Caini (2016)

Gen: Thriller, Drama

Distributie: Dragos Bucur, Gheorghe Visu, Vlad Ivanov, Costel Cascaval, Constantin Cojocaru

Regizor: Bogdan Mirica [aflat la primul lungmetraj]

Buget: 1.000.000 $
Incasari: 82.144 $

Filmul a obtinut 16 premii, printre care:
- FIPRESCI Prize - Un Certain Regard, Cannes Film Festival, 2016
- Critics Award - Best Foreign Film, French Syndicate of Cinema Critics, 2017
- Best Sound, Gopo Awards, Romania 2017
- Best First Feature Film, Gopo Awards, Romania 2017
- Best Actor in a Leading Role (Gheorghe Visu), Gopo Awards, Romania 2017

Nota Gealapa: 7.05
Metascore: 55/100

Roman se intoarce pe pamnturile mostenite de la bunicul sau decis sa vanda aceasta proprietate vasta si pustie, insa este avertizat de seful de post ca bunicul sau era un fel de lord al crimei local, iar oamenii acestuia nu vor renunta la pamant.

Un thriller romanesc. Iata ceva ce nu vezi in fiecare zi. Cinematografia romaneasca este specializata cumva pe drame si un anumit tip de comedii. Principala mea curiozitate era daca o sa vad intr-adevar un thriller, sau o tentativa ratata. Raspunsul este ca acest film este intr-adevar un thriller, cu ceva influente autohtone, dar destul de satisfacator. Intriga este destul de directe si intrega poveste este cursiva, fara sa fie excevis de tortuasa. Filmul este brutal, onest si palpitant, dar ofera un final tipic romanesc, in care concluziile nu sunt duse pana la capat. Avand in vedere resursele si realizarile, as numi per total acest proiect ca fiind unul reusit.

Distributia are in prim-plan unul din cei trei sau patru actori romani in voga, care primesc toate rolurile importante din ultimii ani. De aceasta data, alesul a fost Dragos Bucur, cu o prestatie decenta, dar eclipsata de mult mai experimentatul sau coleg de platou, Gheorghe Visu, care mi s-a parut a fi cel mai credibil. Filmele romanesti au stat mai mereu foarte bine la capitolul interpretare si nici acesta nu face exceptie. Actorii au lucrat bine impreuna, iar compatibilitatea se simte. E drept ca aceasta se datoreaza unui numar mic de actori care se intalnesc in mai toate proiectele, dar aceasta deficienta a sistemului are si unele efecte pozitive.

Este un film eftin, dar nu se simte asa in cea mai mare parte si spre deosebire de alte productii mult mai importante ale genului, Caini are avantajul de a fi original si de a oferi o experienta interesanta. Cinematografie este foarte reusita si ofera in sine o experienta vizuala care s epotriveste perfect cu ritmul lent al filmului. Coloana sonora, un punct foarte sensibil in filmele romanesti, multe stricate ireversibil de aceasta, de aceasta data este aleasa foarte inspirat. Una peste alta, este un film bun, care nu va deveni neaparat un clasic, dar va garantez ca nu va veti plictisi daca il vedeti, asa ca il recomand.

American Factory (2019)

Gen: Documentar

Distributie: Junming 'Jimmy' Wang, Robert Allen, Sherrod Brown, Dave Burrows, Austin Cole

Regizor: Steven Bognar [a mai regizat: A Lion in the House(2006)]

Filmul a castigat 16 premii, printre care:
- Les Blank Award - Feature Length Documentary, Ashland Independent Film Festival, 2019
- Outstanding Achievement in Nonfiction Feature Filmmaking, Cinema Eye Honors Awards, SUA 2020
- Best Political Documentary, Critics' Choice Documentary Awards, 2019
- Outstanding Directorial Achievement in Documentary, Directors Guild of America, SUA 2020
- Gotham Independent Film Award - Best Documentary, Gotham Awards, 2019

Nota Gealapa: 7.75
Metascore: 86/100

Intr-un Ohio post-industrial, un miliardar chinez deschide o fabrica intr-o uzina General Motors abandonata, angajand doua mii de americani. Primele zile de optimisim si speranta lasa loc neplacerilor, pe masura ce China puternic tehnologizata se confrunta cu clasa muncitoare din America.

Acesta este unul dintre cele mai originale documentare din ultimii ani. Intr-o perioada plina de filme despre diete, diavolul din carne, incalzirea globala si alte lucruri de acest gen, American Factory are curajul sa vina cu un subiect nou, interesant si sa ofere o perspectiva unica asupra diferentelor culturale dintre oamei si despre toleranta. Avem ocazia sa vedem si partile bune si cele mai putin bune ale celor doua popoare din acest film si cum ambele tabere cred ca sunt victima unei poliorchii, lucru partial adevarat. Stresul scoate la suprafata ce mai frumos dar si ce este mai urat din oameni si spre lauda regizorului, a reusit sa faca dintr-un astfel de subiect de obicei destul de banal, un documentar interesant si deloc plictisitor.

In rolurile principale avem un miliardar chinez, niste directori chinezi pupincuristi, niste directori americani mai pupinucristi, o multime de muncitori chinezi fanatici si o multime si mai mare de muncitori americani semi-lenesi. Nu exista pic de chimie intre aceste personaje. Acest lucru ar fi fost de rau augur de obicei, dar de aceasta data face ca filmul sa fie interesant si creeaza suspans. Personal, am vazut americanii destul de sinceri, mai putin managerii de top, iar pe chinezi i-am simtit cumva retinuti, ba aproape cenzurati. Chiar si asa toti acesti oameni scot la suprafata si noblete si ranchiuna, si unitate si lipsa ei, si multumiri si nemultumiri etc.

Filmul ridica niste intrebari cu care noi nu prea suntemobisnuiti pe meleagurile astea, pentru ca la noi pauzele de masa dureaza o ora, nu doar 30 de minute si sunt platite, muncim de obicei doar opt ore pe zi, iar multinationalele de pe aici se cam dau pe spate in ultima vreme sa le ofere angajatilor tot felul de beneficii. Este de asmenea interesant  ca un asemenea proiect si ma refer de aceasta data la fabrica despre care este filmul, s-a nascut in poate cea mai tensionata perioada dintre SUA si China. Filmul nu ofera vreo decizie si nu incearca sa ne sugereze care cultura procedeaza mia corect si este bine ca isi pastreaza obiectivitatea. Singurul deznodamant clar, este acela ca in curand, robotii industriali vor inlocui majoritatea oamenilor.

Churchill (2017)

Gen: Biografic, Drama, Istoric

Distributie: Brian Cox, Miranda Richardson, John Slattery, Julian Wadham, Richard Durden

Regizor: Jonathan Teplitzky [a mai regizat: The Railway Man(2013), Burning Man(2011), Gettin' Square(2003), Better Than Sex(2000)]

Buget: 6.400.000 $
Incasari: 6.724.365 $

Premii:
- Best Production Design for an Independent Feature Film - Period, British Film Designers Guild Awards, 2017

Nota Gealapa: 6.65
Metascore: 44/100

Cu 96 de ore inainte de invazia Normandiei din cel de-al doilea razboi mondial, primul ministru britanic Winston Churchill se confrunta cu scepticismul sau despre operatiunea Overlord, dar si cu marginalizarea rolurlui sau in razboi.

Acest film ar fi avut potential sa fie mult mai mult decat o productie decenta, ceea ce este, dar din pacate ii lipsesc momentele memorabile. In plus, a avut ghinionul sa apara in acelasi an cu Darkest Hour, un film care are in prim-plan aceeasi personalitate, dar mult mai bine facut si acre a ales un moment mult mai palpitant si pozitiv din acriera lui Winston Churchill. Diferenta de abordare si de calitate dintre cele doua face greu si sa le pui intr-o intertextualitate. Pana si mie, care nu sunt englez, mi s-a parut ca acest film a insistat prea mult pe partile lui negative si mi-a trezit un oarecare resentiment. Ca o observatie personala, mi-e puin dor de filmele biografice clasice, care iti prezentau cam toata viata omului despre care era vorba. Observ ca e la moda sa alegi un moment din viata sau cariera acestora acum si sa te concentrezi pe acela si daca nu esti foarte atent ca regizor exista riscul major sa nu cuprinzi intreaga personalitate a unui om.

Distributia nu este nici ea cea mai stralucita, dar sunt actori britanici experimentati, care s-au achitat cu bine de sarcini, oferind interpretari bunicele, chiar putin peste nota filmului as spune, dar parca si lor le-a lipsit stralucirea, chiar daca Brian Cox a avut cateva scene complicate in care s-a remarcat. De altfel, in afara lui era si greu de remarcat altcineva, pentru ca celelalte roluri au fost destul de mici si s-ar fi putut remarca doar daca ar fi dat-o in bara flagrant.

Chiar mi-am dorit sa imi placa mai mult acest film si chiar m-am straduit in acest sens, dar in afara de momentul discursului, as spune ca restul filmului este un haos melodramatic. Costumele, designul si prestatia lui Brian Cox au fost foarte bune, de aceea trag concluzia ca singurul vinovat pentru felul in care unele scene par nelalocul lor desi nu sunt este regizorul. In concluzie, cred ca filmul ar epreaputi de oferit pentru a merita vazut, asa ca pe acest subiect va recomand Darkest Hour.