The Importance of Being Earnest (2002)

Gen: Comedie

Distributie: Rupert Everett, Colin Firth, Frances O'Connor, Reese Witherspoon, Judi Dench

Regizor: Oliver Parker [a mai regizat: Swimming with Men(208), Dad's Army(2016), Johnny English Reborn(2011), St Trinian's 2: The Legend of Fritton's Gold(2009), Dorian Gray(2009)]

Buget: 15.000.000 $
Incasari: 17.300.000 $

Premii:
- Outstanding Newcomer Performance (Manja Doering), German Dubbing Awards, 2003

Nota Gealapa: 7.25
Metascore: 60/100

In Londra anului 1890, doi prieteni folosesc acelasi pseudonim (Earnest) pentru activitatile lor dubioase.

Acesta este un remake al unui film din 1952, pe care de asemenea l-am vazut si despre care am scris. Rare sunt cazurile in care un remake este la fel de bun, sau mai bun decat originalul, iar acesta nu face nici el exceptie de la aceasta regula. Chiar daca povestea este fix aceeasi si nu exista nici un element de noutate, filmul are cateva atuuri care il fac sa fie destul de bun. In primul rand, de data aceasta este un film color, astfel ca lumea din film pare mai vie si este mai usor de digerat.

In al doilea rand, poate chiar mai important, se bucura de o distributie foarte atractiva, ticsita cu nume importante la momentul aparitiei. Colin Firth, Judi Dench sau Tom Wilkinson, toti au colaborat excelent si au oferit interpretari solide, in stil. Pe langa ei, chiar si Reese Witherspoon mi-a parut agreabila, ea de obicei fiind destul de enervanta.

Vorbim in continuare de un film adaptat dupa o piesa de teatru, asa ca stilul este unul simandicos, care nu va fi neaparat pe gustul tuturor. Jocurile de cuvinte propuse de scenariu sunt in continuare savuroase. Va avertizez insa ca nu este genul acela de umor situational si nimeni nu face sex cu vreo placinta, asa ca daca asa ceva cautati mai bine ocoliti acest film.

Lamb (2015)

Gen: Drama

Distributie: Ross Partridge, Oona Laurence, Jess Weixler, Tom Bower, Scoot McNairy

Regizor: Ross Partridge [a mai regizat: Interstate 84(2000)]

Incasari: 15.000 $

Premii:
- Best Feature - Jury Award, Hell's Half MileFilm and Music Festival, 2015
- Best Film - Independent Visions Award, Sarasota Film Festival, 2015
- Best Film - Ultra Indie Award, Woodstock Film Festival, 2015

Nota Gealapa: 6.75
Metascore: 62/100

Un barbat intalneste o fetita intr-o parcare si incearca sa o ajute sa evite un destin nefast, aratandu-i frumusetea lumii ce o inconjoara. Cei doi pleaca intr-o calatorie care ii va zgudui pe amandoi in feluri la care nu se asteapta.

Acest film emana pe intreaga sa durata un aer bizar si bolnav, mai prezent chiar in multe filme mult mai grafice pe care le-am vazut. Desi nu se intampla nimic senzational, un fior imoral este omniprezent din primul pana in ultimul minut. Cred ca tocmai asta si lipseste pentru a fi un film cu adevarat bun. O consumare a tensiunii care se acumuleaza permanent, dar nu este eliberata in nici un fel si nu ni se ofera un deznodamant clar.

Este un film de mana a doua care si-a depasit putin conditia si in acre Ross Partridge, un nume din linia a doua, daca nu chiar a treia a industriei, este one man show, pentru ca el a scris si regizat filmul si s-a distribuit si in rolul principal. Interpretarea lui insa nu este una neaparat buna, dar este decenta. mult mai buna a fost colega lui de platou, Oona Laurence, pe care nu am mai vazut-o in filme si care la o varsta extrem de frageda a oferit o interpretare surprinzator de credibila.

Am vazut practic un Lolita fara partea sexuala, chiar daca autorul romanului care a inspirat filmul sustine ca nu a citit acea carte. Pana la urma, nu pot sa explic prea coerent cum reuseste acest film sa fie destul de agreabil. In afara de niste tensiune si un oarecare suspans, nu prea ofera nimic. Nici macar dialogul nu m-a dat pe spate. Ma gandeam in timp ce il urmaream ca daca un film imi punea in fata fix aceleasi optiuni, dar imi spunea in intriga ca cei doi protagonisti sunta tata si fiica, nu as fi vazut absolut nimic gresit si acel sentiment de imoralitate nu ar fi existat vreodata, dar un mic detaliu te poate face sa ai pareri extrem de diferite despre un lucru, exact ca in pozele acelea in care cineva vede un iepure si altcineva o femeie.

Another Yeti a Love Story: Life on the Streets (2017)

Gen: Comedie, Horror

Distributie: Whitney Moore, Lloyd Kaufman, Tommy Pistol, Michael Varrati, Sean Keller

Regizor: Adam Deyoe [a mai regizat: 1 Chance 2 Dance(2014), Dead Season(2012), Psycho Sleepover(2008), Street Team Massacre(2007), Yet: A Love Story(2006)]

Buget: 30.000 $

Premii:
- Funniest Feature Film, GenreBlast Film Festival, 2016

Nota Gealapa: 2.15

Dupa ce se muta in Los Angeles pentru un nou inceput, Adam, tatal vaduv al unui bebelus yeti, este tarat in lumea underground a sexului cand copilul sau este rapit. Acum, cu ajutorul a doi noi prieteni, o prostituata yeti dependenta de heroina si o striperita, trebuie sa lupte impotriva unor forte malefice pentru a salva lumea.

Unul din cele mai dubioase filme pe care le-am vazut vreodata. nu e umor negru, nu e satira, nu este parodie, este doar o insiruire de glume si scene porcoase si scarboase pe alocuri. Pe langa acest film, American Pie pare o opera de arta de o finete rara. Timpul de ecran in care am vazut penisuri in toata splendoarea este comparabil cu un film porno. Avand in vedere bugetul ilar de mic, sunt convins caeste o idee venita intrun grup de prieteni dupa ce s-a fumat ecva corespunzator. Pare genul de discutie pe care o poti avea cu gasca aia de prieteni cu care iti permiti glume sexuale grosolane. Nu are nici o noima de la inceput pana la sfarsit, dar ocazional nimereste vreo doua glume chiar bune. Culmea, filmul este un sequel. nu am vazut predecesorul sau si nu este exclus sa o fac in curand, dar nu am simtit ca am pierdut vreun detaliu si nu am inteles povestea cum trebuie din acest motiv.

Cuvantul distributie este unul prea pompos pentru a descrie adunatura de oameni care si-a asumat interpretarea acestor roluri care pot bantui un individ toata viata. Fie sunt aceiasi prieteni de fumat, fie sunt niste oameni ai strazii pentru care potolirea foamei a fost mai importanta decat respectul de sine. Nu poti avea vruen pic de mandrie cand joci un yeti prostituat abuzat sexual de mai multi barbati, sau un om de servicu a carui principala bucurie in vita este sa adune galeti de sperma de a un club de streaptease.

Daca vreau sa fiu megapozitiv, as putea spune ca este un film underground care sfideaza corectitudinea politica.Tot ca sa raman intr-o nota pozitiva, as aprecia ca a iesit totusi ceva ce seamana a film cu numai 30.000 $ bani de cheltuiala. Nu am avut timp sa ma plictisesc, pentru ca am fost prea ocupat sa fiu oripilat, ingretosat sau uluit de ce mi-e dat sa vad in fata ochilor.

Jurassic World: Fallen Kingdom (2018)

Gen: SF, Actiune, Aventura

Distributie: Chriss Pratt, Bryce Dallas Howard, Rafe Spall, Justice Smith, Daniella Pineda

Regizor: J.A. Bayona [a mai regizat: A Monster Calls(2016), The Impossible(2012), The Orphanage(2007)]

Buget: 170.000.000 $
Incasari: 1.291.000.000 $ (pana acum)

Premii:
- Choice Summer Movie Star: Male (Chris Pratt), Teen Choice Awards, 2018
- Choice Summer Movie Star: Female (Bryce Dallas Howard), Teen Choice Awards, 2018

Nota Gealapa: 6.80
Metascore: 51/100

Vulcanul de pe insula se trezeste violent la viata, iar Owen si Claire pornesc o campanie a dinozaurilor ramasi, pentru a-i salva de la disparitie.

Istoria pare sa se repete in cazul acestei francize. In 1993 a debutat cu un film foarte bun, apoi a continuat cu un sequel bunicel, iar al treilea film a stricat toata seria. Acum, in 2015 a revenit cu un film excelent, acest sequel este si el destul de bun, dar tare ma tem ca urmatorul sequel va aduce dezastrul. Deja povestea este cam trasa de par si au fost destule momente care m-au facut sa dau ochii peste cap. Din punct de vedere tehnic totul este la superlativ. Ar fi fost si culmea sa fie altfel, avand in vedere ce buget au avut pe mana producatorii.

Nici distributia nu lucreaza in favoarea filmului. Cei doi protagonisti nu magnetizeaza cum se intampla cu eroii altor francize. Chris Pratt nu este cel mai usor de placut actor si nu pare capabil sa poarte pe umeri o franciza cu greutate; cel putin nu inca. Cat despre Bryce Dallas Howard... nimeni nu stie cine e daca nu o si vede. Mai salveaza putin situatia cateva nume din rolurile secundare, care mai mult trezesc nostalgii, decat sa impresioneze cu interpretarile lor. ma refer aici la Rafe Spall sau Jeff Goldblum.

Cea mai buna parte a filmului este la inceput, pentru ca debuteaza cu o scena epica de actiune, in care nu conteaza altceva. Odata ce am depasit acest moment, a tebuit sa ma concentrez asupra povestii si de aici lucrurile au luat-o la vale. Ce m-a deranjat cel ami tare a fost impresia pe care am avut-o ca scenaristii au fost lenesi si nu s-au straduit sa fie creativi, preferand sa reia unele teme din filmele originale. Din fericire, per total, este totusi un film distractiv cu suficient suspans pentru a nu fi plictisitor, dar nu prevede un viitor prea bun pentru cel acre il va urma.

Jerusalem Countdown (2011)

Gen: Thriller

Distributie: David A.R. White, Anna Zielinski, Randy Travis, Lee Majors, Stacy Keach

Regizor: Harold Cronk [a mai regizat: The Adventures of Mickey Matson and the Copperhead Treasure(2016), God's Not Dead 2(2016), Pirate's Code: The adventures of Mickey Matson(2015), God's Not Dead(2014)]

Nota Gealapa: 5.15

Arme nucleare sunt aduse ilegal in America, iar agentul FBI Shane Daughtry primeste o sarcina imposibila: sa le gaseasca inainte de a fi detonate. Timpul se scurge si singurii oameni care pot fi de ajutor sunt un traficant de arme pensionat, un agent Mossad si un agent CIA care face totul ca la carte.

Acets film ar putea fi confundat cu un prequel al seriei proaste de altfel, Revelation Road, dar nu este. Este doar inca un thriller religios mediocru pe care sper sa il uit cat mai repede. Regizorul, care a si scris scenariul, ar fi trebuit sa acorde prioritatea uneia dintre cele doua laturi prezentate; ori sa insiste pe credinta si religie ori sa se concentreze pe scenele de actiune. Cele doua alterneaza intr-un mod haotic, care fac tot filmul greu de inghitit si fara nici un sens. Nici din punct de vedere tehnic nu am vazut vreo realizare notabila, asa ca scenele bune sunt foarte putine.

David A.R. White se pare ca si-a gasit aceasta nisa de erou in filme de actiune cu tematica religioasa. Nu cred ca o face din pasiune, ci mai degraba pentru a nu muri de foame. Pe langa el, Anna Zielinski si o sosie a lui josh Brolin au fost singurele fete pe care le-am recunoscut. Bineinteles ca si la capitolul interpretare avem parte exclusiv de prestatii in nota intregului film, adica mediocre si fara nici un pic de chimie intre protagonisti.

Bineinteles ca baietii din corul bisericii ar spune ca acesta este un film de actiune plin de suspans, care abordeaza profetii biblice, unele indeplinite, alte pe cale sa se implineasca, dar nu este cazul. Poate asta a fost intentia. Sa ne faca sa privim biblia cu alti ochi si sa ne temem de ziua judecatii, dar cel putin in cazul meu nu a avut efectul scontat. Nu vad vreun motiv pentru care cineva sa se uite voluntar la acest film.

Live by Night (2016)

Gen: Crima, Drama

Distributie: Ben Affleck, Elle Fanning, Brendan Gleeson, Remo Girone, Robert Glenister

Regizor: Ben Affleck [a mai regizat: Argo(2012), The Town(2010), Gone Baby Gone(2007)]

Buget: 108.000.000 $
Incasari: 17.000.000 $

Nota Gealapa: 6.80
Metascore: 49/100

Un grup de gangsteri originari din Boston, se apuca de afaceri si in Florida in timpul prohibitiei, infruntand competitia si Ku Klux Klanul.

Am vazut si filme cu mafioti mult mai bune, dar nici acesta nu e tocmai de lepadat. Are o multime de scene bune si am ramas cu vreo doua vorbe de duh, dar cred ca este mult prea lung pentru insemnatatea mica pe care o are. Mi-a placut ca personajele au fost dezvoltate cum trebuie si astfela  fost usor sa imi aleg o tabara. Este destul de sangeros, are o cinmatografie bunicica si cateva rasturnari de situatie interesante. Dar ii lipseste o oarecare stralucire care sa il faca cu adevarat bun.

Este pana la urma un one man show Ben Affleck, care a scris, a regizat si s-a distribuit pe sine in rolul principal. nu e prima data cand face asta si pot spune ca nu s-a facut de ras niciodata. nu se intampla nici acum, el oferindu-ne strict din punct de vedere al interpretarii, o prestatie decenta, dar si-a aratat inca odata si abilitatile regizorale. Pe langa el, destule nume importante, de la Zoe Saldana si pana la Chris Cooper, toti cu prestatii solide si credibile, dar nimeni cu vreo interpretare cu adevarat impresionanta.

Locatiile de filmare, Cuba si Florida, au fost alese in mod inspirat cred eu, dar in ciuda faptului ca a fost si sangeros si a avut un numar impresionant de cadavre, ii lipseste o oarecare greutate pentru a juca in prima liga a filmelor cu gangsteri din trecut, greutate pe acre o regasim de exemplu la Godfather. Imi inchipui ca atunci cand s-au ales filmele nominalizate pentru Oscar in acel an, acesta a fost primul sub linie, pentru ca asta este senzatia pe care o transmite: ca e bun, dar nu chiar atat de bun pe cat ar trebui. Trailer:

My Name Is Nobody (1973)

 Titlu original: Il mio nome è Nessuno

Gen: Comedie, Western

Distributie: Terence Hill, Henry Fonda, Jean Martin, R.G. Armstrong, Karl Braun

Regizor: Tonino Valerii [a mai regizat: Una vacanza all'inferno(1997), Un bel dì vedremo(1997), Una prova d'innocenza(1991) Brothers in Blood(1987), Sicilian Connection(1987)]

Buget: 5.000.000 $

Premii:
- Golden Screen, Golden Screen, Germany 1974

Nota Gealapa: 7.55

Un pistolar tanar si carismatic, il venereaza si concureaza impotriva unui pistolar renumit, care nu vrea altceva decat sa se retraga.

Filmul asta este un mix ciudat: este un western, cu actori americani, dar facut de europeni. Cu toate astea, rezultatul este unul satisfacator. Este un film bun, amuzant pe alocuri, cu oarecare tensiune si perfect integrat in stil. Anii '70 nu ofereau foarte mult din punct de vedere al efectelor vizuale si inca mureau oameni ciuruiti de gloante fara sa sangereze, dar cu toate astea, cu ajutorul unei cinematografii bune, a dialogului consistent si a editarii profesioniste, astfel de detalii ajung sa fie ignorate si sa nu deranjeze.

Pentru acele vremuri, distributia este una de top. In rolurile principale sunt Terence Hill si Henry Fonda, care au facut istorie in acest gen de filme si au oferit interpretari solide si de aceasta data. In rolurile secundare am vazut actori decenti, cu machiaje tipice pentru filme cu cowboy, in care personajele degative sunt o adunatura de nespalati cu dintii negrii si inteligenta indoielnica, asa ca si acest aspect ne ofera exact ce asteptam de la un western clasic.

Acest film chiar este considerat un clasic de un numar important de oameni care au facut un fel de cult pentru el si il considera exceptional. Nu stiu daca sunt in intregime de acord, dar pot recunoaste ca este un film foarte bun care m-a distrat vreme de aproape doua ore. Filmul este un fel de sequel pentru seria My Name is Trinity, care il aveau in rolul principal tot pe Terence Hill si mi se pare ca ofera o inchieiere potrivita. Pana la urma acest film poate fi considerat si un "bun ramas" adresat intregului gen, nu doar personajului principal din film. Eu cred ca merita vazut, daca va plac filmele de epoca. Trailer:

Ip Man 3 (2015)

Titlu original: Yip Man 3

Gen: Actiune, Biografic, Drama

Distributie: Donnie Yen, Lynn Hung, Jin Zhang, Mike Tyson, Patrick Tam

Regizor: Wilson Yip [a mai regizat: Paradox(2017), Triumph in the Skies(2015), Magic to Win(2011), A Chinese Ghost Story(2011), Ip Man 2(2010)]

Buget: 36.000.000 $
Incasari: 157.000.000 $

Premii:
- Best Film Editing, Hong Kong Film Awards, 2016

Nota Gealapa: 7.45
Metascore: 57/100

Dupa ce o banda de gangsteri locali condusi de un dezvoltator imobiliar corupt, planuiesc sa puna mana pe o scoala, maestrul Ip este nevoit sa intervina.

Odata cu acest al treilea film, aceasta franciza asiatica face un pas major in sate din punct de vedere al calitatii. Este in continuare un film foarte bun, dar parca nu mai surprinde cu nimic si nici scenele de lupta nu ami sunt atat de impresionante ca in primele doua filme. Povestea este in continuare buna, aparitia adolescentului Bruce Lee da in continuare putina savoare, cinematografia este reusita, dar parca dialogul este cumva repetitiv, iar deznodamantul usor previzibil.

Acest film ar fi putut fi mult mai aproape de nivelul predecesoarelor sale, daca nu se facea o greseala importanta in alcatuirea distributiei. Alegerea lui Mike Tyson intr-unul din rolurile negative importante, a pus la indoiala creidbilitatea intregului film, iar in momente in care tensiunea ar fi trebuit sa fie una maxima, aproape ca ma pufnea rasul urmarindul pe Tyson cu vocea lui pitigaiata si raraita incercand sa fie dur. Cand s-a luptat a fost cu adevarat infricosator, dar cand deschidea gura magia disparea instantaneu. Restul actorilor au oferit in continuare prestatii solide, asa cum ne-au obisnuit, dar aceasta sincopa a fost decisiva. Donnie Yen si-a dovedit consistenta si cred ca ar trebui sa lase in spate aceasta franciza pe de o parte si sa primeasca oportunitatea de a juca in filme serioase de la Hollywood, pe de alta parte.

Povestea are destule intrigi secundare, ami multe decat in primele filme, iar nationalismul nu este asa de pregnant de aceasta data. Scenele de lupta, desi nu ami sunt atat de impresionante, pentru ca s-au lasat cablurile de o parte si s-a optat pe lupte mai apropiate, sunt mai credibile. Scenariul este cumva mai modest si pare sa incerce sa adreseze un numar mai mare de spectatori, dar acest aspect vine si cu dezavantaje. ca si concluzie, Ip Man 3 este un film solid, foarte bun, care poate parea slab doar prin comparatie cu predecesoarele sale, dar mai ales daca ati vazut primele doua filme, trebuie sa il vedeti si pe acesta. Trailer:

Monster Trucks (2016)

Gen: Actiune, Aventura, Comedie

Distributie: Lucas Till, Jane Levy, Thomas Lennon, Barry Pepper, Rob Lowe

Regizor: Chris Wedge [a mai regizat: Epic(2013), Robots(2005), Ice age(2002)]

Buget: 125.000.000 $
Incasari: 65.000.000 $

Nota Gealapa: 6.10
Metascore: 41/100

Un adolescent care lucreaza la un cimitir de masini descopera o creatura care se hraneste cu ulei, cu care s eimprieteneste si pe care incearca sa o salveze de echipa de securitate a unei companii petroliere, care o vaneaza.

Acest film este mai degraba unul pentru copii si unul destul de mediocru. Pentru ca in vremurile noastre se cauta senzationalul, cainii, delfinii sau alte animale mai comune, care erau protagonistele unor astfel de filme in trecut, au fost inlocuite acum cu creaturi care mai de care mai ciudate si mai bizare. Din acest punct de vedere, cred ca acest film a facut o alegere gresita, pentru ca e greu de empatizat cu creatia producatorilor. Umorul este slab si lipsit de originalitate, ca de altfel intreg dialogul din fim.

Ce mai salveaza acest film cat de cat este distributia si nu ma refer la protagonisti, care s-au integrat perfect in mediocritatea generala, ci la rolurile mici, unde am avut ocazia sa vad cativa actori decenti, experimentati, care si-au luat rolurile, asa mici cum au fost ele, in serios. Lucas Til, nu cred ca este foarte aproape sa devina un actor de prima mana dupa prestatia din acest film, ba as spune ca este chiar mai departe decat era inainte de acesta.

Imi inchipui ca publicul tinta si ma refer aici la copii de pana in zece ani, gaseste acest film mai interesant decat mi s-a parut mie. Probabil pentru copii este mult mai palpitant. Pana la urma, nu este nici cel mai rau film pe care sa il suporti ca adult, de dragul bucuriei copilului tau. Eu unul nu il recomand, dar am vazut dezatsre mai mari.

In the Name of the King: The Last Mission (2014)

Gen: Actiune, Aventura

Distributie: Dominic Purcell, Ralitsa Paskaleva, Daria Simeonova, Petra Gocheva, Marina Dakova

Regizor: Uwe Boll [a mai regizat: Rampage: President Down(2016), Rampage: Capital Punishment(2014), The Profane Exhibit(2013), Suddenly(2013), Assault on Wall Street(2013)]

Buget: 3.500.000 $

Nota Gealapa: 4.05

Un asasin modern care vrea sa se retraga, este angajat pentru o ultima misiune: sa rapeasca copiii unui om de afaceri. Lucrurile scapa de sub control cand afla ca este alessa se intoarca in evul mediusi sa restaureze ordinea intr-un regat aflat in haos.

Acesta este unul din acele filme inutile, de pe urma caruia nu profita nimeni; nici spectatorii, nici producatorii si nici actorii. Intriga este una pe care am mai intalnit-o de-a lungul timpului, dar care a fost cat de cat agreabila doar in comedii. Pe langa acest aspect, mai este si pusa in scena intr-un mod jenant si nici nu are vreo legatura cu celelalte doua filme ale seriei. Nu cred ca pot sa numesc vreo scena reusita. Declar irosit fiecare minut petrecut vazand acest film.

Distributia explica cel mai bine evolutia acestei serii. A inceput cu un Jason Statham aflat la inceput de cariera, a continuat cu un Dolph Lundgren pe final de cariera si a ajuns acum la Dominic Purcell care nu are nici o cariera. Pe langa el, o mana de actori rusi necunoscuti, disperati sa isi faca un rost in America. De prisos sa mai spun ca absolut toate interpretarile din acest film au fost extrem de slabe.

Inteleg genul fantastic si am apreciat destule filme bune care ii apartin, dar acesta este mult prea slab. In afara de mamele actorilor, nu stiu cine ar putea spune ca este un film bun. Povestea nu este fluenta deloc, personajele sunt pur si simplu aruncate in mijlocul actiunii fara sa stim nimic despre ele, iar efectele vizuale par a fi facute de un prescolar pasionat de informatica. Indiferent ca ati vazut sau nu celelalte doua filme ale seriei, e cazul sa stati departe de acesta. Trailer:

A Good Woman (2004)

Gen: Romantic, Drama, Comedie

Distributie: Helen Hunt, Scarlett Johansson, Tom Wilkinson, Milena Vukotic, Stephen Cambell Moore

Regizor: Mike Barker [a mai regizat: Shattered(2007), To Kill a King(2003), Lorna Doone(2000), Best Laid Plans(1999), The James Gang(1997)]

Incasari: 7.000.000 $

Nota Gealapa: 6.85
Metascore: 53/100

In timp ce isi pastreaza identitatea secreta, ilustra doamna Erlynne (Helen Hunt) o salveaza pe Lady Windmere (Scarlett Johansson) sa se faca de ras in public alaturi de lordul Darlington.

A Good Woman este un film linistit, cu un aer old school, care nu va ridica nici o problema cardiacilor. Calmul este cel care domina filmul de la un capat la celalalt. Chiar si in momentele cele mai tensionate ale filmului este prezenta o senzatie ca totul va fi bine si nu e nevoie sa ne panicam. Dialogul este cel de care a depins reusita sau esecul acestui film. Scenariul a fost unul decent si filmul a fost agreabil. Chiar daca nu am vazut nimic sa ma dea pe spate, nici nu am fost plictisit. Este un film decent; corect.

distributia este foarte buna, poate si de aceea a fost atat de agreabil acest film. Scarlett johansson, inca destul de frageda in industrie la momentul filmarilor s-a descurcat excelent, alaturi de Helen Hunt, un nume experimentat, chiar daca iesit din prim-plan. In plus, intr-unul din rolurile secundare l-am vazut si pe Tom wilkinson, un adevarat lord, cu o interpretare eleganta, solida si plina de clasa, asa cum ne-a obisnuit.

Filmul este o adaptare, destul de buna zic eu, a unei piese de teatru. Scenaristii au reusit cu succes sa ma insele mai bine de jumatate de film sa cred ce vor ei, pana sa dezvaluie marele secret al povestii. Putin cam pretentios dupa gustul meu, as spune ca recomand acest film celor care atunci cand vad un film prefera sa ciuguleasca un platou cu branzeturi, mai degraba decat sa sparga seminte sau popcorn.

Fifty Shades of Grey (2015)

Gen: Romantic, Drama

Distributie: Dakota Johnson, Jamie Dornan, Jennifer Ehle, Eloise Mumford, Victor Rasuk

Regizor: Sam Taylor-Johnson [a mai regizat: Nowhere Boy(2009), Destricted(2006)]

Buget: 40.000.000 $
Incasari: 572.000.000 $

Filmul a obtinut 9 premii, printre care:
- Film Music, BMI Film & TV Awards, 2015
- Best Original Song, International Online Cinema Awards (INOCA), 2016
- Worst Picture, Razzie Awards, 2016
- Worst Actor (Jamie Dornan), Razzie Awards, 2016
- Worst Screen Combo, Razzie Awards, 2016

Nota Gealapa: 5.25
Metascore: 46/100

Viata studentei la literatura Anastasia Steele se schimba pentru totdeauna dupa ce il cunoaste pe Christian Grey, un milionar aratos, dar cu probleme.

Acest film a beneficiat de un arketing exemplar, care a starnit interesul unui public numeros, public obligat sa asiste, odata ce a intrat in sala de cinema, la un monument de mediocritate. Nici un aspect al acestui film nu este de un nivel macar decent. Povestea este slaba, dialogul este jenant si nici macar nu au stiut cum sa foloseasca nuditatea si sexualitatea in favoarea lor. Am vazut comedii si filme horror de duzina facand asta mult mai bine. Acest film nu are nici un scop, nici un mesaj, nu are aproape nici un fel de tensiune, iar putina tensiune pe care o genereaza nu duce la nimic.

Distributia nu era nici ea impresionanta la prima vedere, dar parea genul de film in care un tanar actor al carui nume incepe sa devina cunoscut sa faca un rol care sa il propulseze definitiv pe prima scena a industriei. Din pacate insa, cu un scenariu penibil pe alocuri, protgaonistii au fost pusi intr-o situatie imposibila. De altfel, primul lucru care m-a socat, a fost nivelul extrem de slab al interpretarilor. Inca de la primele scene, prestatia Dakotei Johnson a fost atat de proasta incat cu greu am reusit sa ma uit in continuare. Nici Jamie Dornan nu a fost mia brea, ca sa nu mai zic ca oricat de slabi ar fi fost individual, au fost de doua ori mai slabi cand jucau impreuna.

Filmul asta este atat de atroce ca nu poate fi descris in cuvinte. Imi inchipui ca salile de cinema s-au umplut de femei de varsta mijlocie care chicoteau si se udau pline de anticipatie, dar sunt convins ca pana si acestea au fost dezamagite. Sunte vreo doua trei momente decente in tot film, dar in restul timpului nu a existat pic de erotism, dar a existat din plin dialog siropos, momente ciudate (si nu ma refer la scenele de sex), iar cinematografia este aproape ilara. Stiu ca filmul are un sequel, pe care o sa il vad la un moment dat, pentru ca nu prea are cum sa fie mai prost decat acesta. Nymphomaniac  macar a reusit sa fie un film porno, pe cand Grey  nici macar de asta nu a fost in stare. Trailer:

Deadpool 2 (2018)

Gen: Actiune, SF, Comedie, Aventura

Distributie: Ryan Reynolds, Josh Brolin, Morena Baccarin, Julian Dennison, Zazie Beetz

Regizor: David Leitch [a mai regizat: Atomic Blonde(2017), John Wick(2014)]

Buget: 110.000.000 $
Incasari: 734.000.000 $ (pana acum)

Premii:
- Best Teaser, Golden Trailer Awards, 2018
-Most Original Trailer, Golden Trailer Awards, 2018

Nota Gealapa: 8.05
Metascore: 66/100

Mercenarul mutant cu gura mare Wade Wilson (aka Deadpool), pune laolalta o echipa de mutanti care sa protejeze un copil cu puteri spranaturale impotriva lui Cable, un cyborg brutal care s-a intors in timp pentru a-l omori.

Am vauzt filmul acum vreo doua luni, dar am asteptat putin pana sa ii fac recenzia, ca sa fiu cat mai obiectiv. Am sperat ca acest sequel sa nu strice tot ce a facut bun primul Deadpool si din fericire nu a facut deloc asta, ba chiar as spune ca a fost fix la acelasi nivel cu primul film. Singurul lucru pe care nu l-a mai avut a fost elementul surpriza. In rest, efectele vizuale si speciale au fost la acelasi standard, scenariul a oferit o multime de dialogurei savuroase, umorul si referintele au fost foarte bune si povestea destul de interesanta.

Distributia este in continuare foarte buna. Pastreaza actori si personaje importante din primul film, dar vine si cu cateva completari foarte reusite. Cele mai importante sunt Josh Brolin si Zazie Beetz. Ambii s-au ridicat la nivelul lui Ryan Reynolds si au oferit prestatii solide, aducandu-si din plin aportul la succesul filmului. Sunt curios daca se va pastra aceasta formul si pentru urmatorul film al seriei.

Deadpool 2 este tot ce ati astepta sa fie. Actiunea nu se opreste aproape nici o secunda si umorul de calitate deja tine sa devina marca inregistrata. Muzica, cinematografia, figuratie si cam toate aspectele legate de acest film au fost alese inspirat, fiecare contribuind la un film excelent. Fiind vorba d eun film Marvel, va sfatuiesc sa ramaneti in fata ecranului si dupa ce se termina, pentru ca axista deja celebrele scene din timpul si dupa derularea genericului de final. Este unul din acele filme care nu trebuie ratat sub nici o forma. Trailer:

Inferno (2016)

Gen: Mister, Thriller

Distributie: Tom Hanks, Felicity Jones, Irrfan Khan, Omar Sy, Sidse Babett, Knudsen

Regizor: Ron Howard [a mai regizat: Solo: A Star Wars Story(2018), In the Heart of the Sea(2015), Made in America(2013), Rush(2013), The Dilemma(2011)]

Buget: 75.000.000 $
Incasari: 221.000.000 $

Premii:
- Top Box Office Films, ASCAP Film and Television Music Awards, 2017
- Gold Winner - Website, Muse Creative Awards, 2017
- Canopus Award - User Experience, Vega Digital Awards, 2016
- Canopus Award - Website, Vega Digital Awards, 2016

Nota Gealapa: 6.65
Metascore: 42/100

Dupa ce se trezeste intr-un spital italian suferind de amnezie, Robert Langdon face echipa cu doctorul Sienna Brooks si impreuna strabat intreaga Europa intr-o cursa contra cronometru, in incercarea lor de a opri un complot global.

Aceasta franciza este doar la al treilea film si deja pare imbatranita si are un damf de naftalina. Filmul urmeaza acelasi scenariu ca si cele doua predecesoare ale sale: un puzzle complicat a carui rezolvare inseamna salvarea omenirii. Numai ca de aceasta data, puzzleul nu este chiar atat de complex si Alighieri nu starneste la fel de multe controverse si nu se bucura de acelasi interes ca Da Vinci sau Iisus, sursele puzzleurilor din primele doua filme. Din fericire, acest film nu este chiar o cauza pierduta, pentru ca are si destule scene bune si vreo doua rasturnari de situatie surprinzatoare si oportune.

Distributia nu contribuie nici pozitiv, nici negativ la ratingul filmului. Pe de-o parte il avem pe Tom Hanks in aceeasi ipostaza cu care ne-a obisnuit, numai ca de data asta mai batran, mai incet si parca si mai fara chef, dar pastrandu-si o doza din sarmul sau si din autoritatea sa relaxata. Din fericire insa, cine s-a ocupat de casting a avut inspiratia sa o distribuie pe Felicity Jones, un nume actual si relevant, o femeie extrem de sexy, care l-a contrabalansat pe Hanks cu o prestatie energica si solida, dar din pacate a avut cam putin timp de ecran.

In concluzie, este un film care pare invechit, desi nu este, destul de siropos si previzibil, dar suficient de agreabil cat sa te tina doua ore in fata ecranului. Nu se apropie nici pe departe sa fie memorabil, dar nu este nici mediocru, chiar daca s-a apropiat destul de mult de acest nivel. Daca ati vazut primele doua filme, as zice ca merita sa il vedeti, altfel nu vad care ar fi motivul sa o faceti, in afara de cateva locatii de filmare superbe.

Little Boy (2015)

Gen: Drama, Razboi

Distributie: Jakob Salvati, Emily Watson, David Henrie, Michael Rapaport, Cary Hiroyuki Tagawa

Regizor: Alejandro Monteverde [a mai regizat: Bella(2006)]

Buget: 20.000.000 $
Incasari: 7.000.000 $

Nota Gealapa: 7.80
Metascore: 30/100

Un baiat de opt ani este dispus sa faca orice e necesar pentru a pune capat celui de-al doilea razboi mondial si sa isi aduca tatal acasa. Povestea ne prezinta dragostea indescriptibila a unui tata pentru fiul sau, precum si dragostea pe care fiul i-o poarta tatalui.

Este un film care ne prezinta razboiul dintr-o perspectiva total diferita si foarte originala. Chiar daca are destule scene comice, este unul din cele mai serioase filme pe care le-am vazut in ultima vreme. Transmite un mesaj puternic, este emotionale si iti ridica si coboara starea de spirit cand si cum vrea. Filmul impresioneaza prin simplitate, mesaj, dialoguri bune si poveste reusita. Sunt cateva momente in care se exagreaza intr-o directie sau alta, dar acestea se pierd in imaginea de ansamblu si nu afecteaza prea mult filmul.

Distributia nu este rea. Chiar daca nu sunt chiar cei mai actuali si relevanti actori posibili, sunt toti experimentati, iar aceasta experienta se simte. Toti au lucrat bine impreuna, in frunte cu micutul Jakob Salvaticare si-a depus cu aceasta ocazie candidatura pentru un viitor straluctor in industrie. Nu sunt interpretari memorabile, dar sunt prestatii corecte si decente, lucru primordial intr-un asemenea film.

Costumele, decorurile si cinematografie te poarta cu succes in lumea povestii. Sunt cateva povesti secundare care poarta spectatorii in destule aventuri. Nivelul emotional este ridicat pe intreaga durata a filmului si va fi greu sa va mentineti ochii uscati. Este un film excelent, prea putin popularizat. Este un fel de comoara ascunsa pe care va recomand sa nu o ratati. Trailer:

The Gift (2015)

Gen: Mister, Thriller

Distributie: Jason Bateman, Rebecca Hall, Joel Edgerton, Allison Tolman, Tim Griffin

Regizor: Joel Edgerton [aflat la primul lungmetraj]

Buget: 5.000.000 $
Incasari: 59.000.000 $

Premii: 
- Best Supporting Actor (Joel Edgerton), Fangoria Chainsaw Awards, 2016
- Best Actor (Joel Edgerton), Sitges - Catalonian International Film Festival, 2015

Nota Gealapa: 7.05
Metascore: 77/100

Viata unui cuplu cade intr-o vrie chiuitoare cand o cunostinta din trecutul sotului le aduce cadouri misterioase si scoate la lumina un secret vechi de peste 20 de ani.

In primul rand mi-a placut ca filmul a plecat de la o idee originala. Este o poveste despre razbunare, dar expusa intr-un mod cu totul nou si usor bolnav. E drept ca se urneste cam greu deloc, dar dupa un inceput lent tensiunea creste in a doua parte a filmului la cele mai inalte cote si conduce la un final plin de incertitudini care nu ofera nici un fel de inchidere indiferent cu care dintre personajele principale empatizeaza un spectator.

Distributia este buna si am gasit agreabile prestatiile a doi actori care de regula imi sunt destul de antipatici. Cand spun asta ma refer la Joel edgerton si Jason Bateman, ambii prea pretentiosi si pini de ei pentru gustul eu, dar de data asta au oferit interpretari solide si au avut o chimie foarte buna. Rebecca Hall in schimb, a fost absolut mediocra, iar cu astfel de prestatii nu va reveni prea curand la popularitatea de alta data.

Filmul a fost scris si regizat tot de Joel Edgerton, iar pentru o prima experienta regizorala trebuie sa spun ca a facut o treaba foarte buna. Scenariul a fost si el foarte bun. Desi abordeaza mai multe teme, reuseste sa ofere si o poveste structurata cum trebuie. Premisa este ca actiunile din trecut iti vor afecta negresit viitorul. Mi-a placut cum s-a folosit de spatiile inchise pentru a amplifica tensiunea si asta este un aspect important, pentru ca tensiunea este singura arma a acestui film. As spune ca este o varianta mai light de Cape Fear. Nu pot spune ca a atins maretia, dar este un film solid si bine facut pe care il recomand.

Ip Man 2 (2010)

Titlu original: Yip Man 2

Gen: Actiune, Biografic

Distributie: Donnie Yen, Xiaoming Huang, Sammo Kam-Bo Hung, Lynn Hung, Kent Cheng

Regizor: Wilson Yip [a mai regizat: Paradox(2017), Ip Man 3(2015), Triumph in the Skies(2015), Magic to Win(2011), A Chinese Ghost Story(2011)]

Incasari: 50.000.000 $

Premii:
- Best Supporting Actor (Sammo Kam-Bo Hung), Asian Film Awards, 2011
- Best Action Choreography, Golden Horse Film Festival, 2010
- Best Film Editing, Hong Kong Film Awards, 2011
- Best Action Choreography, Hong Kong Film Awards, 2011
- Best Actor in a Motion Picture (Donnie Yen), Huading Award, 2011

Nota Gealapa: 8
Metascore: 67/100

Filmul se concentreaza pe mutarea lui Ip Man in Hong Kong in 1949, si incercarea lui de a-i invata pe altii disciplina prin intermediul artelor martiale Wing Chun.

Aceasta franciza ramane consistenta si cu acest al doilea film, care este excelent. Este aproape de nivelul primului, dar aduce ceva nou si imbina traditionalul cu modernul intr-un mod cu totul surprinzator. Desi o idee ciudata la prima vedere, alaturarea boxului cu artele martiale traditionale chinezesti creeaza mult mai multa tensiune decat m-as fi asteptat si transforma acest film intr-un Rocky asiatic. Nu stiu cat de mult s-a abatut de la adevarul istoric, pentru ca aceste filme sunt inspirate din fapte reale, dar nu prea ma intereseaza atata timp cat am vazut un film foarte bine pus in scena. Fanaticii artelor martiale ar putea fi deranjati de faptuyl ca in lupta finala personajul principal nu a putut invinge antagonistul fara sa apeleze la tehnici din alt stil de lupta decat Wing Chum, dar pentru un profan ca mine nu a contat prea mult.

Din punct de vedere al distributiei, recunoastem multi din actorii pe care i-am vazut in primul film, dar exista si cateva fete noi surprinzator de familiare si ma refer aici la Xiaoming Huam si  Sammo Kam-Bo Hung. Dca anumele lor nu va spun nimic, atunci cand ii veti vedea sigur ii veti recunoaste. Acestia, impreuna cu protagonistul Donnie Yen ofera prestatii solide, credibile si in stil, exact cum era de asteptat.

Filmul nu este doar un pretext pentru a ne arunca in fata lupte coreografiate impecabil acre sa ne dea pe spate. Are o parte dramatica destul de importanta si abordeaza lectii morale cum ar fi integritatea, coruptia, sacrificiul pentru binele suprem si importanta respectarii traditiilor. Ip Man este prezentat in aceeasi maniera relaxata si pacifista, dar de aceasta data aura invincibilitatii aproape ca dispare in intregime in unele momente si nu imi dau seama daca asta e un lucru rau pentru filma, sau un lucru bun din punct de vedere al credibilitatii. In concluzie, acest al doilea film al seriei mi s-a parut aproape la fel de agreabil ca primul, dar parca i-a lipsit "factorul X". In ultima scena este o referinta draguta la Bruce Lee, care a fost elevul lui Ip Man la un moment dat. Trailer:

44 Inch Chest (2009)

Gen: Drama, Crima

Distributie: Ray Winstone, Ian McShane, John Hurt, Tom Wilkinson, Stephen Dillane

Regizor: Malcolm Venville [a mai regizat: Henry's Crime(2010)]

Incasari: 1.000.000 $

Premii:
- Best Ensemble Performance, San Diego Film Critics Society Awards, 2010
- Special Jury Award, Seville European Film Festival, 2009

Nota Gealapa: 6.15
Metascore: 47/100

Un sot gelos si prietenii sai planuiesc rapirea amantului sotiei acestuia, cu intentia de a-si vindeca egoul ranit.

Un film destul de simplu si deloc pretentios. Dialogul este bun pe alocuri si usor vulgar, dar nici pe departe atat de bun incat sa sustina tot filmul si asta ar fi trebuit sa se intample, pentru ca acest film nu are nimic altceva in afara de scenariu. Intriga este decenta si imi inchipui ca o casa de film cu buget rezonabil ar fi putut profita mai mult de aceasta. Nu are nici foarte multe greseli, doar ca nu prea straluceste.

Distributia este un fel de all-star al cinematografiei britanice si este detaliul care m-a atras cel mai mult la acest film. Numai actori unul si unul, ale caror prestatii emana siguranta si experienta, dar nici macar ei nu au putut scoate mai mult de la acest scenariu mediocru. Chimia dintre ei este foarte bune si as fi dispus sa pariez ca cele mai bune dialoguri dintre ei sunt improvizate, din dorinta de a ridica nivelul filmului. Oricum pe Ray Winstone de exemplu, as putea sa il urmaresc facand fasole cu ciolan si tot ar fi palpitant.


Pentru vreo doua minute am crezut ca filmul ma va surprinde totusi, pentru ca primele scene iti starnesc la maxim interesul, dar apoi, incet, incet, flacara se stinge. Personajul principal trebuie sa fie confuz, inteleg asta, dar felul cum este pus in scena acest lucru, cred ca a indus confuzia si printre spectatori. Trecerile din real in imaginar sunt absolut inutile si nu aduc mare lucru filmului. NU vi-l recomand, decat daca vreti sa vedeti la lucru cativa actori uriasi.

Crossing Point (2016)

Gen: Actiune, Thriller

Distributie: Shawn Lock, Paulina Gaitan, Tom Sizemore, Jacob Vargas, María Gabriela de Faría

Regizor: Daniel Zirilli [a mai regizat: The Asian Connection(2016), Time Rush(2016), Black Beauty(2015), Locked Down(2010), Circle of Pain(2010)]

Nota Gealapa: 4.35

Michael si Olivia, un cuplu de indragostiti, pleaca in vacanta in Baja, dar lucrurile devin inspaimantatoare cand Olivia este rapita de un traficant de droguri, care ii cere lui Michael sa treaca granita in Statele Unite cu un rucsac plin cu cocaina furata de la un cartel in 12 ore, ca sa nu o omoare pe iubita lui. In timp ce incearca sa razbata prin lumea subterana din Mexic, un politist din Tijuana este pe urmele lui, iar cei doi ajung in cele din urma o forta de luat in seama.

Nu aveam cine stie ce asteptari de la acest film, chiar daca intriga ar fi avut destul potential. Singurul lucru care mi-a dat o oarecare speranta ca ar putea fi bun, este povestea inspirata din fapte reale. Asta mereu face un film mai interesant, dar de aceasta data nici acest detaliu nu a fost suficient. Prima jumatate a filmului pare o pelicula facuta de amatori, atat de stangaci este totul. Spre final se mai dezheata lucrurile dar prea utin pentru a salva impresia. Scenariul este mediocru, muzica este deranjanta si sunt convins ca s-au abatut extrem de mult de la povestea originala, acre a inspirat filmul. Cateva scene decente pe ici, pe colo, dar senzatia generala a fost ca timpul s-a dilatat, iar cele 90 de minute au trecut prea greu.

Distributia are vreo doua nume decente, cum ar fi Tom Sizemore, dar acestea sunt aparitii sporadice, al caror singur scope este sa justifice aparitia acestora pe afis, in incercarea disperata de amai agata ccativa spectatori. Protagonistii sunt aproape amatori si au produs interpretari rigide si nesigure fara vreun moment de sclipire. Sper sa nu mia dau prea curand de filme ale acestora.

Daca vreun prieten de-al vostru nu apare in el, nu vad cum ar putea sa va placa. De la poster si pana la ultima replica, totul la acest film este absolut banal. O sa ajunga sa fie difuzat de televiziuni falimentare din tari de mana a doua. In afara de "latura murdara" a Mexicului, pe care o prezinta cat de cat ok dupa parerea mea, in rest... am vazut partide de sah mai palpitante. Trailer: