N (Io e Napoleone) (2006)

Gen: Comedie, Razboi

Distributie: Daniel Auteuil, Elio Germano, Monica Bellucci, Sabrina Impacciatore, Valerio Mastandrea

Regizor: Paolo Virzi [a mai regizat: Magical Nights(2018), The Leisure Seeker(2017), Like Crazy(2016), Human Capital(2013), Every Blessed Day(2012)]

Buget: 7.600.000 €
Incasari: 1.420.939 $

Filmul a obtinut 7 premii, printre care:
- Jury Award - Best Director, ft. Lauderdale International Film Festival, 2007
- Best Supporting Actress (Migliore Attrice Non Protagonista) (Sabrina Impacciatore), Golden Ciak Awards, 2007
- Best Production Design (Migliore Scenografia), Golden Ciak Awards, 2007
- Best Breakthrough Actor (Migliore Attore Rivelazione) (Elio Germano), Golden Globes, Italia 2007
- Best Comedic Actor (Migliore Attore di Commedia) (Elio Germano), Golden Graals, 2007

Nota Gealapa: 6.55

Când Napoleon ajunge în exil in Insula Elba, Martino, un profesor și scriitor idealist, complotează să-l omoare.

Nu stiu daca din fericire, sau din pacate, dar acest film mi-a oferit exact ce ma asteptam sa primesc. Pe de-o parte este un film destul de bun, cu putin umor, cu putina drama, si vesel si serios si cu destul suspans. pe de alta parte nu m-a surprins cu nimic. Ce am remarcat inca de la inceput a fost calitatea decorurilor, a costumelor, dar si coloana sonora aleasa foarte inspirat. Daca ar fi sa aleg un lucru la care cinematografia europeana este cu o clasa peste cea de la Hollywood, acela este recrearea cu succes a unei epoci trecute. In cele mai multe cazuri, europenii o fac mult mai bine si cu mai putini bani. Din punct de vedere tehnic filmul este corect si nimic mai mult, iar dialogurile sunt in general bune, dar exista si unele superficiale, de umplutura.

Este al doilea film consecutiv pe care il vad, care ii are in distributie si pe Daniel Auteuil si Monica Bellucci, ambii cu prestatii bune. Auteuil a dus la capat cu succes un Napoleon deloc usor, iar Monica Bellucci mi-a intarit convingerea care se aplica si in cazul ei, dar si a altor actori europeni, care se descurca mult mai bine in limbile lor natale, decat atunci cand sunt fortati de situatie sa joace in engleza. Primele exemple care imi vin in minte sunt Jean Reno si Vincent Cassel. Per total, avem parte aici de interpretari de calitate, care ajuta putin filmul, principala remarcata fiin mai putin cunoscuta Sabrina Impacciatore, care a avut un accent toscan ireprosabil si chiar a avut unele scene in care a stralucit.

Cred ca pentru a va putea bucura pe deplin de acest film, trebuie sa il tratati ca pe o comedie de epoca, sa nu il luati foarte in serios si sa tratati partile mai dramatice ca pe un bonus. Sunt sigur ca nu o sa dea pe nimeni pe spate, deci nu il recomand in mod special. Pe de alta parte, daca va cade in maini nici nu exista vreun motiv serios sa il aruncati repede. Daca va plac filmele europene, atunci poate fi o solutie viabila pentru o seara lejera de film, cu conditia sa nu fiti foarte rigurosi cand vine vorba despre adevarul istoric prezentat in filme.