Deadpool 2 (2018)

Gen: Actiune, SF, Comedie, Aventura

Distributie: Ryan Reynolds, Josh Brolin, Morena Baccarin, Julian Dennison, Zazie Beetz

Regizor: David Leitch [a mai regizat: Atomic Blonde(2017), John Wick(2014)]

Buget: 110.000.000 $
Incasari: 734.000.000 $ (pana acum)

Premii:
- Best Teaser, Golden Trailer Awards, 2018
-Most Original Trailer, Golden Trailer Awards, 2018

Nota Gealapa: 8.05
Metascore: 66/100

Mercenarul mutant cu gura mare Wade Wilson (aka Deadpool), pune laolalta o echipa de mutanti care sa protejeze un copil cu puteri spranaturale impotriva lui Cable, un cyborg brutal care s-a intors in timp pentru a-l omori.

Am vauzt filmul acum vreo doua luni, dar am asteptat putin pana sa ii fac recenzia, ca sa fiu cat mai obiectiv. Am sperat ca acest sequel sa nu strice tot ce a facut bun primul Deadpool si din fericire nu a facut deloc asta, ba chiar as spune ca a fost fix la acelasi nivel cu primul film. Singurul lucru pe care nu l-a mai avut a fost elementul surpriza. In rest, efectele vizuale si speciale au fost la acelasi standard, scenariul a oferit o multime de dialogurei savuroase, umorul si referintele au fost foarte bune si povestea destul de interesanta.

Distributia este in continuare foarte buna. Pastreaza actori si personaje importante din primul film, dar vine si cu cateva completari foarte reusite. Cele mai importante sunt Josh Brolin si Zazie Beetz. Ambii s-au ridicat la nivelul lui Ryan Reynolds si au oferit prestatii solide, aducandu-si din plin aportul la succesul filmului. Sunt curios daca se va pastra aceasta formul si pentru urmatorul film al seriei.

Deadpool 2 este tot ce ati astepta sa fie. Actiunea nu se opreste aproape nici o secunda si umorul de calitate deja tine sa devina marca inregistrata. Muzica, cinematografia, figuratie si cam toate aspectele legate de acest film au fost alese inspirat, fiecare contribuind la un film excelent. Fiind vorba d eun film Marvel, va sfatuiesc sa ramaneti in fata ecranului si dupa ce se termina, pentru ca axista deja celebrele scene din timpul si dupa derularea genericului de final. Este unul din acele filme care nu trebuie ratat sub nici o forma. Trailer:

Inferno (2016)

Gen: Mister, Thriller

Distributie: Tom Hanks, Felicity Jones, Irrfan Khan, Omar Sy, Sidse Babett, Knudsen

Regizor: Ron Howard [a mai regizat: Solo: A Star Wars Story(2018), In the Heart of the Sea(2015), Made in America(2013), Rush(2013), The Dilemma(2011)]

Buget: 75.000.000 $
Incasari: 221.000.000 $

Premii:
- Top Box Office Films, ASCAP Film and Television Music Awards, 2017
- Gold Winner - Website, Muse Creative Awards, 2017
- Canopus Award - User Experience, Vega Digital Awards, 2016
- Canopus Award - Website, Vega Digital Awards, 2016

Nota Gealapa: 6.65
Metascore: 42/100

Dupa ce se trezeste intr-un spital italian suferind de amnezie, Robert Langdon face echipa cu doctorul Sienna Brooks si impreuna strabat intreaga Europa intr-o cursa contra cronometru, in incercarea lor de a opri un complot global.

Aceasta franciza este doar la al treilea film si deja pare imbatranita si are un damf de naftalina. Filmul urmeaza acelasi scenariu ca si cele doua predecesoare ale sale: un puzzle complicat a carui rezolvare inseamna salvarea omenirii. Numai ca de aceasta data, puzzleul nu este chiar atat de complex si Alighieri nu starneste la fel de multe controverse si nu se bucura de acelasi interes ca Da Vinci sau Iisus, sursele puzzleurilor din primele doua filme. Din fericire, acest film nu este chiar o cauza pierduta, pentru ca are si destule scene bune si vreo doua rasturnari de situatie surprinzatoare si oportune.

Distributia nu contribuie nici pozitiv, nici negativ la ratingul filmului. Pe de-o parte il avem pe Tom Hanks in aceeasi ipostaza cu care ne-a obisnuit, numai ca de data asta mai batran, mai incet si parca si mai fara chef, dar pastrandu-si o doza din sarmul sau si din autoritatea sa relaxata. Din fericire insa, cine s-a ocupat de casting a avut inspiratia sa o distribuie pe Felicity Jones, un nume actual si relevant, o femeie extrem de sexy, care l-a contrabalansat pe Hanks cu o prestatie energica si solida, dar din pacate a avut cam putin timp de ecran.

In concluzie, este un film care pare invechit, desi nu este, destul de siropos si previzibil, dar suficient de agreabil cat sa te tina doua ore in fata ecranului. Nu se apropie nici pe departe sa fie memorabil, dar nu este nici mediocru, chiar daca s-a apropiat destul de mult de acest nivel. Daca ati vazut primele doua filme, as zice ca merita sa il vedeti, altfel nu vad care ar fi motivul sa o faceti, in afara de cateva locatii de filmare superbe.

Little Boy (2015)

Gen: Drama, Razboi

Distributie: Jakob Salvati, Emily Watson, David Henrie, Michael Rapaport, Cary Hiroyuki Tagawa

Regizor: Alejandro Monteverde [a mai regizat: Bella(2006)]

Buget: 20.000.000 $
Incasari: 7.000.000 $

Nota Gealapa: 7.80
Metascore: 30/100

Un baiat de opt ani este dispus sa faca orice e necesar pentru a pune capat celui de-al doilea razboi mondial si sa isi aduca tatal acasa. Povestea ne prezinta dragostea indescriptibila a unui tata pentru fiul sau, precum si dragostea pe care fiul i-o poarta tatalui.

Este un film care ne prezinta razboiul dintr-o perspectiva total diferita si foarte originala. Chiar daca are destule scene comice, este unul din cele mai serioase filme pe care le-am vazut in ultima vreme. Transmite un mesaj puternic, este emotionale si iti ridica si coboara starea de spirit cand si cum vrea. Filmul impresioneaza prin simplitate, mesaj, dialoguri bune si poveste reusita. Sunt cateva momente in care se exagreaza intr-o directie sau alta, dar acestea se pierd in imaginea de ansamblu si nu afecteaza prea mult filmul.

Distributia nu este rea. Chiar daca nu sunt chiar cei mai actuali si relevanti actori posibili, sunt toti experimentati, iar aceasta experienta se simte. Toti au lucrat bine impreuna, in frunte cu micutul Jakob Salvaticare si-a depus cu aceasta ocazie candidatura pentru un viitor straluctor in industrie. Nu sunt interpretari memorabile, dar sunt prestatii corecte si decente, lucru primordial intr-un asemenea film.

Costumele, decorurile si cinematografie te poarta cu succes in lumea povestii. Sunt cateva povesti secundare care poarta spectatorii in destule aventuri. Nivelul emotional este ridicat pe intreaga durata a filmului si va fi greu sa va mentineti ochii uscati. Este un film excelent, prea putin popularizat. Este un fel de comoara ascunsa pe care va recomand sa nu o ratati. Trailer:

The Gift (2015)

Gen: Mister, Thriller

Distributie: Jason Bateman, Rebecca Hall, Joel Edgerton, Allison Tolman, Tim Griffin

Regizor: Joel Edgerton [aflat la primul lungmetraj]

Buget: 5.000.000 $
Incasari: 59.000.000 $

Premii: 
- Best Supporting Actor (Joel Edgerton), Fangoria Chainsaw Awards, 2016
- Best Actor (Joel Edgerton), Sitges - Catalonian International Film Festival, 2015

Nota Gealapa: 7.05
Metascore: 77/100

Viata unui cuplu cade intr-o vrie chiuitoare cand o cunostinta din trecutul sotului le aduce cadouri misterioase si scoate la lumina un secret vechi de peste 20 de ani.

In primul rand mi-a placut ca filmul a plecat de la o idee originala. Este o poveste despre razbunare, dar expusa intr-un mod cu totul nou si usor bolnav. E drept ca se urneste cam greu deloc, dar dupa un inceput lent tensiunea creste in a doua parte a filmului la cele mai inalte cote si conduce la un final plin de incertitudini care nu ofera nici un fel de inchidere indiferent cu care dintre personajele principale empatizeaza un spectator.

Distributia este buna si am gasit agreabile prestatiile a doi actori care de regula imi sunt destul de antipatici. Cand spun asta ma refer la Joel edgerton si Jason Bateman, ambii prea pretentiosi si pini de ei pentru gustul eu, dar de data asta au oferit interpretari solide si au avut o chimie foarte buna. Rebecca Hall in schimb, a fost absolut mediocra, iar cu astfel de prestatii nu va reveni prea curand la popularitatea de alta data.

Filmul a fost scris si regizat tot de Joel Edgerton, iar pentru o prima experienta regizorala trebuie sa spun ca a facut o treaba foarte buna. Scenariul a fost si el foarte bun. Desi abordeaza mai multe teme, reuseste sa ofere si o poveste structurata cum trebuie. Premisa este ca actiunile din trecut iti vor afecta negresit viitorul. Mi-a placut cum s-a folosit de spatiile inchise pentru a amplifica tensiunea si asta este un aspect important, pentru ca tensiunea este singura arma a acestui film. As spune ca este o varianta mai light de Cape Fear. Nu pot spune ca a atins maretia, dar este un film solid si bine facut pe care il recomand.

Ip Man 2 (2010)

Titlu original: Yip Man 2

Gen: Actiune, Biografic

Distributie: Donnie Yen, Xiaoming Huang, Sammo Kam-Bo Hung, Lynn Hung, Kent Cheng

Regizor: Wilson Yip [a mai regizat: Paradox(2017), Ip Man 3(2015), Triumph in the Skies(2015), Magic to Win(2011), A Chinese Ghost Story(2011)]

Incasari: 50.000.000 $

Premii:
- Best Supporting Actor (Sammo Kam-Bo Hung), Asian Film Awards, 2011
- Best Action Choreography, Golden Horse Film Festival, 2010
- Best Film Editing, Hong Kong Film Awards, 2011
- Best Action Choreography, Hong Kong Film Awards, 2011
- Best Actor in a Motion Picture (Donnie Yen), Huading Award, 2011

Nota Gealapa: 8
Metascore: 67/100

Filmul se concentreaza pe mutarea lui Ip Man in Hong Kong in 1949, si incercarea lui de a-i invata pe altii disciplina prin intermediul artelor martiale Wing Chun.

Aceasta franciza ramane consistenta si cu acest al doilea film, care este excelent. Este aproape de nivelul primului, dar aduce ceva nou si imbina traditionalul cu modernul intr-un mod cu totul surprinzator. Desi o idee ciudata la prima vedere, alaturarea boxului cu artele martiale traditionale chinezesti creeaza mult mai multa tensiune decat m-as fi asteptat si transforma acest film intr-un Rocky asiatic. Nu stiu cat de mult s-a abatut de la adevarul istoric, pentru ca aceste filme sunt inspirate din fapte reale, dar nu prea ma intereseaza atata timp cat am vazut un film foarte bine pus in scena. Fanaticii artelor martiale ar putea fi deranjati de faptuyl ca in lupta finala personajul principal nu a putut invinge antagonistul fara sa apeleze la tehnici din alt stil de lupta decat Wing Chum, dar pentru un profan ca mine nu a contat prea mult.

Din punct de vedere al distributiei, recunoastem multi din actorii pe care i-am vazut in primul film, dar exista si cateva fete noi surprinzator de familiare si ma refer aici la Xiaoming Huam si  Sammo Kam-Bo Hung. Dca anumele lor nu va spun nimic, atunci cand ii veti vedea sigur ii veti recunoaste. Acestia, impreuna cu protagonistul Donnie Yen ofera prestatii solide, credibile si in stil, exact cum era de asteptat.

Filmul nu este doar un pretext pentru a ne arunca in fata lupte coreografiate impecabil acre sa ne dea pe spate. Are o parte dramatica destul de importanta si abordeaza lectii morale cum ar fi integritatea, coruptia, sacrificiul pentru binele suprem si importanta respectarii traditiilor. Ip Man este prezentat in aceeasi maniera relaxata si pacifista, dar de aceasta data aura invincibilitatii aproape ca dispare in intregime in unele momente si nu imi dau seama daca asta e un lucru rau pentru filma, sau un lucru bun din punct de vedere al credibilitatii. In concluzie, acest al doilea film al seriei mi s-a parut aproape la fel de agreabil ca primul, dar parca i-a lipsit "factorul X". In ultima scena este o referinta draguta la Bruce Lee, care a fost elevul lui Ip Man la un moment dat. Trailer:

44 Inch Chest (2009)

Gen: Drama, Crima

Distributie: Ray Winstone, Ian McShane, John Hurt, Tom Wilkinson, Stephen Dillane

Regizor: Malcolm Venville [a mai regizat: Henry's Crime(2010)]

Incasari: 1.000.000 $

Premii:
- Best Ensemble Performance, San Diego Film Critics Society Awards, 2010
- Special Jury Award, Seville European Film Festival, 2009

Nota Gealapa: 6.15
Metascore: 47/100

Un sot gelos si prietenii sai planuiesc rapirea amantului sotiei acestuia, cu intentia de a-si vindeca egoul ranit.

Un film destul de simplu si deloc pretentios. Dialogul este bun pe alocuri si usor vulgar, dar nici pe departe atat de bun incat sa sustina tot filmul si asta ar fi trebuit sa se intample, pentru ca acest film nu are nimic altceva in afara de scenariu. Intriga este decenta si imi inchipui ca o casa de film cu buget rezonabil ar fi putut profita mai mult de aceasta. Nu are nici foarte multe greseli, doar ca nu prea straluceste.

Distributia este un fel de all-star al cinematografiei britanice si este detaliul care m-a atras cel mai mult la acest film. Numai actori unul si unul, ale caror prestatii emana siguranta si experienta, dar nici macar ei nu au putut scoate mai mult de la acest scenariu mediocru. Chimia dintre ei este foarte bune si as fi dispus sa pariez ca cele mai bune dialoguri dintre ei sunt improvizate, din dorinta de a ridica nivelul filmului. Oricum pe Ray Winstone de exemplu, as putea sa il urmaresc facand fasole cu ciolan si tot ar fi palpitant.


Pentru vreo doua minute am crezut ca filmul ma va surprinde totusi, pentru ca primele scene iti starnesc la maxim interesul, dar apoi, incet, incet, flacara se stinge. Personajul principal trebuie sa fie confuz, inteleg asta, dar felul cum este pus in scena acest lucru, cred ca a indus confuzia si printre spectatori. Trecerile din real in imaginar sunt absolut inutile si nu aduc mare lucru filmului. NU vi-l recomand, decat daca vreti sa vedeti la lucru cativa actori uriasi.

Crossing Point (2016)

Gen: Actiune, Thriller

Distributie: Shawn Lock, Paulina Gaitan, Tom Sizemore, Jacob Vargas, María Gabriela de Faría

Regizor: Daniel Zirilli [a mai regizat: The Asian Connection(2016), Time Rush(2016), Black Beauty(2015), Locked Down(2010), Circle of Pain(2010)]

Nota Gealapa: 4.35

Michael si Olivia, un cuplu de indragostiti, pleaca in vacanta in Baja, dar lucrurile devin inspaimantatoare cand Olivia este rapita de un traficant de droguri, care ii cere lui Michael sa treaca granita in Statele Unite cu un rucsac plin cu cocaina furata de la un cartel in 12 ore, ca sa nu o omoare pe iubita lui. In timp ce incearca sa razbata prin lumea subterana din Mexic, un politist din Tijuana este pe urmele lui, iar cei doi ajung in cele din urma o forta de luat in seama.

Nu aveam cine stie ce asteptari de la acest film, chiar daca intriga ar fi avut destul potential. Singurul lucru care mi-a dat o oarecare speranta ca ar putea fi bun, este povestea inspirata din fapte reale. Asta mereu face un film mai interesant, dar de aceasta data nici acest detaliu nu a fost suficient. Prima jumatate a filmului pare o pelicula facuta de amatori, atat de stangaci este totul. Spre final se mai dezheata lucrurile dar prea utin pentru a salva impresia. Scenariul este mediocru, muzica este deranjanta si sunt convins ca s-au abatut extrem de mult de la povestea originala, acre a inspirat filmul. Cateva scene decente pe ici, pe colo, dar senzatia generala a fost ca timpul s-a dilatat, iar cele 90 de minute au trecut prea greu.

Distributia are vreo doua nume decente, cum ar fi Tom Sizemore, dar acestea sunt aparitii sporadice, al caror singur scope este sa justifice aparitia acestora pe afis, in incercarea disperata de amai agata ccativa spectatori. Protagonistii sunt aproape amatori si au produs interpretari rigide si nesigure fara vreun moment de sclipire. Sper sa nu mia dau prea curand de filme ale acestora.

Daca vreun prieten de-al vostru nu apare in el, nu vad cum ar putea sa va placa. De la poster si pana la ultima replica, totul la acest film este absolut banal. O sa ajunga sa fie difuzat de televiziuni falimentare din tari de mana a doua. In afara de "latura murdara" a Mexicului, pe care o prezinta cat de cat ok dupa parerea mea, in rest... am vazut partide de sah mai palpitante. Trailer: