Distributie: Juan 'Doc Restrepo, Dan Kearney, LaMonta Caldwell, Aron Hijar, Misha Pemble-Belkin
Regizor: Tim Hetherington [aflat la prima experienta ca regizor]
Incasari: 1.436.391 $
Filmul a obtinut 10 premii, printre care:
- Golden Frog - Feature Documentary Films Competition, Camerimage, 2010
- Best Documentary Feature, Houston Film Critics Society Awards, 2010
- Best Directorial Debut, National Board of Review, SUA 2010
- Top Five Documentaries, National Board of Review, SUA 2010
- Outstanding Individual Achievement in a Craft: Editing, News & Documentary Emmy Awards, 2011
Nota Gealapa: 7.70
Metascore: 85/100
Un an alaturi de un pluton in cea mai sangeroasa vale din Afganistan.
Daca scoatem din context acest film si nu luam in considerare modul in care a pornit acest razboi si lasam politicul deoparte, este un documentar de razboi excelent. De altfel, filmul nu isi propune sa justifice razboiul, sau sa te faca sa vezi lucrurile intr-un anumit fel. Singurul scop este de a vedea cum este resimtit un razboi de catre cei din linia intai, iar acest scop a fost atins pe deplin. Suferinta, micile bucurii, dorul de casa si efectele pe termen lung ale unei experiente de acest gen pot fi observate aici prin ochii soldatilor dintr-o companie din Afganistan.
Acest film nu are pe nimeni in prim-plan in afara de acesti soldati si lupta pe care ei o poarta atat cu inamicul, cat si cu ei insisi. Rand pe rand, ii vedem pe unii dintre acestia marturisind modul in care au simtit si au trait ei acest razboi. Faptul ca acestia nu sunt obisnuiti cu camera, ii face sa fie foarte autentici si da filmului, daca mai era nevoie, inca un plus de credibilitate si emotia pe acre ei o transmit direct este mai puternica si mai sincera decat m-as fi asteptat.
Surprinzator sau nu, desi nu cred ca asta a fost intentia, acest film confirma multe din intrebarile ridicate de filmele fictive facute pe acest subiect si ridica din nou multe intrebari despre motivele pentru acre acest "razboi impotriva terorii", asa cum este numit acum, inca mai exista. Restrepo nu se simte foarte diferit de un documentar despre Vietnam de exemplu. Eu il recomand fie si pentru ca ofera oportunitatea unor lasi ca mine sa vada la lucru niste barbati adevarati.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu