Distributie: Joel Edgerton, Jai Courtney, Tom Wilkinson, Mark Simpson, Paul Caesar
Regizor: Matthew Saville [a mai regizat: A Month of Sundays(2015), The King(2007), Noise(2007)]
Incasari: 561.369 $
Nota Gealapa: 6.45
Metascore: 52/100
Un incident care implica un copil declanseaza o serie de evenimente care prabusesc universul unui ofiter de politie australian.
Intriga este destul de banala, scenariul de asemenea, astfel ca nici filmul nu prea avea cum sa fie altfel decat banal. Este genul acela de poveste pe care ai mai vazut-o de cateva ori, dar care are mereu suficient potential incat sa te faca curios sa o urmaresti. Din pacate acest film nu iese cu nimic in evidenta, ba chiar evolueaza exact asa cum te-ai astepta. In plus, cele trei personaje principale sunt cele mai stereotipice tipuri de politisti pe care le vezi in astfel de filme. Fara efecte speciale sau vizuale, fara scene de actiune si cascadorii care sa iti ia ochii si sa compenseze lipsa de originalitate, Felony ramane un film mediocru, care chiar daca nu este plictisitor, nu este nici memorabil.
Distributia este ceea ce te pacaleste si iti creeaza asteptari care sa fie inselate pe parcurs pentru ca aduna trei actori foarte experimentati, ale caror nume creeaza destul interes si cand sunt singure pe afis, mai ales daca sunt impreuna. Ceva s-a intamplat insa. Ori pentru ca nu au avut la indemana un scenariu mai bun, ori banii nu au fost prea multi, ori nu au avut chef sau convingerea ca iau parte la ceva bun, cert este ca toti trei au oferit prestatii lipsite de stralucire. Nici unul nu a avut un personaj care sa il scoata din zona de confort, dar nici nu am vazut vreun efort din partea vreunuia dintre ei de a se face remarcat. Daca ar trebui sa aleg cine a facut o treaba mai buna, l-as alege pe Tom Wilkinson, a carui experienta superioara este vizibila si atunci cand acesta nu se implica in totalitate.
Filmul are si destule parti bune. In primul rand ovestea este una credibila si pare foarte umana. Sunt destule personaje pe langa cele perincipale care reusesc pe alocuri sa creeze empatie. Asa stereotipice cum sunt, personajele se dezvolta odata cu povestea si pana la final nu prea mai ai cum sa ramai neutru si te vei gase alegand una dintre tabere. Pentru o seara de film, nu este o alegere rea, atata timp cat nu va doriti neaparat ceva iesit din comun, care sa va dea pe spate.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu