21 Jump Street (2012)

Gen: Comedie

Distributie: Jonah Hill, Channing Tatum, Ice Cube, Brie Larson, Dave Franco

Regizor: Phil Lord [a mai regizat: 22 Jump Street(2014), The Lego Movie(2014), Cloudy with a Chance of Meatballs(2009)]

Buget: 42.000.000 $
Incasari: 342.000.000 $

Filmul a castigat 8 premii, printre care:
- Film Music, BMI Film & TV Awards, 2012
- Best Pre-show Theatrical Advertising, Golden Trailers Awards, 2012
- Best Comedy TV Spot, Golden Trailer Awards, 2012
- Best Comedy Movie, IGN Summer MOvie Awards, 2012
- Best Music, MTV Movie Awards, 2012

Nota Gealapa: 7.45
Metascore: 69/100

O pereche de politisti nericeputi sunt trimisi sub acoperire la liceul local pentru a descoperi cine este dealerul local de droguri.

Nu stiu de ce acest film imi transmitea un vibe foarte prost. In ciuda numeroaselor recomandari am tot amanat sa il vad. Ma bucur ca asteptarile mele au fost inselate si recunosc ca am avut parte de o comedie foarte buna. Bugetul maricel nu a fost irosit deloc. Pe langa umorul reusit, avem parte si de cateva efecte speciale reusite si scene de actiune neastetat de bune pentru o comedie.

Distributia este si ea foarte surprinzatoare dar experimentul este reusit. Nu ma asteptam niciodata ca Channing Tatum si Jonah Hill ar putea fi compatibili, dar cei doi au lucrat excelent impreuna si au oferit prestatii foarte bune. Cu acest rol Channing Tatum dovedeste ca poate sa joace si altceva decat baieti rai neintelesi. Eu unul nu il banuiam ca poate fi si amuzant.

Nu multe sunt comediile astazi care imi smulg hohote de ras, dar acest film a reusit. Coloana sonora este si ea foarte buna, desi inca nu ma obisnuiesc cu melodii contemporane care se aud in filme. Acum sunt curios sa vad si continuare, care probabil ma va dezamagi. As vrea sa il intreb pe Jonah Hill cum a reusit sa slabeasca 20 de kg pentru acest rol. Nu cunosc serialul TV care a inspirat acest film, dar oricat de bun ar fi fost, aceasta ecranizare nu il face de ras. Trailer:

Scenic Route (2013)

Gen: Drama

Distributie: Josh Duhamel, Dan Fogler, Miracle Laurie, Peter Michael Goetz, Christie Burson

Regizor: Kevin Goetz [aflat la primul lungmetraj]

Nota Gealapa: 6.40
Metascore: 34/100

Tensiuni incep sa apara intre doi prieteni de-o viata dupa ce masina lor se strica in mijlocul desertului si fiecare incepe sa critice brutal deciziile de viata ale celuilalt.

Asta este genul de subiect perfect pentru un film independent cu buget redus. Arunca doi actori in mijlocul desertului, da-le un scenariu asa-si-asa si roaga-te sa iasa bine. In rest, acest film este exact ca desertul in care s-a filma: nu are nimic. Din fericire, scenariul nu este chiar asa rau iar in a doua parte ia cateva intorsaturi interesante care fac filmul captivant si surprinzator.

Distributia este cam tot ce are acest film de oferit, daca cei doi actori care apar se pot numi distributie. Au ales doua nume relativ cunoscute, dar inca dornice de a deveni vedete iar asta s-a dovedit a fi miscarea castigatoare din partea producatorilor. Nu avem parte de interpretari de Oscar, dar Dan Fogler si Josh Duhamel au prestatii foarte bune, foarte credibile iar chimia dintre ei este neasteptat de buna.

Daca ai rabdare pana la final, filmul iti va lasa o ultima impresie puternica si asta nu este de ici de colo pentru un film fara efecte speciale, fara masini scumpe, fara explozii, fara sange, fara impuscaturi sau lumi create virtual. Filmul nu se adreseaza ahtiatilor dupa blockbustere, ci celor care simt nevoia din cand in cand de un film linistit.

The Secret Lives of Dorks (2013)

Gen: Comedie

Distributie: Gaelan Connell, Charlie Stewart, Vanessa Marano, Beau Mirchoff, Riley Voelkel

Regizor: Salome Breziner [a mai regizat: Helicopter Mom(2014), Fast Sofa(2001), An Occasional Hell(1996), Tollbooth(1994), Lifted(1988)]

Nota Gealapa: 4.25
Metascore: 32/100

Samantha, o tocilara, este indragostita de Payton, tot tocilar, care este indragostit de Carrie, o majoreta, care este iubita lui Clark, capitanul echipei de fotbal. Cand Clark il forteaza pe Payton sa il invete despre benzile desenate, Payton vede o oportunitate de a se apropia de Carrie, dar Carrie e mai interesata sa il combine pe Payton cu Samantha.

Sunteti Confuzi? Asa e si filmul. Nu atat datorita povestii in sine, care este destul de banala si lipsita de originalitate, cat a modului in care este pusa inscena si care o face greu de urmarit. Prima parte a filmului este de-a dreptul plictisitoare. In a doua jumatate se mai intampla cate ceva, dar mult prea putin pentru a face filmul interesant. Cand scriu aceste randuri inca mai casc.

Distributia este putin inselatoare. Are cateva fete familiare in componenta, dar toate in roluri minore, astfel ca actorii cat de cat respectabili care joaca in acest film nu pot face nimic pentru a-l scoate din mocirla. Despre protagonisti nu pot decat sa spun ca probabil nu vor mai fi protagonisti in toata cariera lor, daca vor mai avea vreuna.

Demult nu mi-a mai fost dat sa vad atatea clisee la un loc; de la tocilarul care se indragosteste de majoreta pana la jucatorul de fotbal care este doar un bataus superficial, avem parte in acest film de toate cliseele din filmele cu liceeni. Acest film este pe alocuri chiar dureros de vazut, asa ca nu am cum sa il recomand cuiva. Trailer:

Stranded (2013)

Gen: Horror

Distributie: Christian Slater, Amy Matysio, Michael Therriault, Brendan Fehr, Ryland Alexander

Regizor: Roger Christian [a mai regizat: Prisoners of the Sun(2013), Dangerous Intuition(2013), Bandido(2004), American Daylight(2004), Battlefield Earth(2000)]

Buget: 1.650.000 $

Nota Gealapa: 4.55
Metascore: 27/100

Patru astronauti care lucreaza la o baza lunara se confrunta cu o ploaie de meteoriti care aduce o infectie care provoaca paranoia, frica si moarte.

Nu sunt multe lucruri bune care pot fi scoase in evidenta la acest film. Avem parte de o poveste in care nu poate fi vorba de originalitate si in care introducerea si deznodamantul lipsesc cu desavarsire. Actiunea incepe brusc, fara sa intelegi cine, cum si de ce se intampla unele lucruri si fiind nevoit sa presupui. Cand asteptam un final mediocru, regizorul s-a gandit ca decat un astfel de sfarsit, mai bine sa lipseasca cu desavarsire. Firul logic lipseste si el cu desavarsire.

Distributie este mediocra, dar cam asta se intampla cu filmele de gen care au buget redus si sunt produse in afara Hollywoodului. Cel mai cunoscut nume prezent este cel al lui Christian Slater care nu va fi recunoscut niciodata ca un mare actor atata timp cat dupa fiecare rol respectabil pe care il are urmeaza doua-trei cel putin jenante.

Desi am avut asteptari destul de scazute de la acest film tot am fost putin dezamagit. Senzatia este ca se straduieste mult prea mult si fara succes sa fie Aliens. Unul din putinele lucruri bune sunt cateva efect vizuale reusite, dar e care le puteti pierde usor printre efectele total esuate si mult mai numeroase. Nu pot recomanda acest film decat daca sunteti un impatimit al filmelor horror sau SF si nu vreti sa ratati nici o productie care face parte din aceasta categorie. Daca nu sunteti acest gen de cineast, mai bine va uitati la Sunt celebru, scoate-ma de-aici. Trailer:

Save the Date (2012)

Gen: Romantic

Distributie: Lizzy Caplan, Alison Brie, Mark Webber, Martin Starr, Geoffrey Arend

Regizor: Michael Mohan [a mai regizat: One Too Many Mornings(2010)]

Incasari: 10.000$

Premii:
- Best Picture, National Film Society Awards, 2013
- Outstanding Achievement in Acting (Geoffrey Arend, Lizzy Caplan), Newport Beach Film Festival, 2012

Nota Gealapa: 6.15
Metascore: 54/100

Sarah incepe sa-si confrunte deficientele dupa ce respinge cererea in casatorie a iubitului ei si se arunca imediat intr-o alta relatie. Intre timp, sora ei Beth este prinsa in totalitate de detaliile propriei nunti.

Premisele create de intriga si toate datele disponibil inainte de vizionarea filmului sunte cele pentru un film mediocru si plictisitor, iar inceputul te face sa crezi ca exact de asta vei avea parte. Din fericire, dupa o perioada plictiseala dispare datorita unui umor destul de bun si a unor scene interesante. Per total insa, filmul ramane unul plat, previzibil si care nu are nimic memorabil.

Distributia nu este rea deloc si ne rasfata cu doua prestatii foarte bune ale protagonistilor. Atat Lizzy Caplan cat si Geoffrey Arend au interpretari sensibile si foarte credibile, care ridica destul de mult nota filmului. Au scos tot ce se putea scoate de la un scenariu usurel.

Doua lucruri din film sunt cel putin nepotrivite. Primul este o formatie al carei cantec de referinta consta in repetarea obsesiva al unui cuvant pe o coloana sonora care poate ar fi fost interesanta in anii '70 iar al doilea este o artica ale carei desene fac benzile desenate sa para opere de arta profunde. Personajele sunt dezvoltate destul de superficial si doar prestatiile reusite ale protagonistilor de care aminteam ami devreme mai salveaza impresia. Senzatia este ca filmul se straduieste sa para cumva rebel desi nimic din ce se intampla e ecran nu este iesit din comun.

The Gang of Oss (2011)

Titlu original: De bende van OSS

Gen: Crima

Distributie: Matthias Schoenaerts, Sylvia Hoeks, Frank Lammers, Benja Bruijning, Daan Schuurmans

Regizor: Andre van Duren [a mai regizat: Kees de jongen(2003), Mariken(2000), Richting Engeland(1993), Een dubbeltje te weinig(1991), Het verhaal van Kees(1989)]

Buget: 2.900.000 euro
Incasari: 1.000.000 euro

Premii:
- Golden Film, Golden and Platin Film Awards Netherlands, 2011
- Best Music, Golden Calf Nederlands Film Festival, 2012

Nota Gealapa: 6.50

Johanna vrea sa isi schimbe viata si sa lase in urma bandele criminale din orasul Oss al anilor '30. Cu cat incearca mai tare, cu atat este mai implicata si ii este mai greu sa scape.

Iata ca nu numai peste ocean exista mafie in perioada interbelica si in sfarsit apar filme care mai ovestesc ce se intampla in perioada respectiva si in Europa. Inceracarea aceasta a olandezilor este destul de reusita. Din pacate, si ei se confrunta cu aceeasi problema ca majoritatea filmelor europene: bugetul. Lipsa banilor este sesizabila insa doar in putinele scene care au necesitat efecte vizuale. In rest, povestea s-a vandut singura si nici nu simti cum trec cele aproape doua ore.

Nu pot sa imi dau cu parerea despre calitatea distributiei pentru ca nu stiu nimic despre cinematografia olandeza. Pot doar sa observ ca majoritatea actorilor au fost credibili in rolurile lor iar protagonista, Sylvia Hoeks a reusit sa straluceasca si a oferit o interpretare foarte buna.

Este un film onest, care incearca sa urmareasca intr-o oarecare masura adevarul istoric si care face povestea personala, plasand o femeie in centrul actiunii. Imi place ca nu este usor sa distingi binele de rau pentru ca acestea nu sunt prezentate doar in nuante simple de alb sau negru. Daca va doriti o experienta cinematografica mai exotica, vi-l recomand.

Parkland (2013)

Gen: Drama

Distributie: Zac Efron, Tom Welling, Billy Bob Thornton, Marcia Gay Harden, Matt Barr

Regizor: Peter Landesman [aflat la prima experienta ca regizor]

Buget: 10.000.000 $
Incasari: 1.100.000 $

Nota Gealapa: 6.45
Metascore: 51/100

O repovestire a evenimentelor haotice care s-au intamplat la psitalul Parkland, din Dallas, in ziua in care presedintele american John F. Kennedy a fost asasinat.

Filmul nu este nimic mai mult de ce am spus mai sus: o repovestire. Fanii teoriilor conspirative sa nu isi fac iluzii ca vor beneficia de vreo revlatie. Filmul nu dezvaluie nimic nou, doar muta putin focusul de pe drama principala, spre dramele mai mici ale celor implicati in respectivele evenimente.. Un regizor cu o experienta relevanta, ar fi putut scoate mai mult de la acest subiect.

Distributia este foarte buna. Avem parte de o colectie impresionanta de fete cunoscute, dar absolut toate in roluri mici. De fapt, acest film nu are protagonisti.Toti sunt importanti in egala masura si nici unul dintre ei nu impresioneaza cu adevarat, lasand senzatia ca nu au avut in nici un moment incredere ca participa la ceva maret si au acceptat sa joace in acest film din patriotism.

Desi nu este nimic iesit din comun la acest film sunt convins ca americanii au iesit din salile de cinema varsand litri intregi de lacrimi. Asta a fost si singura arma a filmului; sa apeleze la sentimentul national al celor de peste ocean. Partea buna este ca a reusit sa imi transmita si mie oarecare emotie, desi evenimentele prezentate acolo nu m-au impactat in vreun fel.