Gen: Crima, Drama
Distributie: Gian Maria Volontè, Florinda Bolkan, Gianni Santuccio, Orazio Orlando, Sergio Tramonti
Regizor: Elio Petri [a mai regizat: Good News(1979), One Way or Another(1976), Property Is No Longer a Theft(1973), Lulu the Tool(1971), A Quiet Place in the Country(1968)]
Incasari: 265.470 $
Filmula obtinut 16 premii, printre care:
- Oscar - Best Foreign Language Film, Academy Awards, SUA 1971
- Special Commendation, Boston Society of Film Critics Awards, 2003
- FIPRESCI Prize, Cannes Film Festival, 1970
- Grand Prize of the Jury, Cannes Film Festival, 1970
- Best Film (Miglior Film), David di Donatello Awards, 1970
Nota Gealapa: 7.95
Metascore: 89/100
Seful unei sectii de omucideri, își ucide amanta și lasă în mod deliberat indicii pentru a-și dovedi propria responsabilitate pentru crimă.
Nu am informatii certe in acest sens, dar imi inchipui ca acest film este un clasic al cinematografiei italiene, pe care ma bucur ca am avut ocazia sa il vad. Dupa standardele de astazi nu ar fi un film foarte reusit, dar pentru anul 1970 as spune ca este aproape revolutionar. Eu l-am vazut intr-o forma redigitalizata care imbunatateste calitatea imaginii si va recomand sa faceti la fel daca alegeti sa il vedeti, pentru a mai estompa din senzatia de film invechit. Abordarea este una interesanta, pentru ca isi dezvaluie cumva deznodamantul de la inceput, isi ascunde in schimb motivele si asta ramane misterul ep intreaga durata a filmului. Nu intelegi de ce protagonistul face ce face, iar motivatia sa este dezvaluita strat cu strat pe masura ce filmul avanseaza./
Nu sunt un cunoscator al cinematografiei italienesti de la inceputul anilor '70, astfel ca nu ma pot pronunta despre rezonanta numelor din distributie. Mie personal mi-au parut actori experimentati despre care cred ca erau importanti in epoca respectiva, pentru ca experienta lor a fost vizibila, mai toti oferind interpretari seigure si credibile, bineintele cu accentele specifice vremurilor, dar mai ales specifice italienilor. Toate gesturile stereotipe pe care le fac acum oamenii cand impersoneaza un italian, sunt prezente aici, dar nu la un mod ironic, ci tratate foarte serios.
Multe din filmele din trecut, iar acesta nu este o exceptie, sunt destul de actuale si astazi, asta fiind si motivul pentru care foarte multe dintre ele au parte de remakeuri moderne de cele mai multe ori de un nivel mia scazut decat ar trebui. Aici ne este prezentata coruptia morla a politiei italienesti din acele timpuri, cu tacticile sale autoritare invelite in patriotism. Filmul arata si italienesc si din anii '70 si este foarte credibil. Imi place si cum sunt oferite detaliile care umplu golurile din poveste, alternand cu masura potrivita cele doua planuri temporale. Per total, acest film cu nume lung este o experienta retro pe care o recomand.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu