Distributie: Charlotte Gainsbourg, Stellan Skarsgard, Stacy Martin, Shia LaBeouf, Christian Slater
Regizor: Lars von Trier[ a mai regizat: Nymphomaniac: Vol. II(2013), Melancholia(2011), Antichrist(2009), Direktoren for det hele(2006), Manderlay(2005)]
Incasari: 3.000.000 $
Nota Gealapa: 6.85
Metascore: 64/100
O nimfomana autoproclamata isi povesteste experientele sexuale barbatului care a salvat-o dupa o bataie.
La cata valva a facut in presa acest film ma asteptam sa ma impresioneze cu ceva atat de tare incat sa nu pot dormi vreo trei nopti. Este un film bun, dar nu pot sa spun ca m-a dat pe spate atat de tare. Desigur, este socant prin faptul ca unele scene sunt de-a dreptul pornografice. Recent, am facut recenzia filmului Blue is the Warmest Color si spuneam ca Nymphomaniac nu ar cum sa fie mai socant decat atat. Pe alocuri reuseste sa fie, dar face asta in singurul mod in care pute: face pasul decisiv de la continutul explicit la cel pornografic. Aceasta indrazneala lucreaza in avantajul filmului si este unul din utinele lui avantaje de a atrage atentia, dar scenele respective sunt absolut inutile in economia filmului si nu il fac in nici un fel mai bun.
Sunt surprins de multitudinea de nume importante care au accetat sa faca parte din acest proiect, mai ales ca unele dintre ele s-au expus in totalitate. In primul rand, Shia LaBeouf a luat parte la unele scene despre care cred ca el a gandit ca vor face publicul sa il vada in sfarsit ca pe un barbat adevarat, dar nu stiu daca acest scop a fost atins. Regizorul i-a cerut sa trimita poze cu penisul lui inainte sa ii acorde rolul, dar LaBeouf a hotarat sa ii trimita niste filmulete cu el si prietenele lui facand sex, atat de tare sia dorit acest rol. Charlotte Gainsbourg nu s-a expus in acest film, dar probabil urmeaza sa faca asta in a doua parte a filmului pe care am de gand sa o vad in curand. Pentru Stacy Martin va fi greu de acum inainte sa scape de stigmatul cu care mai mult ca sigur s-a ales dupa acest film si sunt sigur ca parintii ei au dezmostenit-o. In final, cineva r trebui sa ii spuna lui Christian Slater ca dupa ce joci in doua film Sharknado, e greu ca lumea sa te ia in serios in urmatoarele interpretari. Concluzia este ca membrii distirbutiei nu impresioneaza prin calitatea interpretarilor, ci prin curajul de a face parte din acest roiect si a participa, unii dintre ei, la acele scene, ma vad nevoit sa reet, pornografice. Exceptie de la aceasta regula face Uma Thurman, care a avut un rol micut, dar solicitant, care i-a permis sa se puna in valoare ca actor.
Filmul reuseste sa aduca pornografia pe marile ecrane, lucru asupra caruia nu m-am decis daca este bun sau rau, dar cu siguranta am vazut mai multe penisuri decat vroiam sa vad vreodata in viata mea. Chiar daca in film pare ca scenele de sex chiar s-au intamplat si pe platou, procedeul prin care a fost creata aceasta iluzie a fost urmatorul: s-au angajat actori porno care au filmat si ei scenele de sex, iar partile lor intime au fst adaugat digital pe corpurile protagonistilor, iar pentru scenele de sex oral s-au folosit niste penisuri false, asa ca mama si tata lui Stacy Martin, nu o dati afara din casa. Personal, in ciuda incasarilor mici, acest film si-a atins scopul devenind unul din cele mai controversate filme din istorie. Oricat de ingretosat ai fi sau nu, tot o sa vrei sa vezi si a doua parte.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu