vineri, 30 aprilie 2010

Hotel Roman


Clasificare: * * *;
Personal hotel: 8;
Curatenie: 7;
Confort: 6;
Dotari: 5;
Parcare: 7;
Restaurant: 7;
Nota Gealapa: 6.7.

Serviciul m-a purtat saptamana asta si in orasul Roman. Un municipiu maret, cam cat trei statii de tramvai, unde majoritatea locuitorilor sunt mai negri decat nopatea, motiv pentru care ti se pare ca este mereu ziua.

Am fost cazat la hotelul care poarta numele orasului. Felul cum arata de la exterior nu inspira prea multa incredere, dar am zis sa nu ma grabesc sa judec. La receptie totul parea ok, asa ca am rasuflat usurat. Si a fost ok.......pana am intrat in liftul de doua persoane in care abia am incaput doi si care mi-a dat impresia ca undeva pe acoperis erau doi oameni platiti sa-l traga cu o sfoara.

Camera a fost superba. Pot spune fara sa gresesc ca este printre cele mai confortabile saloane de spital in care am intrat. Peretii vopsiti intr-un superb alb murdar cu picatele si cu gauri strategic plasate. Tavanul nu facea nici el nota discordanta. Deasupra paturilor am putut admira un superb tablou original scos la imprimanta, in care erau reprezentate cateva exemplare minunate de floarea-soarelui. Paturile in sine erau facute din acelasi material ca jucariile care au fost foarte la moda acum ceva vreme si se numeau "modellino" parca. De ce spun asta? Pentru ca desi erau foarte rigide, daca stateai mai mult de cinci minute fara sa iti schimbi pozitia, salteaua capata forma corpului. Pernele erau la fel de groase ca o patura si atat de comode incat puteai sa juri ca nu sunt acolo. Televizorul avea un ecran imens. Initial am crezut ca am nimerit intr-o sala de cinema. Daca ma concentram puteam sa vad cariile prezentatorilor de stiri. Draperiile mirobolante in dungi aurii si albastre, au contirbuit si ele la aspectul spectaculos al camerei. Fereastra era de dimensiunea celor dintr-o scoala, dar se deschidea doar 10 cm (probabil nu au vrut sa riste sa se arunce cineva pe geam sa scape de acolo). Am mai beneficiat de doua noptiere si o masuta tot din colectia "Spital modern 1983".

Piesa de rezistenta a fost insa baia. O taleta cu o nuanta ruginie care iti lua ochii si un bazin din care curgea o apa de o culoare cam dubioasa. Cand m-am asezat pe el eram pregatit sufleteste sa ma muste ceva de "obraji". Chiveta era si ea in acelasi ton ruginiu, cu un robinet unic, pe care se depusesera atat de multe lucruri incat, initial, am crezut ca e un basorelief. M-am putut bucura si de una din primele cazi facute vreodata in romania si care pastra nuanta inceputa imbietoare a toaletei. Perdeaua de la baie cred ca avea aceeasi varsta ca mine. Macar era pictata in culori calde...alb-gri-galbui. Ce m-a impresionat cel mai tare a fost insa savoniera. Sunt convins ca a fost dezgropata la un sit arheologic, Sarmisegetusa sau altul, pentru ca se vedea cu ochiul liber ca este de la inceputul civilizatieti. Era total fosilizata.

Dupa o astfel de experienta hotelul absolut normal din Bacau la care am fost ulterior, parea raiul pe pamant (aici am gasit la dus un buton de panica....pentru ce nu stiu).

Daca dati click pe poza de mai jos puteti admira si voi una din gaurile din perete, televizorul, precum si savoniera unicat.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

NetFlash.ro la indemana ta!