Antichrist (2009)

Gen: Drama

Distributie: Willem Dafoe, Charlotte Gainsbourg, Storm Acheche Sahlstrom

Regizor: Lars von Trier [a mai regizat: Nymphomaniac: Vol. I(2013), Nymphomaniac: Vol. II(2013), Melancholia(2011), Directoren for det hele(2006), Manderlay(2005)]

Buget: 11.000.000 $
Incasari: 4.000.000 $

Filmul a obtinut 20 de premii, printre care:
- Best Film, Bodil Awards, 2010
- Best Actor (Willem Dafoe), Bodil Awards, 2010
- Best Actress (Charlotte Gainsbourg), Bodil Awards, 2010
- Best Cinematography, Bodil Awards, 2010
- Best Actress (Charlotte Gainsbourg), Cannes Film Festival, 2009

Nota Gealapa: 6.40
Metascore: 49/100

Un cuplu indoliat se retrage la cabana lor din padure, in speranta ca isi vor repara mariajul si inimile sfasiate, dar natura isi urmeaza cursul si lucrurile evouleaza din rau in mai rau.

Cand spui Lars von Trier in materie de regie, te astepti din start la ceva nonconformist si socant. Nici acest film nu face exceptie. Totul este ciudat, macabru si in acelasi timp frumos. Coloana sonora iti da fiori, cinematografia este excelenta si doar intr-un film de Lars von Trier as fi putut vedea o scena explicita in care o femeie isi taie clitorisul cu foarfeca.

Acea femeie este Charlotte Gainsbourg, care ne-a obisnuit si ea cu roluri in care sufera de diverse boli psihice. De aceasta data l-a avut partener de ecran pe Willen Dafoe, un alt nume care garanteaza ca ceea ce urmeaza sa vezi nu este normal. Cei doi impreuna au atins noi cote de ciudatenie si nebunie. Cam asta este toate distributie, dar pentru povestea de aici nici nu era nevoie de mai mult si nici nu cred ca erau prea multi actori dornici sa se asocieze cu cei doi.

Bizar, dar frumos, plin de sex, putin satanic si grandios, cam astea sunt caracteristicile acestui film. Regizorul si-a dorit sa socheze si reuseste cu desavarsire. Nu am pretentia ca am inteles tot ce trebuia inteles din acest film, dar nici nu il voi revedea prea curandpentru a-l intelege pe deplin. Filmul refuza morala conventionala si nu se incadreaza in tiparele hollywoodiene. De exemplu, singurele doua personaje nu au nici macar nume si ambele au motivatii si trecuturi infinite, lucru care face imposibila o eventuala empatizare. Acest film este o experienta inconfortabila. Despre ce este acest film? Cui ii pasa? Acest film este doar o provocare. Trailer: