizat: The Last Stand(2013), Doomsday Book(2012), I Saw the Devil(2010), The Good the Bad the Weird(2008), Dalkomhan Insaeng(2005)]

Filmul a obtinut 15 premii, printre care:
- Best New Actress (Su-jeong Lim), Blue Dragon Awards, 2003
- Silver Raven (Jung-ah Yum - for acting), Brussels International Festival of Fantasy Film (BIFFF), 2004
- Most Popular Film, Fantasia Film Festival, 2004
- Best Film, Fantasporto, 2004
- Best Director, Fantasporto, 2004

Nota Gealapa: 7.50
Metascore: 65/100

O familie este bantuita de tragediile unor decese din trecut.

Un film coreean... Filmele din partea aceea de lume tot timpul au avut un factor de bizar, iar acesta nu face exceptie. Este ciudat din primul pana in ultimul minut si nu numai in sensul bun. Nu poti sa te iei de lipsa de logica pentru ca logica functioneaza putin altfel in indepartata Asie. Cu toate astea, filmul este unul foarte bun. Fara sa apeleze la prea multe efecte vizuale, doar cu o poveste "sucita" si greu de urmarit, reuseste sa creeze o stare de tensiune omniprezenta. De aceasta data, nu numai finalul, ci intreg filmul este neasteptat. O gura roaspata de originalitate si o pauza de la cliseele hollywoodiene sunt mereu binevenite.

Numele din distributie nu imi spun nimic. Nu stiu daca cineva este la curent cu cinematografia coreeana. Pot spune insa ca am vaut interpretari foarte bune, dar in cel mai pur stil asiatic. Prestatiile protagonistilor au fost premiate si la festivaluri europene, deci ceva de bine tot trebuie sa se intample la acest capitol.

Este genul de film pe care trebuie sa il vezi de mai multe ori ca sa il intelegi. Ceva esential se intampla in fiecare minut si este inevitabil sa ratezi unele amanunte. Chiar si cele mai mici detalii ( o papusa, o picatura de sange, o pastila) se dovedesc a fi elemente vitale pentru a intelege ce se intampla. POt spune ca acest film este unul din puzzleurile care mi-a solicitat mintea cel mai mult. Reakeul american al acestui film este The Uninvited, un film bunicel dar departe de nivelul acestuia. Trailer:


vineri, 8 iulie 2016

Burnt (2015)

Gen: Drama

Distributie: Bradley Cooper, Sienna Miller, Daniel Bruhl, Riccardo Scamarcio, Omar Sy

Regizor: John Wells [a mai regizat: August: Osage County(2013), The Company Men(2010)]

Buget: 20.000.000 $
Incasari: 14.000.000 $

Nota Gealapa: 6.85
Metascore: 42/100

Adam Jones este un chef care si-a distrus cariera din cauza drogurilor si a comportamentului sau de diva. Dupa ce se pune pe picioare, se intoarce in Londra unde incearca sa isi reabiliteze numele conducand un restaurant, care ii poate aduce trei stele Michelin.

Exat cum emisiunile culinare au luat u avant incredibil, se pare ca si filmele cu si despre gatit sunt pe un trend ascendent. Trebuie sa recunosc ca fac parte din creierele spalate care bune botul la astfel de divertisment, chiar daca nu am nici un fel de talent culinar si sunt si foarte conservator in ceea ce priveste mancarea.Imi place la acest film ca nu pierde vremea si actiunea devine interesanta instantaneu, fara sa piarda timp inutil pentru o expozitiune mediocra. A fost mult mai putin previzibil decat m-am asteptat. Tensiunea creste in ritmul potrivit spre un punct culminant anticipat, dar dorit.

Distributia este foarte buna, ticsita de nume in voga. Cred ca este primul film in care imi place cu adevarat Bradley Cooper, dar trebuie sa multumeasca colegilor sai de platou, care l-au sustinut excelent. Ma refer mai ales la Daniel Bruhl si Sienna Miller, cu roluri secundare, dar importante si duse la capat foarte bine.

Burnt ofera o perspectiva interesanta din spatele usilor unei bucatarii profesioniste, o lume pe care ulti oameni au incpeut sa o gaseasca fascinanta. Din acest motiv, sau pentru ca sunteti un gurmand, sau numai pentru ca sunteti o domnisoara indragostita de Bradley Cooper, cred ca merita sa vedeti acest film. Trailer:


marți, 5 iulie 2016

Creep (2004)

Gen: Horror

Distributie: Franka Potente, Sean Harris, Vas Blackwood, Ken Campbell, Kathryn Gilfeather

Regizor: Christopher Smith [a mai regizat: Detour(2016), Get Santa(2014), Black Death(2010), Triangle(2009), Severance(2006)]

Incasari: 1.100.000 $

Nota Gealapa: 6.20

Blocata intr-o statie de metrou din Londra, o femeie urmarita de un necunoscut se aventureaza in labirintul de tuneluri de sub oras.

Astazi am avut chef de un film de groaza. Cum nu aveam nici un film de gen nou la indemana, m-am reorientat catre unul pe acre il mai vazusem si stiam ca o sa satisfaca aceasta nevoie. Creep nu este cel mai complex sau logic film. Este un horror clasic in care o blonda draguta si prostuta este urmarita de un monstru si in care negrul nu prinde finalul filmului. Are insa un monstru care te face sa ai grimase si scene de gore foarte bune. Este scurt si distractiv.

Distributia nu imi spunea nimic nici prima data cand am vazut filmul si nu imi spune nimic nici acum. Asta poate fi o masura a calitatii prestatiei artistice de aici. Nici nu au fost prea multe replici; mai mult tipete. Pana la urma la un asemenea film important este personajul negativ, care desi dezvoltat superficial, in acest caz iti ramane destul timp in memorie. Acest personaj negativ e mai agreabil decat protagonista, ceea ce spune multe despre interpretarea ei, dar si despre a lui Sean harris, care a impresionat fara sa scoata vreun cuvant.

Potential disponibil a fost mult mai mult decat cel folosit. De multe ori pe parcursul filmului m-am gandit ca filmul devine interesant, dar lucruri din intriga care promiteau au sfarsit prin a fi ignorate. Nu avem de a face cu vreun clasic, dar s-ar putea ca acest film sa devina o placere vinovata. Si mai are o calitate: nu are nici o legatura cu Hollywoodul.


luni, 4 iulie 2016

Begin Again (2013)

Gen: Drama

Distributie: Keira Knightley, Mark Ruffalo, Adam Levine, James Corden, Hailee Steinfeld

Regizor: John Carney [a mai regizat: Sing Street(2016), The Rafters(2012), Zonad(2009), Once(2007), On the Edge(2001)]

Buget: 8.000.000 $
Incasari: 87.000.000 $

Premii:
- Best Song - Feature Film, Hollywood Music in Media Awards (HMMA), 2014
- Best International Actress (Keira Knightley), Jupiter Award, 2015

Nota Gealapa: 7.50
Metascore: 62/100

O intalnireintamplatoare intre un cautator de talente cazut in dizgratie si o compozitoare-cantareata noua in Manhattan se transforma intr-o colaborare promitatoare intre cei doi.

In ultima vreme apar tot mai multe filme cu si despre muzica. Culmea este ca multe dintre ele sunt si foarte bune. Poate muzica buna le da un plus. Asa se intampla si in cazul lui Begin Again. Analizand strict intriga nu suna prea promitator, dar modul "tridimensional" in care ne sunt prezentate faptele deja iti starneste interesul pentru ce urmeaza sa se intample. Si se intampla muzica, dragoste, clisee, scene bune, scene mai putin bune si multe altele. Rezultatul, desi greu de obtinut cum ne spun Parazitii, este un mix bun.

Distributia se potriveste perfect cu filmul. Keira Knightley a avut parte de un personaj care a pus-o in valoare cum nu se putea mai bine si pentru binele ei sper ca a imprumutat ceva din acest personaj si pentru viata ei privata. Mark Ruffalo nu are vreun rol revelator, dar aduce duritatea (nu ca in UFC), de neingrijire si testosteron intr-un film plin de emotii feminine. Chimia dintre cei doi este aproape perfecta. Ca sa fie si mai interesant, mare parte din dialoguri sunt improvizate. Adam Levine e doar in plus.

Pentru ca este un film cu si despre muzica, trebuie mentionat ca si aceasta este foarte buna, atat cea originala, compusa special pentru film, cat mai ales alegerile inspirate ale unor artisti cunoscuti. Va spun doar atat: Thinking About Love de Skipworth and Turner. Pana la urma primul mod in care judeci un film este daca ti-a retinut atentia pana la final, precum si modul in care ai perceput timpul. In acest caz raspunsurile sunt "da" si "repede". Trailer:


duminică, 3 iulie 2016

Chi-Raq (2015)

Gen: Drama

Distributie: Nick Cannon, Teyonah Parris, Wesley Snipes, Abgela Bassett, Samuel L. Jackson

Regizor: Spike Lee [a mai regizat: Michael Jackson'sJourney from Motown to Off the Wall(2016), Da Sweet Blood of Jesus(2014), Oldboy(2013), Bad 25(2012), Red Hook Summer(2012)]

Incasari: 3.000.000 $

Premii:
- Best Actress (Teyonah Parris), African-American Film Critics Association (AAFCA), 2015
- Best Independent Film, African-American Film Critics Association (AAFCA), 2015
- Outstanding Actress, Motion Picture (Teynah Parris), Black Reel Awards, 2016

Note Gealapa: 5.85
Metascore: 77/100

O adaptare moderna a piesei de teatru din Grecia antica, Lysistrata de Aristophanes, cu actiunea mutata in violenta razboiului dintre bandele din Chicago.

 Este cel mai plictisitor film pe care l-am vazut in ultima vreme. Este mult prea lung. Are multe scene bune, dar si multe scene degeaba. la un moment dat am si adormit vreo zece minute si nu am simtit ca am pierdut ceva important. Am mai reinterpretari cinematografice moderne ale unor piese de teatru clasice, dar parca aceasta a avut cel mai putin "sex-appeal" dintre toate (chiar daca a avut probabil cel mai mult sex dintre toate).

Distributia m-a facut sa fiu destul de optimist cand am apasat "play". Chiar daca se anunta un film etnic, urma sa am in fata cateva nume relevante dintre actorii de culoare. Din pacate insa, a fost doar o amagire. poate cel mai important dintre ei, Samuel L. Jackson, a fost uin aici un fel de Morgan Freeman, adica doar un povestitor. Teyonah Parris, protagonista, a avut prestatie bunicica, dar nu a reusit sa ridice prea mult nivelul filmului.

Ar fi multe lucruri de zis si as putea umple cateva pagini cu motive pentru care acest film este iritant. Este un film feminist care prezinta "pasarica" a fi unicul avantaj al femeilor intr-o lume a barbatilor. Ca sa raspund si la prima intrebare crae va vine probabil in minte, Chi-raq este o combinatie intre Chicago si Irak, care sa descrie violenta orasului american; un fel de "Ferentexas".


sâmbătă, 2 iulie 2016

Mirror Mirror (2012)

Gen: Aventura

Distributie: Lily Collins, Julia Roberts, Armie Hammer, Nathan Lane, Martin Klebba

Regizor: Tarsem Singh [a mai regizat: Self/less(2015), Immortals(2011), The Fall(2006), The Cell(2000)]

Buget: 85.000.000 $
Incasari: 243.000.000 $

Premii:
- Best Film Music, BMI Film & TV Awards, 2013
- Excellence in Fantasy Film, Costume Designers Guild Awards, 2013

Nota Gealapa: 6.15
Metascore: 46/100

O regina malefica preia controlul asupra unuii regat iar o printesa exilata lupta pentru dreptul ei din nastere, ajutata de sapte pitici.

Multe povesti si basme ale copilariei au fost adaptate si transformate de-a lungul vremii in filme pentru publicul major. Unele au avut un oarecare succes, dar cele mai multe astfel de adaptari au fost esecuri. Producatorii acestui film au decis ca este cazul sa schimbe si povestea originala, iar rezultatul a fost un fiasco si mai mare. Acest minus are totusi si o parte buna: scapa filmul de previzibilitate. Nu mi-e foarte clar pe ce s-a cheltuit un buget urias, pentru ca nu am fost impresionat din punct de vedere vizual.

Nu cred ca Julia Roberts, singurul nume cu adevarat mare din distributie, a fost chiar atat de scumpa. Oricat imi displace mie Julia Roberts, desi nu este singurul actor cunoscut din acest film, este cam singura care si-a respectat cat de cat meseria si a avut o restatie decenta. Protagonista noastra, Lily Collins a fost o prezenta fada.

Noroc cu cei sapte pitici care au aisgurat macar un oarecare umor. La finalul filmului regizorul si-a amintit ca e indian si toata lumea izbucneste in dans si muzica, exact ca la Bollywood. Daca pana atunci mai erau sanse ca filmul sa fie indragit, aceasta decizie a asigurat caderea in dizgratie. In concluzie, am ramas cu sentimente amestecate dupa acest film. Un basm ticsit cu umor pentru adulti, putin confuz in vederea publicului caruia i se adreseaza. Trailer:


vineri, 1 iulie 2016

Cats & Dogs: The Revenge of Kitty Galore (2010)

Gen: Comedie

Distributie: Bette Midler, Chris O'Donnell, Jack McBrayer, James Marsden, Nick Nolte

Regizor: Brad Peyton [a mai regizat: Incarnate(2016), San Andreas(2015), Journey 2: The Mysterious Island(2012)]

Buget: 85.000.000 $
Incasari: 161.000.000 $

Nota Gealapa: 5.80
Metascore: 30/100

Razboiul continuu dintre caini si pisici este pus pe pauza si acestia isi unesc fortele pentru a opri planul unei pisici psihopate de a cuceri lumea.

Dupa o saptamana obositoare aveam nevoie de un film usurel si absurd, iar Cats & Dogs a fost fix ce trebuia. Nici nu am simtit cand a trecut timpul. Bineinteles ca analizand obiectiv acest film nu pare a avea nimic bun. Nici macar efectele scumpe nu au fost cine stie ce. Cu toate astea, ramane un film distractiv cu un numar decent de glume bune.

Nu este cea mai rasunatoare distributie pe care am vazut-o intr-un film de animatie, dar sunt destule nume cunoascute care au asigurat vocile personajelor. Nu pot sa spun ca am sesizat vreo performanta impresionanta. Daca ar fi sa remarc pe cineva, acela ar fi Katt Williams, pe care l-a ajutat si personajul.

Motivul principal pentru care m-am uitat la acest film e ca originalul m-a amuzat teribil cand eram mic. Nu aveam mari asteptari, dar pot sa spun ca m-a distrat si mi-a trezit unele nostalgii. Daca vreti sa existe o sansa sa va placa, trebuie sa  il abordati cu o minte deschisa si sa va aduceti aminte ca nu se adreseaza adultilor.


NetFlash.ro la indemana ta!