duminică, 21 martie 2010

A venit caldura, jos textila


In sfarsit a iesit soarele si pe strada mea......la propriu. Ma saturasem de iarna asta nenorocita. Nu mai vreau sa vad zapada cel putin 4 ani 3 luni si 2 saptamani. Imi era dor sa admir linistit pe strada un picior de femeie si un decolteu bine plasat. Daca dupa iarna asta mai aud pe cineva ca bate campii cu incalzirea globala s-ar putea sa sa il scuip intre felinare. Datorita caldurii de afara azi am putut face doua lucruri pe care nu le mai facusem de ceva vreme: am fost la piata si la o plimbare in parc.

Ce mod mai minunat de a-ti incepe ziua poate exista decat o plimbare in Piata Obor. Ce peisaje.....ce miresme......o incantare. Cum intri in piata (sau ce a mai ramas din ea), narile iti sunt desfatate de o aroma unica de varza murata. Pe masura ce inaintezi mai poti deosebi si alte izuri care mai de care mai imbietoare: rahat de caine, tomberoane pline (nu cred ca vreau sa stiu cu ce), batranei imbibati in naftalina si, mirosul meu preferat, tigan transpirat. Piata Obor este piata cu cea mai ridicata medie de varsta a clientilor. De ce? Pentru ca aici vin toti octogenarii, din toate colturile orasului, indiferent cate ore fac pe drum, doar pentru ca produsele sunt mai ieftine cu cca. 5 bani decat in alte piete.

In aceste locuri oamenii se impart in doua categorii. 99% sunt cei care fac trei ture si doua diagonale de piata pentru ca in final sa se intoarca si sa cumpere de la prima taraba, si 1%, printre care si eu, care intra in piata si dintr-o rotire a capului studiaza rapid 2-3 tarabe si deja se hotarasc ce si de unde cumpara. Va propun un mic experiment. Este verificat. Intr-o piata cat de cat aglomerata depistati o taraba pe la care bate vantul si nu trece nimeni. Daca mai sunteti cu cineva langa voi, mergeti la acea taraba, postati-va in fata ei si studiati marfa pret de 2-3 minute. Veti observa cum in spatele vostru se va forma o minunata coada. Spiritul de turma este viu si functioneaza.

Pe seara am iesit cu cativa prieteni la o plimbare prin Cismigiu. Desi unii au intarziat ca de obicei (Claudia), nu m-am plictisit asteptand pentru ca am avut timp sa observ minunatele specimene de cocalari primaveratici. De exemplu: inchipuiti-va cel mai cocosat om posibil intrand in parc cu doua fete relativ frumoase explicandu-le cum cea mai mare greseala a lui Dumnezeu sunt femeile. Omniprezentul spirit de turma functioneaza si in parcuri, unde se formasera cozi respectabile la vata de zahar, popcorn sau orice alt aliment pe care il poti consuma si iarna, dar acum ca este caldura probabil are alt gust.

In finalul zilei am avut onoarea sa cunosc cea mai proasta ospatarita in viata. Dupa ce in timpul cat am asteptat sa ne ia comanda puteam croseta un mileu de marimi medii, s-a mai intors odata pentru ca a uitat ce am comandat, apoi ne-a adus alte cocktailuri, lua paharele pline si le lasa pe cele goale si este singura ospatarita din intreaga mea cariera de client care nu s-a grabit nici macar cand a trebuit sa ne ia banii.

Dar ce am spus mai devreme legat de picioare frumoase si decolteuri adanci sterge cu buretele toate aspectele negative. Si mai scapam de ceva odata cu venirea caldurii. Sunt mai putini blugi pe femei. Lor ar trebui sa li se permita sa poarte doar fuste (cat mai scurte bineinteles). Daca ai picioare grase, urate, strambe sau in orice alt fel.....ghinion. Blugii au maritat multe femei. Daca exista ceva care sa minta mai mult ca o femeie, sunt blugii de pe ea.

Un comentariu:

NetFlash.ro la indemana ta!