Distributie: Chiwetel Ejiofor, Tim Allen, Emily Mortimer, Max Martini, Matt Cable
Regizor: David Mamet [a mai regizat: Phil Spector(2013), Spartan(2004), Heist(2001), State and Main(2000), Thw Winslow Boy(1999)]
Buget: 7.000.000 $
Incasari: 2.674.090 $
Nota Gealapa: 6.60
Metascore: 69/100
Un eveniment fatidic il aduce pe un instructor popular de arte martiale la o slujbă în industria cinematografică. Deși refuză să participe la lupte cu premii, circumstanțele conspiră pentru a-l obliga să ia în considerare participarea la o astfel de competiție.
Chiar daca este un film care se invarte in jurul artelor martiale, acesta se concentreaza pe mesajul de onoare si tradare pe care vrea sa il transmita si pe multe alte lucruri, iar luptele in sine vin pe ultimul loc. Este o abordare atipica si indrazneata, pe care eu o apreciez, dar astfel se sacrifica din spectacol si filmul este mult mai putin palpitant decat ar fi putut fi. Ritmul ramane unul aproape lent pe intreaga durata a filmului si chiar daca actiunea este imprevizibila de cele mai multe ori, pulsul nu creste in nici un moment. Este cumva intruchiparea expreisei "ai grija ce iti doresti, ca s-ar putea sa se intample". De multe ori am "plans" ca filmele nu sunt credibile si ca se foloseste violenta in exces si scene ireale de dragul spectaculozitatii cinematografice, dar iata ca atunci cand intalnesc un film care alege calea veridicitatii, mi se pare ca lipsesc fix lucrurile pe care le infieram. Raman la parerea ca se pot face ambele lucruri, adica si pastrarea unei logici si a unei credibilitati, dar si crearea suspansului. Redbelt nu reuseste sa o faca pe deplin, dar ramane un film foarte agreabil, care merita o vizionare.
Distributia are destule figuri familiare, dar de departe cel mai relevant nume este chiar cel al protagonistului Chiwetel Ejiofor. Trebuia sa ma prind ca acest film nu o sa fie chiar cum ma asteptam atunci cand i-am vazut numele. El este un actor dramatic excelent, pe care nu prea l-am vazut in roluri de actiune clasica. Are o prestatie buna si aici, chiar daca verticalitatea personajului sau este enervanta uneori. Am avut ocazia sa il vad pentru cateva scene si pe Tim allen, despre care credeam ca e mort de ani de zile, atat de absent a fost de pe radarul meu. Randy Couture, Alice Braga sau Joe Mantegna sunt alte nume cat de cat sonore care isi fac aparitia, dar in roluri mult prea mici pentru a conta.
Daca sunteti familiari cu munca lui David Mamet, atunci ii veti recunoaste stilul de la o posta. Cand acesta scrie si regizeaza trebuie sa ne asteptam la dialoguri cu pauze si repetitii, rostite intr-o maniera potrivita mai degraba pentru scena decat pentru ecran si la rasturnari de situatie atat de inteligente incat iti vor da mintea peste cap, dar in cele din urma te vor lasa rece si neimplicat. Putem considera acest film ca fiind un Karate Kid pentru adulti, dar aceasta ar fi o apreciere total superficiala. Cred ca daca sunteti deschisi la o experienta mai profunda decat o arata posterul si sunteti dispusi sa incercati sa il intelegeti pe regizor, atunci acest film va fi o experienta mult mai agreabila.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu