joi, 29 septembrie 2016

Crank (2006)

Gen: Actiune

Distributie: Jason Statham, Amy Smart, Carlos Sanz, Jose Pablo Cantillo, Efren Ramirez

Regizor: Mark Neveldine [a mai regizat: The Vatican Tapes(2015), Ghost Rider: Spirit of Vengeance(2011), Gamer(2009)]

Buget: 12.000.000 $
Incasari: 30.000.000 $

Premii:
- Most Offensive Male Character (Jason Statham), Women Film Critics Circle Awards, 2006
- Best Specialty Stunt, World Stunt Awards, 2007

Nota Gealapa: 7.35
Metascore: 57/100

Asasinul platit Chev Chelios afla ca un rival i-a injectat o otrava care il va omori daca ii scade pulsul.

Acest film este adrenalina pura; actiune non-stop. Incepe in forta, fara sa explice prea multe lucruri, daca te prinzi tu pe pracurs bine, daca nu, nu, iar pana la final doar viteza, cascadorii, efecte speciale , sange si sex. In ciuda unei intirgi originale, dar puerila si superificala, filmul reuseste sa fie captivant, palpitant si chiar amuzant. Nu exista nici un fel de profunzime, dar nici nu era necesara.

Nici ca se putea gasi un protagonist mai bun pentru un asemenea film, decat Jason Statham. Este genul acela de rol din zona lui de confort. Si prestatia lui a fost una tipica, adica decenta, fara sa impresioneze sau sa deranjeze si facandu-si singur cascadoriile. Restul numelor din distributie nici nu ami conteaza pentru ca aparitiile lor au fost pasagere.

Este un film distractiv care o sa va tina pulsul ridicat in permanenta. Aproape ca nu s-a simtit mana unui regizor debutant total, care a avut pe mana un buget mic pentru un asemenea film. Tocmai de aceea, majoritatea efectelor sunt explozii si masini rasturnate, dar toate aceste cascadorii au fost executate foarte bine. E un film perfect pentur o seara cu baietii. Trailer:


marți, 27 septembrie 2016

Field of Dreams (1989)

Gen: Familie

Distributie: Kevin Costner, James Earl Jones, Ray Liotta, Amy Madigan, Gaby Hoffmann

Regizor: Phil Alden Robinson [a mai regizat: The Angriest Man in Brooklyn(2014), The Sum of All Fears(2002), Freedom Song(2000), Sneakers(1992), In the Mood(1987)]

Incasari: 170.000.000 $ (s-au obtinut si 31.000.000$ din inchirierea casetelor video)

Premii:
- Best Foreign Film, Awards of the Japanese Academy, 1991
- Best Foreign Language Film, Blue Ribbon Awards, 1991
- Best Foreign Language Film, Hochi Film Awards, 1990
- Best Foreign Language Film, Kinema Junpo Awards, 1991
- Top Ten Films, National Board of Review, USA 1989
- Best Young Actress Supporting Role in a Motion Picture (Gaby Hoffmann), Young Artist Awards, 1990

Nota Gealapa: 7.60
Metascore: 57/100

Un fermier din Iowa aude voci care ii spun sa construiasca un teren de baseball; il construieste si primeste vizita echipei Chicago White Sox.

Este un film de familie original si inteligent. Spun intelgient nu pentru ca ar avea vreo intriga complicata ci pentru ca a apelat la baseball pentru a atrage o categorie de public care nu ar fi venit niciodata sa vada un astfel de film. Nu cred ca cineva s-a simtit insa pacalit. Fara sa fie spectaculos in vreun fel, filmul impresioneaza prin sensibilitate si emotie.

Distributia este si ea foarte buna si actuala pentru acele vremuri. Acesta este unul din rolurile reusite ale lui Kevin Costner, pe vremea cand era unul din cele mai importante nume din industrie, inainte sa fie nevoit sa traga dupa el filme de mana a doua. A fost o placere sa il revad si pe James Earl Jones, pe care il apreciez si pe care nu il mai vazusem de ceva vreme. Este si ultimul film in care a jucat Burt Lancaster.

Filmul te misca si te face sa iti revizuiesti prioritatile, fara sa te judece sau sa te plictiseasca. Este o oportunitate sa vedeti un film facut prin mijloace clasice in care se punea umarul pentru a se construi lucruri si nu era suficient un perete verde. Terenul de baseball, scena principala din film, chiar a fost construit in realitate si mai exista si astazi. Nu aveti cum sa dati gres cu acest film. Trailer:


Deadpool (2016)

Gen: Actiune

Distributie: Ryan Reynolds, Morena Baccarin, T.J. Miller, Karan Soni, Ed Skrein

Regizor: Tim Miller [aflat la primul lungmetraj]

Buget: 58.000.000 $
Incasari: 1.383.000.000 $ (pana acum)

Filmul a obtinut 4 premii pana acum, dar probabil va mai castiga si altele:
- Best Comedic Performance (Ryan Reynolds), MTV Movie Awards, 2016
- Best Fight (Ryan Reynolds, Ed Skrein), MTV Movie Awards, 2016
- Choice Movie: Action, Teen Choice Awards, 2016
- Choice Movie: Hissy Fit (Ryan Reynolds), Teen Choice Awards, 2016

Nota Gealapa: 8.10
Metascore: 65/100

Un mercenar cu vorbele la el si cu un umor morbid este subiectul unui experiment nereusit care il lasa cu capacitatea de a se vindeca in urma oricarei traume, dar si cu dorinta de a se razbuna.

Dupa trailere si valva care s-a creat in jurul lui, aveam asteptari mari de la acest film si nu am fost dezamagit. Chiar cand credeam ca nu mai este loc pentru inca un super-erou Marvel, mi s-a dovedit contrariul. Deadpool este proaspat, uman si spectaculos. Filmul este impresionant. Nu are nici o scena in plus. Este palpitant, amuzant, impreisonant din punct de vedere vizual si toate astea cu un buget decent, departe de alte mega-productii de gen si cu siguranta mai mic decat orice film din seriile X-Men, Captain America, Iron Man sau Avengers.

Distributia este si ea foarte buna. Nu eram neaparat un fan al lui Ryan Reynolds si nu mi l-as fi imaginat vreodata in aceasta postura, dar a avut o prestatie foarte buna si a aratat ca poate fi credibil si in personaje dure, nu doar in comedii romantice. A improvizat mult, s-a straduit, a luat lectii de manuire a sabiilor si chiar si el a spus ca este rolul sau preferat de pana acum. As spune ca s-a descurcat mai bine decat Paul Rudd in Ant-Man. In rolurile mici avem multe fete noi, cu prestatii solide care arata potential. Nu stiam cine este Moerna Baccarin pana acum, dar dupa prestatia de aici, abia astept sa o mai vad si in alte filme.

Nu sunt foarte multe lucruri care se pot reprosa acestui film, am gasit totusi cateva aspecte negative care pe mine m-au scos din film.. Primul a fost modul in care eroul principal se adreseaza direct spectatorilor, privind fix in camera; cred ca ar fi fost mai indicat un alt mod de a explica povestea. Al doilea este aparitia pe ecran a lui Stan Lee, care nu mai trece demult neobservat. In rest, numai de bine. Sunt atat de multe glume si rfeerinte reusite in acest film incat e greu sa tii pasul. Toate cu exceptia uneia: Ryan Reynolds, facand glume despre Ryan Reynolds.Sunt peste 100 de referinte si cred ca am prins cam jumatate.

Nu mai este nevoie sa spun ca filmul a fost un adevrat hit la box-office. Tim Miller si-a asigurat astfel un debut regizoral impresionant. Se anunta inca o franciza de succes, iar eu abia astept sequelul. Singurul regret este ca am asteptat cam mult pana sa vad acest film. Trailer:


luni, 26 septembrie 2016

Mystery Train (1989)

Gen: Comedie

Distributie: Masatoshi Nagase, Yuki Kudo, Screamin' Jay Hawkins, Cinque Lee,Rufus Thomas

Regizor: Jim Jarmusch [a mai regizat: Gimme Danger(2016), Paterson(2016), Only Lovers Left Alive(2013),Yhe Limits of Control(2009), Broken Flowers(2005)]

Buget: 2.800.000 $
Incasari: 2.100.000 $

Premii:
- Best Artistic Contribution, Cannes Film Festival, 1989

Nota Gealapa: 7.60

Trei povesti au in comun un hotel din Memphis si spiritul lui Elvis Presley.

Se recunoaste stilul lui Jim Jarmusch de la o posta in acest film. Emana acea usoara ciudatenie care il caracterizeaza. Este genul de film de festival, destinat oamenilor care au pretentia ca numai ei inteleg filmele profunde. In realitate, nu este chiar atat de complicat. Astfel de filme in care povesti aparent separate, ajung sa se intersecteze sunt la moda acum, dar pentru ca vorbim de un film din 1989 putem spune ca este destul de original. Singurul lucru care ii lipseste filmului este un scop... un final... o concluzie.

Distributia nu este cine stie ce, dar ne ofera sansa sa vedem cativa tineri talentati, dintre care unii sunt actori respectabili astazi. A fost ciudat sa observ in acelasi film doua stiluri de interpretare: cel japonez si cel american. In mod ciudat aceasta fuziune a functionat. Greu de remarcat totusi vreo prestatie cu adevarat buna.

Juxtapunerea dintre cele doua culturi nu este facuta fara un umor fin, poate prea simandicos uneori. Este un film placut, usor de urmarit, dar fara nici o sansa de a deveni un clasic. Merita totusi vazut odata, mai ales de cineva care se considera un cinefil experimentat. Trailer:


duminică, 25 septembrie 2016

Bridge of Spies (2015)

Gen: Drama

Distributie: Tom Hanks, Mark Rylance, Alan Alda, Domenick Lombardozzi, Victor Verhaeghe

Regizor: Steven Spielberg [a mai regizat: The BFG(2016), Lincoln(2012), War Horse(2011), The Adventures of Tintin(2011), Indiana Jonesand the Kingdom of the Crystal Skull(2008)]

Buget: 40.000.000 $
Incasari: 336.000.000 $

Filmul a obtinut 30 de premii, printre care:
- Best Performance by an Actor in a Supporting Role (Mark Rylance), Premiile Oscar, USA 2016
- Best Supporting Actor (Mark Rylance), BAFTA Awards, 2016
- Best Supporting Actor (Mark Rylance), AARP Movies for Grownups Awards, 2016
- Best Thriller Film, Academy of Science Fiction, Fantasy & Horror Films, USA 2016
- Movie of the Year, AFI Awards, USA 2016

Nota Gealapa: 7.90
Metascore: 81/100

In timpul Razboiului Rece, un avocat american este recrutat sa apere la tribunal un spion sovietic arestat si apoi sa faciliteze pentru CIA un schimb intre acest spion si un pilot american doborat de rusi.

 Cand folosesti ca baza pentru un film o poveste reala, acest lucru vine cu avantaje si dezavantaje. Pierzi mult din libertatea de miscare si posibil din explozivitate, dar poti castiga la capitolul tensiune si forta. Acesta este un caz fericit, in care povestea din spate este una extrem de interesanta si importanta. Lipsa tehnologiei este compensata de un scenariu bine scris. Suspansul exista din primul pana in ultimul minut, iar tensiunea creste si ea treptat pe intreaga durata a filmului.

Distributia a fost si ea aleasa destul de inspirat. Tom Hanks, se foloseste foarte bine de experienta si prestanta sa pentru a da credibilitate personajului sau si as spune ca i-a cam reusit. Nu a iesit insa din zona lui de confort. Toti stim ca Tom Hanks se pricepe cel mai bine sa joace un om obisnuit, cu o viata obisnuita. Din pacate pentru el, lumina reflectoarelor a fost furata in mare masura de Mark Rylance, care desi are un rol secundar, ofera o interpretare excelenta, recunoscuta si de premiile pe care le-a castigat.

Filmul m-a atins intr-un mod ciudat. Ma asteptam sa asist la o drama politica serioasa si pretentioasa si am fost surprins de calitatea umorului la care am asistat. Imi place sa il vad pe Steven Spielberg facand si filme serioase, nu doar proiecte dopate cu efecte vizuale. Am o slabiciune pentru filmele care ne permit sa descoperim o bucatica de istorie, sau ne arata cum se intamplau lucrurile intr-o anumita perioada, asa ca nu pot decat sa il recomand. Daca alegeti sa il vedeti, trebuie sa va rezervati mai mult de doua ore. Trailer:


marți, 20 septembrie 2016

Down by Law (1986)

Gen: Comedie

Distributie: Tom Waits, John Lurie, Roberto Benigni, Nicoletta Braschi, Ellen Barkin

Regizor: Jim Jarmusch [a mai regizat: Gimme Danger(2016), Paterson(2016), Only Lovers Left Alive(2013), The Limits of Control(2009), Broken Flowers(2005)]

Buget: 1.100.000 $
Incasari: 6.100.000 $

Premii: 
- Best Foreign Feature Film (Årets utenlandske spillefilm), Amanda Awards, Norway 1987
- Best Non-European Film (Bedste ikke-europæiske film), Bodil Awards, 1988
- Best Actor (Migliore Attore Protagonista) (Robert Benigni), Italian National Syndicate of Film Journalists, 1987
- Best Foreign Film (Årets udenlandske spillefilm), Robert Festival, 1988

Nota Gealapa: 7.85

Povestea a trei barbati diferiti dintr-o inchisoare din louisiana si eventuala lor calatorie.

Un film alb-negru din cand in cand iti odihneste ochii. Daca se intampla ca filmul sa fie si foarte bun, e cu atat mai bine. Aceasta este o comedie cu un umor clasic, cu masura si foarte agreabil. E ca diferenta dintre Operatiunea Monstrul si American Pie. Este si o parte serioasa acolo, dar tratata tot cu umor. Scenariul este foarte bun, cu dialoguri savuroase. Filmul nu a fost unul care sa umple sali de cinema si am impresia ca a fost mult subestimat.

Distributia este si ea plina de nume care azi nu ne mai spun nimic, dar sunt actori experimentati cu prestatii foarte bune. Trebuie remarcat aici Roberto Benigni, care la primul sau film american, este sarea si piperul acestei comedii, dar si Tom Waits, care arata si reale calitati actoricesti pe langa talentul de muzician pe care il stiam deja. As spune ca au fost alesi actorii cei ami potriviti, chiar si in rolurile mai mici.

Acest film emana un aer de buget redus in fiecare cadru, dar asta m-a facut sa il apreciez chiar mai mult. Mi-a placut si atempralitatea filmului. Il ajuta sa nu se ia mai in serios decat este cazul. Si acesta este pe lista de 1001 filme e care trebuie sa le vezi inainte sa mori, a lui Steven Schneider, deci vine bine recomandat. Trailer:


duminică, 18 septembrie 2016

A Separation (2011)

Titlu original: Jodaeiye Nader az Simin

Gen: Drama

Distributie: Peyman Moaadi, Leila Hatami, Sareh Bayat, Shahab Hoseini, Sarina Farhadi

Regizor: Asghar Farhadi [a mai regizat: Le Client(2016), The Past(2013), About Elly(2009), Fireworks Wednesday(2006), Beautiful City(2004)]

Buget: 500.000 $
Incasari: 50.000.000 $

Filmul a obtinut 78 de premii, printre care:
- Best Foreign Language Film of the Year, Premiile Oscar, USA 2012
- Best Foreign Language Film, Golden Globes, USA 2012
- Special Jury Award, Abu Dhabi Film Festival, 2011
- Best Non-English Language Film, Alliance of Women Film Journalists, 2012
- Best Film, Amazonas Film Festival, 2011

Nota Gealapa: 8.50
Metascore: 95/100

Un cuplu se confrunta cu o decizie grea: sa imbunatateasca viata copilului,lor, mutandu-se in alta tara, sau sa ramana in Iran pentru a avea grija de un parinte bolnav de Alzeheimer, a carui stare se inrautateste.

Daca credeti ca nu exista o societate mai trista decat cea prezentata in filmele romanesti, ar trebui sa vedeti acest film iranian. lasand acest aspect la o parte, avem de a face cu un film foarte bun, care transmite o cantitate impresionanta de emotii. Intriga este originala si se transforma intr-o poveste sensibila in care nu mai stii de partea cui sa te pozitionezi. ajungi sa empatizezi cu toate personajele. As spune ca Oscarul pe care acest film l-a castigat este pe deplin meritat. Se pare ca daca nu te afli la Hollywood, poti sa faci filme bune si cu bani putini.

Imi inchipui ca membrii distributiei sunt crema cinematografiei iraniene. este primul film produs in aceasta tara pe care il vad, asa ca nu am de unde sa stiu. Pot doar sa remarc cateva prestatii foarte bune. Peyman Moaadi are un personaj extrem de complex pe care l-a interpretat magistral. Nu stiu cum sa apreciez insa, partea feminina a distributiei. nu imi dau seama daca atitudinea lor din film este atat de credibila datorita talentului actoricesc, sau este atat de naturala pentru ca au fost crescute intr-o astfel de societate.

Cu ocazia acestui film am descoperit si un regizor interesant, pe Asghar Fardi, care pare sa fie obsedat de conceptul de dreptate, care are cateva film bune la activ si pe cu a carui munca o sa ma pun la curent in viitor. Desi nu se mentioneaza acest lucru, as putea paria ca exista o poveste reala care a stat la baza filmului, pentru ca o poveste atat de complicata, haotica pe alocuri, cu atatea evenimente este greu de nascocit. La aspecte negative as mentiona inca un lucru pe care il are in comun cu filmele romanesti: un final ambiguu care te lasa pe tine sa iti imaginezi ce s-a intamplat.

Este inclus pe lista lui Steven Schneider de 1001 filme pe care sa le vezi inainte sa mori, este primul film iranian care a castigat un Oscar(aspect mentionat o singura data in presa iraniana) sau un Urs de Aur si primul din istorie care castiga trei Ursi de Aur. Trebuie bifat neaparat. Trailer:


sâmbătă, 17 septembrie 2016

Einstein and Eddington (2008)

Gen: Istoric

Distributie: David Tennant, Richard McCabe, Patrick Kennedy, Rebecca Hall, Andy Serkis

Regizor: Philip Martin [a mai regizat: The Forger(2014), Japan in a Day(2012), Mo(2010), The Girl Who Came to Stay(2006), Bloodlines(2005)]

Nota Gealapa: 7.60

O drama despre dezoltarea teoriei relativitatii a lui Einstein si relatia sa cu omul de stiinta britanic Sir Arthur Eddington, primul fizician care si-a demonstrat teoriile prin experimente.

Acest film ne ofera o bucatica de istorie, poate cea mai importanta, din istoria omenirii. Fiind vorba despre un film de televiziune, nu avem de a face cu bugete impreisonante, efecte vizuale sau alte lucruri costisitoare. puterea filmului vine din felul in care este scris si din mesajul pe care incdearca sa il transmita. Dincolo de redarea evenimentelor care au dus la intelegerea lumii asa cum o facem astazi, mesajul este ca adevarul razbate orice piedici.

Distributia nu este nici ea una impresionanta, desi fetele pe care le veti vedea vor fi familiare si desi nu putem vorbi de interpretari memorabile, acestea sunt prestatii solide fara lucruri negative care sa va scoata dn atmosfera filmului. Nu putem vorbi nici de prezente surprinzatoare si tinere talente, pentru ca majoritatea actorilor sunt deja experimentati, unii chiar pe final de cariera... poate chiar sfarsit de viata.

Nu va asteptati sa vedeti fapte adevarate 100% din punct de vedere istoric. Este totusi o abordare arbitrara. Partea rusa care a contribuit si ea la aceasta descoperire, este omisa cu desavarsire. Tot in mod arbitrar este prezentata si viata personala a celor doi oameni de stiinta, dar daca stii sa faci o selectie a informatiilor pe care filmul le ofera poti ramane cu o impresie pozitiva. E greu sa iti placa un film in care nu iti place nici unul din cele doua personaje principale, dar exact asa se intampla in acest caz. As spune ca merita o vizionare. Trailer:


luni, 12 septembrie 2016

Ex Machina (2015)

Gen: SF

Distributie: Alicia Vikander, Domhnall Gleeson, Oscar Isaac, Corey Johnson, Sonoya Mizuno

Regizor: Alex Garland [aflat la prima experienta ca regizor]

Buget: 15.000.000 $
Incasari: 63.200.000 $

Filmul a obtinut 62 de premii, printre care:
- Best Achievement in Visual Effects, Premiile Oscar, USA 2016
- Silver Scream Award, Amsterdam Fantastic Film Festival, 2015
- Best Supporting Actress (Alicia Vikander), Circuit Community Awards, 2015
- Best New Filmmaker (Alex Garland), Boston Society of Film Critics Awards, 2015
- Best British Independent Film, British Independent Film Awards, 2015

Nota Gealapa:7.60
Metascore: 78/100

Un tanar programator este ales sa participe la un experiment revolutionar in domeniul inteligentei artificiale si trebuie sa evalueze calitatile umane ale unui robot.

Povestea nu este chiar cea mai originala, dar a fost pusa in scena excelent fara sa se simta ca "la carma" a fost un regizor debutant. Majoritatea efectelor vizale sunt foarte reusite, dar cele care nu sunt te scot putin din film si te fac sa observi niste erori de logica. Scenariul este bine scris si propune dialoguri reusite, chiar daca unele previzibile si unele rasturnari de situatie care fac povestea mai complexa si mai captivanta. Unul din marile avantaje ale filmului este cumpatarea. Nu s-a epatat deloc.

Distributia nu este una care sa iti taie respiratia, dar are nume destul de relevante. Prestatiile oferite sunt solide, fara a straluci insa. Protagonistul, Doomhnall Gleeson, a avut o interpretare convingatoare care ii poate lansa cariera. El a fost sustinut de Alicia Vikander, de departe cel mai cunoscut nume din distributie, dar care nu a avut chiar cel mai solicitant personaj.

Vreau sa remarc inca odata debutul regizoral al lui Alex Garland, care pana acum se bucurase de un oarecare succes ca si scenarist. A dovedit un real potential si pentru aceasta meserie. Desi intriga nu este cea mai originala, abordarea este si e una din cele mai complexe viziuni despre inteligenta artificiala. Cuvantul care descrie cel mai bine acest film este "intrigant". In permanenta te intrebi ce va urma. Este filmul cu cele mai mici vanzari care a castigat Premiul Oascar pentru Efecte vizuale, de la What Dreams May Come(1998). Sfarsitul lasa loc si de un sequel, care sper sa se faca. Trailer:


sâmbătă, 10 septembrie 2016

Equilibrium (2002)

Gen: Actiune

Distributie: Christian Bale, Sean Bean, Emily Watson, Dominic Purcell, Christian Kahrmann

Regizor: Kurt Wimmer [a mai regizat: Ultraviolet(2006), One Tough Bastard(1996)]

Buget: 20.000.000 $
Incasari: 11.000.000 $

Nota Gealapa: 7.85
Metascore: 33/100

Intr-un viitor fascist unde orice sentiment este ilegal, un om al legii se razvrateste impotriva sistemului.

Un concept interesant, dar deja extrem de uzat. Am vazut prea multe filme care ne prezinta viitorul sumbru al omenirii si este greu sa vii cu  ceva nou la acest subiect. Acest film nu face exceptie; lucrurile 100% originale sunt extrem de putine. Scenele de actiune tip Matrix sunt mai mult sau mai putin reusite, iar scenariul nu este nici el vreo capodopera. Cu toate astea, acest film reuseste sa fie extrem de captivant, iar in partea a doua rasturnarile de situatie sunt foarte reusite si greu de prevazut.

Distributia are nume importante si in rolurile mari si in rolurile secundare. Nu neaparat actori dupa care ma dau in vant, dar cu prestatii decente. E greu sa remarci vreo interpretare intr-un film a carui actiune se desfasoara intr-o lume fara sentimente. Actorii au reusit totusi sa creeze o atmosfera de gheata asa cum o impunea povestea. Tot o sa fac analogii cu Matrix, pentru ca seamana destul de mult cele doua filme si trebuie sa spun ca Christian Bale este un actor mai bun decat Jeanu Reeves.

Chiar daca scenele de actiune nu s-au ridicat la inaltimea Matrix, as spune ca scenariul a fost mai putin previzibil decat in acel film. I-ar fi trebuit niste personaje negative mai impresionante, dar per total cred ca am dat peste un film subestimat, despre care nu stiu de ce nu am auzit mai devreme. Inca un lucru de apreciat este ca toate cascadoriile din film au fost facute prin metode traditionale, fara cabluri sau alte artificii tehnice. Cred ca merita o vizualizare. Trailer:


joi, 8 septembrie 2016

Enemy (2013)

Gen: Thriller

Distributie: Jake Gyllenhaal, Melanie Laurent, Sarah Gadon, Isabella Rossellini, Joshua Peace

Regizor: Denis Villeneuve [a mai regizat: Arrival(2016), Sicario(2015), Prisoners(2013), Incendies(2010), Polytechnique(2009)]

Incasari: 2.100.000 $

Filmul a obtinut 20 de premii, printre care:
- Best Editing in Feature Length, Canadian Cinema Editors Awards, 2014
- Achievement in Cinematography, Canadian Screen Awards, 2014
- Achievement in Direction, Canadian Screen Awards, 2014
- Achievement in Editing, Canadian Screen Awards, 2014
- Achievement in Music - Original Score, Canadian Screen Awards, 2014

Nota Gealapa: 7
Metascore: 61/100

Un profesor de istorie cauta un barbat care arata exact ca el si pe care l-a vazut intr-un film.

Filmul propune o intriga interesanta si o dezvolta intr-un mod bizar, care in cele din urma reuseste sa captiveze si sa starneasca interesul. Dupa zeci de scenarii si intrebari pe care ti le pui incercand sa intelegi ce se intampla pe ecran, chiar cand totul devenea mai interesant, esti lovit de un final abrupt si din pacate stupid, indiferent cate intelesuri vor gasi in el cei care considera ca doar ei inteleg metaforele. Unele scene sunt extrem de previzibile, dar per total intriga e suficient de puternica sa compenseze majoritatea minusurilor.

Distributia este destul de interesanta. Protagonistul, Jake Gyllenhaal, face un rol dublu mai mult decat decent, ajutat si de cativa parteneri de platou inspirati, in special Melanie Laurent, pe care nu o stiam atat de dezinhibata. Nu au fost interpretari premiate, dar nici scenariul nu a ajutat e nimeni in acest sens.

Fara Denis Villeneuve la carma, care sa scoata din rahat brici, filmul nu ar fi fost atat de bun. Dar pentru ca este poate cel mai bun regizor canadian, a compensat gaurile din poveste cu o editare si o cinematografie extrem de interesante. Despre ce este pana la urma acest film? In interpretarea mea, este despre identitate, despre cum nu te cunosti niciodata cu adevarat si despre presiunea de a deveni ceva ce nu esti. Este posibil sa fie necesare doua sau chiar trei vizualilzari, ca totul sa capete sens. Trailer:


sâmbătă, 3 septembrie 2016

Deliver Us from Evil (2014)

Gen: Thriller

Distributie: Eric Bana, Edgar Ramirez, Olivia Munn, Chris Coy, Sean Harris

Regizor: Scott Derrickson [a mai regizat: Sinister(2012), The Day the Earth Stood Still(2008), The Exorcism of Emily Rose(2005), Hellraiser: Inferno(2000)]

Buget: 30.000.000 $
Incasari: 177.000.000 $

Nota Gealapa: 6.70
Metascore: 40/100

Ofiterul de politie Ralph Sarchie investigheaza o serie de crime. Isi uneste puterile cu un preot neconventional, specializat in exorcizari, pentru a combate posedarile demonice care terorizeaza orasul.

 Nu am avut asteptari de la acest film, dar acestea au aparut pe parcurs, in urma unei prime jumatati de film extrem de reusite care a crescut in permanenta tensiunea catre un deznodamant impresionant. Din pacate, acesta nu a fost la inaltimea a ceea ce s-a intamplat pana atunci. De la jumatate filmul o ia pe o panta descendenta.Per total este un film bunicel, departe de a fi un horror adevarat, dar cu destule scene interesante. Daca pana acum nu credeati in posesii, acest film nu va va schimba parerea.

Distributia nu este cine stie ce. Singurul nume mai cunoscute sunte Eric Bana si Olivia Munn, ambii cu intregi cariere in care nu au facut altceva decat sa se chinuie sa ajunga cu adevarat nume relevante, dar nereusind acest lucru cu adevarat pana acum. Prestatiile lor sunt decente si nu aduc nici servicii si nici deservicii filmului.

La capitolul exorcizari, caci cu asta se ocupa filmul, am vazut unele ami reusit in filme mult mai obscure. Distractia din acest film este asigurata de anticiparea permenenta din prima jumatate a filmului cand abia astepti sa vezi ce urmeaza. din pacate, spre final ai o senzatie de deja-vu, pentru ca dispare aproape integral originalitatea. Practic, idei originale au fost rastignite pe altarul conventionalului predictibil.


NetFlash.ro la indemana ta!