Johnny English Strikes Again (2018)

Gen: Comedie, Actiune, Aventura

Distributie: Rowan Atkinson, Ben Miller, Olga Kurylenko, Kevin Eldon, Emma Thompson

Regizor: David Kerr [a mai regizat: A Midsummer Night's Dream(2016)]

Buget: 25.000.000 $
Incasari: 158.970.776 $

Premii:
- Best Production Design International Studio Feature - Contemporary, British Film Designers Guild Awards, 2018

Nota Gealapa: 6.75
Metascore: 39/100

Dupa ce un atac cibernetic deconspira toti agentii secreti ai Marii Britanii, Johnny English este fortata sa iasa din pensionare pentru a descoperi hackerul din spatele atacului.

Nu am fost niciodata un fan al acestei francize, in special pentru ca il asociez pe Rowan Atkinson cu Mr. BEan si cred ca acel gen de umor are locul lui bine definit in timp, iar acest timp a trecut. Insa, fie ca e vorba de Rowan Atkinson, Leslie Nielsen sau alti actori care abordeaza acelasi stil, adevarul este ca acest tip de umor va fi mereu prezent in cinematografie, iar unii il vor detesta, in timp ce altii il vor adora. Daca este bine facut, poate fi agreabil. Despre acest film pot spune ca apreciez constanta seriei. Ba chiar sequelurile au fost o idee mai bune decat primul film. Are destule scene amuzante, ba chiar si cateva efecte vizuale interesante, toate in ecorul oferit de o poveste banala si previzibila.

Rowan Atkinson nu este singurul nume relevant din distributie. Olga Kurylenko, sau Emma Thompson sunt de asemenea actori care dau bine pe poster, numai ca intr-un asemenea film e clar ca abilitatile lor actoricesti conteaza mai putin decat intr-o productie obisnuita. Este totusi important ca protagonistii sa se dedice si sa creada in personaje si sa se afunde in ele, oricat de nenaturale ar fi acestea si pentru ca sunt multi actori experimentati aici, pot spune ca interpretarea este unul din atuurile filmului.

Puteti vedea acest film chiar daca nu le-ati vazut pe prcedentele din serie. Nu e o poveste atat de complicata. Nu este nici deosebit de amuzant, dar are momentele lui hilare si poate si o alegere buna cand ai doua ore de pierdut, de exemplu intr-un avion. Exista in film o scena care implica realitatea virtuala care ofera un umor old-school atat de bun, incat aproape imi vine sa spun ca este geniala. De altfel, cateva expresii faciale din timpul filmului mi-au trezit niste nostalgii despre Mr. Bean. Daca sunteti in cautare de o comedie usurica, atunci acest film poate adresa cu succes aceasta nevoie.