Santa's Little Helper (2015)

Gen: Familie

Distributie: Mike 'The Miz' Mizanin, AnnaLynne McCord, Saraya-Jade Bavis, Eric Keenleyside, Kathryn Kirkpatrick

Regizor: Gil Junger [a mai regizat: Think Like a Dog(2020), Tabla 58(2015), 10 Thinghs I Hate About Life(2014), Christmas Bounty(2012), Teen Spirit(2011)]

Nota Gealapa: 5.70

După ce a fost concediat, un om de afaceri inteligent este aruncat într-o competiție de spiriduși pentru a deveni următorul secund al lui Moș Crăciun. Trecuți printr-o serie de exerciții de antrenament riguroase pentru a se pregăti pentru concurs, The Miz și un alt elf aspirant se înfruntă de a deveni Micul Ajutor al Moșului.

Am fost reticent si sa vad acest film si am amanat si acteva zile sa scriu despre el. Mediocritatea este cel ami greu de povestit si pus in cuvinte, iar acest film este definitia mediocritatii. Da dovada de un izocronism perfect, fiind aproape identic ca mesaj, tipologie a personajelor si desfasurarea povestii cu o sumedenie de alte filme. Regasim aici toate cliseele posibile ale genului si nici macar nu a existat un efort de a le masca sau de a le face mai usor de indurat. Acestea fiind zise, mi-au aparut cateva zambete involuntar in timp ce il urmaream si banuiesc ca daca este vazut in sezon poate fi digerat chiar mai usor, deci banuiesc ca nu e total inutil. 

De-a lungul timpului doar o amna de atleti WWE au reusit sa faca pasul cu succes in lumea filmului. Pana acum, dupa destule tentative esuate, e clar ca The Miz nu este si nu va fi unul dintre acestia, dar nu stiu din ce motiv se insista cu el in continuare. In jurul sau nu sunt actori de prima mana, cu cariere impresionante, dar sunt totusi actori de meserie si chiar daca si ei la randul lor ofera prestatii plate si lipsite de sare si piper sunt ttusi cu doua clase cel putin peste acest luptator care refuza sa isi accepte conditia si lipsa de talent.

De altfel, interpretarea in general si prestatia protagonistului in particular fac ac acest film sa fie un dezastru total chiar si epntru un film de copii si sa nu faca cinste in nici un fel filmelor de familie. Tensiunea sexuala dintre un om si un spiridus este total nepotrivita pentru un asemenea film, dar este doar inca un detaliu care se adauga la haosul general. Nu gasesc nici un motiv intemeiat sa recomand acest film. Chiar si pentru un film mediocru de Craciun exista variante mai agreabile si as recomanda mai degraba revederea unui clasic.

Hotel Artemis (2018)

Gen: Crima, Actiune

Distributie: Jodie Foster, Sofia Boutella, Dave Bautista, Sterling K. Brown, Jeff Goldblum

Regizor: Drew Pearce [aflat la primul lungmetraj]

Buget: 15.000.000 $
Incasari: 13.313.581 $

Nota Gealapa: 6.15
Metascore: 58/100

Amplasat într-un Los Angeles sfâșiat de revolte, dintr-un viitor apropiat, Hotel Artemis o urmărește pe Asistentă, care conduce o cameră de urgență secretă, destinată exclusiv infractorilor.

Acest film este ca o vafela, adica e buna, iti place, dar nu iti astampara pana lacapat foamea. Hotel artemis are cu ce sa iti ia ochii si sa iti distraga atentia de la lipsurile pe care le are, dar intr-un final acestea se simt. Din fericire aceste defecte nu strica ditractia pana la capat, iar scenele epice de actiune, cele cateva glume reusite si cascadoriile destul de grandioase, compenseaz apartial lipsa profunzimii si erorile de logica ale intrigii. Este un film de actiune modern, decent si distractiv, dar nu reuseste sa fie cu adevarat deosebit fata de alte zeci de filme facute dupa acelasi tipar.

Distirbutia este si ea in nota filmului, in sensul in in fata niste nume foarte agreabile care iti iau ochii pentru o vreme, dar nici macar abilitatile lor nu pot ridica foarte mult un scenariu mediocru. Protagonista filmului este Jodie Foster, care are o prestatie decenta, dar care pare cumva teleportata din alta epoca si plantata aici. Ceva pur si simplu nu se potriveste. Sarea si piperul se regasesc mai degraba in rolurile secundare, acolo unde il intalnim de exemplu pe Dave Bautista, acre revine cu aceasta ocazie la ce stie el mai bine, adica sa dea viata unui personaj secundar decent si agreabil, dar si pe Jeff Goldblum, o prezenta din ce in ce mai rara in filmele mainstream, dar o surpriza placuta de fiecare data.

Este o distirbutie care aduna actorii de tipologii atat de diferite incat nu ai crede ca functioneaza impreuna, dar pentru ca fiecare a fost pus sa faca ce stie mai bine, in mod bizar toti acestia se leaga si acesta este unul din motivele pentru acre filmul banal la prima vedere, este totusi foarte distractiv si palpitant. Se simte din plin si ca Drew Pearce se afla la prima experienta ca regizor. Chiar daca isi regizeaza propriul scenariu, se simte lipsa lui de experienta in problemele de cinematografie si in felul neinspirat in care sunt filmat unele scene, dar acesta a aratat destul potential. Cert este ca acest film este perfect pentru o seara de film menita sa dea o pauza meritata neuronilor obositi ai oricarui spectator.

The Reckoning (2002)

Gen: Drama

Distributie: Willem Dafoe, Paul Bettany, Marián Aguilera, Trevor Steedman, Simon McBurney

Regizor: Paul McGuigan [a mai regizat: Film Stars Don't Die in Liverpool(2017), Victor Frankenstein(2015), Push(2009), Lucky Number Slevin(2006), Wicker Park(2004)]

Incasari: 1.152.528 $

Nota Gealapa: 6.85
Metascore: 49/100

Un preot tulburat întâlnește o trupă ambulantă de actori, cu care descoperă apoi că a avut loc o crimă pe care încearcă să o rezolve recreînd crima într-o piesă.

The Reckoning este un film destul de original si putin atipic, plasat mai egraba peste nivelul mediu al etiajului stabilit de filmele din categoria sa. beneficiaza de un scenariu bine scris, care compenseaza in mare masura lipsa tehnologiei si cred eu si a banilor. Epoca medievala a fost recreata foarte credibil, deci departamentul decoruri si costume trebuie felicitat. Este destul de lung, dar acest detaliu nu se simte pentru ca ofera suficienta tensiune pentru a fi interesant pana la final. Per total pot spune ca mi-a satisfacut simturile si chiar daca nu va deveni vreun clasic, ma bucur ca l-am vazut.

Distributia ii are in prim-plan pe Willem Dafoe si Paul Bettany, a caror prezenta in orice film inseamna de obicei doua lucruri care se confirma si de aceasta data. In primul rand, inseamna un nivel minim garantat cand vine vorba de calitatea interpretarii, dar si un iz cel putin de ciudatenie. De aceasta data, cei doi ofera unele dintre cele mai conventionale interpretari pe care le-am vazut din partea lor, mai ales cand vine vorba de Willem Dafoe, dar prestatii de calitate care ajuta filmul din plin. Avem parte de foarte multa experienta si in rolurile secundare, dar as spune ca interpretarile sunt reusite in ciuda unei chimii destul de slabe, pentru ca nu am observat prea des asa ceva intre protagonisti.

As cataloga acest film ca fiin un thriller medieval, reusit, care ofera ceva mai mult decat stereotipul barbatilor in armuri metalice care se omoara intre ei cu sabii uriase. Exista destule similaritati cu filme care isi plaseaza actiunea in aceeasi epoca si primul nume care imi vine in minte este The Name of the Rose(1986). Din fericire, a imprumutat de la acestea intr-o proportie covarsitoare lucruri bune si mai putin defecte, astfel ca daca va plac genul asta de filme va va placea si The Reckoning. De prisos sa mai spun ca il recomand tuturor, mai putin celor ahtiati dupa tehnologie.

Uncut Gems (2019)

Gen: Crima, Drama, Thriller

Distributie: Adam Sandler, Julia Fox, Idina Menzel, Mesfin Lamengo, Sun Zhi Hua-Hilton

Regizor: Benny Safdie [a mai regizat: Good Time(2017), Heaven Knows What(2014), Lenny Cooke(2013), Buttons(2011), Daddy Longlegs(2009)]

Buget: 19.000.000 $
Incasari: 50.023.780 $

Filmul a obtinut 27 de premii, printre care:
- Best Actor (Adam Sandler), AARP Movies for Grownups Awards, 2020
- Best Actor (Adam Sandler), Austin Film Critics Association, 2020
- Best Actor (Adam Sandler), Boston Online Film Critics Association, 2019
- Best Actor (Adam Sandler), Boston Society of Film Critics Awards, 2019
- Operators Award - Feature, British Society of Cinematographers, 2020

Nota Gealapa: 7.10
Metascore: 92/100

Cu datoriile sale crescânde și camatari din ce in ce mai furioși pe urmele sale, un bijutier din New York riscă totul în speranța de a rămâne pe linia de plutire și în viață.

Nu am stiut nimic despre Uncut Gems inainte sa il vad, astfel ca surpriza a fost si mai mare. Cand l-am vazut pe Adam Sandler, am crezut ca acest film o sa fie o comedie usurica despre ceva alisveris cu diamante, dar s-a dovedit a fi mult mai mult de atat. Este chiar un film serios, bine scris si bine pus in scena care ofera doze constante de suspans si tensiune si acre nu dezamageste pana in ultimul minut. Nu este un film care debordeaza de tehnologie, dar originalitatea si calitatea scenariului compenseaza cu succes acest detaliu si nu am resimtit in nici un moment lipsa unor scene epice de actiune. Este un film lung, dar pe parcursul caruia timpul trece insa pe nesimtite. 

Asa cum am amintit mai devreme, Adam Sandler este protagonistul acestui film si este poate cel ami serios rol pe care l-am vazut vreodata jucand. Da, personajul sau are un specific care aduce aminte de personajele sale caricaturale, dar acesta este cu siguranta un rol mult mai dramatic decat ne-a obisnuit Sandler in acriera sa, cu ajutorul caruia a dovedit ca poate face fata si acestui gen de provocari si nu m-as mira sa il vad abordand din nou astfel de roluri. Acesta nu a fost sustinut de o distributie prea solida in jurul sau, dar au fost actori destul de experimentati  si abili incat sa ajute filmul si sa nu il incurce, iar per total, fara sa fie neaparat principalul avantaj al filmului, interpretarile sunt la un nivel satisfacator.

Acest film este cu siguranta aproape unone man show Adam Sandler si daca ati citit alte recenzii sa stiti ca sunt toate adevarate si cele bune si cele negative. Uncut Gems este un haos mai mult sau mai putin controlat, dar este unul captivant, care o sa va creasca pulsul fara sa va dati seama. Vreau sa intaresc inca odata ideea ca este un film mult mai bun decat va asteptati si ca indiferent de actiunea din acesta, principalul lucru cu care o sa ramaneti in minte dupa ce il vedeti este surpriza de a-l vedea pe Adam Sandler intr-un rol in care ne-am obisnuit mai degraba cu nume ca Pacino. Cred ca Uncut Gems nu trebuie ratat sub nici o forma.

Reality (2014)

Titlu original: Réalité

Gen: Comedie

Distributie: Alain Chabat, Jonathan Lambert, Élodie Bouchez, Kyla Kenedy, Jon Heder

Regizor: Quentin Dupieux [a mai regizat: Incroyable mais vrai(2022), Mandibles(2020), Deerskin(2019), Keep an Eye Out(2018), Wrong Cops(2013)]

Buget: 2.100.000 $
Incasari: 429.220 $

Premii:
- Youth Jury Award - Special Mention, Ghent International Film Festival, 2014
- José Luis Guarner Critic's Award - Best Film, Sitges-Catalonian International Film Festival, 2014

Nota Gealapa: 7.15
Metascore: 55/100

Un regizor aspirant primește 48 de ore de la un producător pentru a găsi cel mai bun tipăt de durere, demn de un Oscar, ca singura condiție pentru a-i susține filmul. 

Cred ca acest film a fost facut mai degraba pentru aprecierea criticilor, dar cumva a fost mai apreciat de publicul larg decat de acestia. Este genul ala de umor ciudat, care se doreste profund, cult si greu de inteles, dar este atat de prost pus in scena, incat filmul devine amuzant si accesibil pentru toata lumea. Reality este un film ciudat, care propune un umor pe acre il indragesti sau il detesti, dar care nu te lasa indfiferent. povestea este una originala si cel putin atipica sinecesita o perioada de acomodare, dar odata scufundat in aceasta devine surprinzator de agreabila.

Distributia este un mix ciudat intre actori francezi si americani, un mix care dupa parerea mea nu functioneaza asa cum si-au propus. Partea americana de distirbutie a parut a fi navlosita pentru acest proiect si astfel au facut doar act de prezenta, fara sa arate pic de implicare. Partea frantuzeasca reuseste sa compenseze acest detaliu doar partial, astfel ca aceasta nepotrivire dintre ei este evidenta si deranjeaza in unele momente. Per total insa calitatea interpretarilor este una decenta.

Este un film pe care trebuie sa il vedeti de cel putin doua ori, pentru ca numeroasele detalii si intrigile care se intersecteaza sunt imposibil de inteles pe deplin dintr-o singura vizionare. Muzica este si ea aleasa foarte inspirat si dialogurile atat de absurde uneori contribuie si ele la reusita generala a filmului. Este un film care este posibil sa va faca sa il opriti dupa cateva minute, dar care daca v-a prins o sa va tina lipit de scaun pana la final. Etse un o specie rara de film si anume un film sofisticat, dar pentru publicul larg, iar notele mici primite din partea criticilor ar trebui sa va incurajeze sa il vedeti.

The Pact (2018)

Titlu original: El Pacto

Gen: Horror, Thriller

Distributie: Belén Rueda, Darío Grandinetti, Mireia Oriol, Antonio Durán 'Morris', Jordi Recasens

Regizor: David Victori [a mai regizat: Cross the Line(2020)]

Incasari: 1.855.647 $

Premii:
- Worst Spanish Film, Yoga Awards, 2019
- Worst Spanish Actress (Belén Rueda), Yoga Awards, 2019

Nota Gealapa: 5.45

Monica află că fiica ei este pe cale să moară si ia măsuri extreme pentru a o salva.

Acest film poate parea original la inceput datorita aerului european, dar cu fiecare minut care trece realizam ca acest gen de poveste si intriga nu sunt tocmai o noutate, ba chiar au fost abordate mai competent in trecut. The Pact este ca un dront, care trebuie sa supravietuiasca fara sa aiba multe avantaje care sa il ajute sa faca asta si in cele din urma dispare si este uitat de toata lumea. Din punct de vedere tehnic nu este chiar rau, dar efectele par realizate cu o tehnologie depasita cu vreo doua generatii. Scenariul dezvolta povestea exact asa cum ne-am astepta si aceasta previzibilitate este cuiul decisiv din cosciug.

Distributia nu este rea. Pana la urma o avem acolo pe Belén Rueda, dar nici ea nu este un nume atat de important incat sa salveze un film de una singura, mai ales in lipsa unor colegi macar de acelasi nivel care sa o ajute mai mult. Interpretarea este totusi ultima problema a acestui film. Chiar daca nu au stralucit, protagonistii s-au descurcat acceptabil in conditiile date, iar motivele pentru care acest film ramane mediocru sunt cu totul altele.

Povestea, chiar daca nu a fost cea mai originala, este una decenta care ofera suficient potential, iar aspectul filmului este destul de slefuit, incat sa nu para atat de ieftin pe cat a fost de fapt. Principala problema a scenariului este ca nu explica pana la capat detalii importante din film, unele dintre ele recurente. Chiar daca este marketat ca un horror, cred ca The Pact este mai degraba o drama intunecata, care nu este groaznica, dar sentimentul meu este ca ar fi putut fi mult mai buna.

Body Cam (2020)

Gen: Horror, Mister, Thriller

Distributie: Mary J. Blige, Nat Wolff, David Zayas, Anika Nani Rose, David Warshofsky

Regizor: Malik Vitthal [a mai regizat: The Year of the Everlasting Storm(2021), Imperial Dreams(2014)]

Buget: 9.600.000 $

Nota Gealapa: 6
Metascore: 37/100

Când o oprire de rutină în trafic duce la moartea inexplicabilă și înspăimântătoare a colegului ei, o polițista își dă seama că ea va fi singucare care va vedea filmările incidentului. Pe măsură castfel de  atacuri se inmultesc, ea se grăbește să înțeleagă forța supranaturală din spatele acestora.

In cele ami multe privinte Body Cam este doar un horror banal, de duzina, dar in alte cateva spete a reusit sa ma surprinda placut. Nu are cea mai deosebita intriga si nici cele mai infricosatoare scene, dar au existata cateva care mi-au dat fiori ceea ce deja este cu mult peste nivelul cu care ne-au obisnuit astfel de filme. Macar nu este un film care tandaleste. Are un ritm bun si filmatului la persoana intai care in 905 din cazuri este enervant si incearca sa mascheze lipsuri financiare si de alta natura, de aceasta data i s-a dat putina logica. Aceasta metoda este folosita tot pentru a masca unele lipsuri, dar macar de aceasta data nu este atat de enervanta.

Distributia nu este punctul foarte al filmului din pacate. Cel mai mare nume din componenta acesteia, Mary J. Blidge, nici macar nu este o actrita profesionista. Mentionez insa ca aceasta s-a descurcat de minune, mult mai bine de cat multi actori de mana a doua pe care i-am vazut in filme asemanatoare, asa ca nu ar fi exclus sa o mai vedem si in alte filme si eu unul am incredere ca mai are potential destul inca neexploatat. Pe langa aceasta nu se regasesc prea multi actori cu experientya relevanta, deci per total si interpretarile sunt cumva in nota de decenta si bun simt a filmului, dar nimic iesit din comun.

Este genul acela de film care se desconspira devreme si aflam destul de devreme directia catre care se indreapta. Partea buna este ca atmosfera cinematografica este bine realizata si filmul este destul de sinistru, cu jocuri de lumini care se potrivesc cu moodul general. Din pacate, chiar povestea in sine este calcaiul lui Ahile de aceasta data. Este mult prea banala si previzibila si impiedica filmul sa fie macar putin mai bun, dar Body Cam chiar daca nu se remarca si nu straluceste nu este nici plictisitor, asa ca nu nu trebuie fugit de el in caz ca ajunge in fata ochilor vostri.

Colectiv (2019)

Gen: Documentar

Distributie: Dan Alexandru Condrea, Liviu Iolu, Razvan Lutac, Mirela Neag, Camelia Roiu

Regizor: Alexander Nanau [a mai regizat: Toto si surorile lui(2014), Lumea vazuta de Ion B.(2009)]

Incasari: 200.041 $

Filmul a obtinut 35 de premii, printre care:
- Best Foreign Film, AARP Movies for Grownups Awards, 2021
- Best Documentary, Boston Society of Film Critics Awards, 2020
- The Unforgettables, Cinema Eye Honors Awards, SUA 2021
- Outstanding Achievement in Nonfiction Feature Filmmaking, Cinema Eye Honors Awards, SUA 2021
- Best Inernational Film - The International Competition, DocAviv Film Festival, 2020

Nota Gealapa: 7.80
Metascore: 95/100

Regizorul Alexander Nanau urmărește o echipă de anchetatori de la Gazeta Sporturilor în timp ce încearcă să dezvaluie o vastă fraudă în domeniul sănătății, in urma careia s-au îmbogățit moguli și politicieni și care a dus la moartea unor cetățeni nevinovați.

Colectiv este printre cele mai bune filme romanesti din ultimii ani, indiferent de categoria dincare acesta face parte si de departe cel mai bun documentar recent de pe meleagurile noastre.De asemenea ca orice lucru romanesc bun, este apreciat ceva mai mult afara decat acasa. Stiu multi oameni care au evitat sa vada acest film, de teama sa nu retraiasca o trauma atat de mare. Nu stiu exact ce sa le spun acelor oameni, dar pot sa va spun ca acest film este foarte putin despre evenimentele de la Colectiv si este mai gegraba un film de jurnalism despre jurnalism si cum ar trebui sa fie acesta facut si despre tragedia cu mult mai mare prin care trece intreg sistemuls anitar romanesc. Este si socant, si revoltator si sunt destule momente care sa te scandalizeze si sa te socheze. Intr-o societate mai de Doamne-ajuta un acest film ar fi raliat in spatele lui o serie de proteste care sa schimbe ceva, dar la noi scanteia aprinsa de acesta s-a stins destul de repede.

In prim-pan il regasim pe Catalin Tolontan si echipa lui de jurnalisti aflati la vremea respectiva in redactia Gazetei Sporturilor. O echipa care a aflat unele lucruri atat de revoltatoare ca s-a temut ca daca o sa le publice lumea nu le va crede. Tot in prim-plan este si un sistem corupt si bolnav. in care devine evident ca un om, fie el si ministru, nu are nici o sansa sa poata schimba ceva in bine de unul singur. Lumina reflectoarelor cade rand pe rand asupra unor fapte care mai de care mai odioase, care au contribuit fiecare in felul ei la o adevarata tragedie.

Acest film ar fi fost memorabil si de impact si fara marturiile victimelor incendiului din Colectiv, dar prezenta acestora fac aceasta experienta cu mult mai impresionanta. Este un film chinuitor pe alocrui, dar necesar, care reflecta perfect evolutia Romaniei, care pare ca se ghideaza dupa metoda un pas inainte, doi inapoi. Multi il considera prea scandalos, dar cred ca este chiar mai socant pentru civilizatiile dezvoltate decta este pentru noi. Pentru restul lumii este o optiune ca oricare alta, dar cred ca orice roman ar trebui sa vada acest film ca sa inteleaga putin cum functioneaza, sau mai degraba de ce nu functioneaza aceasta tara.

Army of the Dead (2021)

Gen: Actiune, Crima, Horror

Distributie: Dave Bautista, Ella Purnell, Anna de la Reguera, Omari Hardwick, Theo Rossi

Regizor: Zack Snyder [a mai regizat: Zack Snyder's Justice League(2021), Justice League(2017), Batman v Superman: Dawn of Justice(2016), Man of Steel(2013), Sucker Punch(2011)]

Buget: 70.000.000 $

Nota Gealapa: 5.90
Metascore: 57/100

În urma unei pandemii care transforma oamenii in zombie, un grup de mercenari isi asuma un mare risc, aventurându-se în zona de carantină pentru a realiza cel mai mare furt încercat vreodată in Las Vegas.

Filmul asta are destule parti bune. Are niste zombie cu adevarat inspaimantatori care nu sunt doar niste taratoare fara minte, are scene de lupta cu adevarat epice si efecte efecte vizuale de ultima generatie. Cu toate astea, nu depaseste bariera de a fi doa rinca un film cu zombie. nu este chiar mediocru, dar povestea foarte superficiala si personaje monodimensionale si stereotipe il impiedica sa fie mult mai mult de atat. Este doar un film care iti ia ochii cu un parament spectaculos, dar odata ce treci de acest nivel descoperi un scenariu banal care nu ofera decat o mana de glume decente, o poveste previzibila si culmea cateva idei presarate pe ici colo acre ele insele ar fi putut fi intrigi pentru filme mult mai reusite.

Distributia nu este rea pentru un asemenea film. Aduce in prim plan figui familiare din alte filme de actiune, dar obisnuite mai degraba cu rolurile secundare. Astfel, Dave Bautista, unul dintre cei care au facut trecerea cu succes de la WWE la Hollywood, dar cu abilitati limitate, departe de nivelul unui Dwayne Johnson de exemplu, nu prea poate sa care pe umerii sai un film, indiferent cat de mic e filmul si cat de mari si puternici sunt umerii. Superficialitatea cu care este tratata dezvoltarea personajelor ii impiedica pe actori sa faca lumea sa empatizeze cu acestea si sa straluceasca cu adevarat. Concluzia este ca si interpretarea este in nota filmului, nimeni reusind sa se ridice pese ceilalti sau sa ajute cu adevarat povestea.

Daca sunteti genul de cinefil care pune accent pe logica si pe profunzime, atunci poate e mai bine sa evitati Army of the Dead, sau cel mult sa il vedeti dupa cateva pahare care sa va mai slabeasca vigilenta. Potentialul irosit pe care acest film l-a avut sa fie unul foarte bun al genului se simte in premanenta, generand o oarecare frustrare. Se incadreaza pana la urma in declinul general al inteligentei din filmele de la Hollywood din ultimii ani si se pare ca la capitolul filme de actiune aproape exclusiv cele cu super-eroi mai tin steagul sus. Daca in schimb aveti chef doar de putin distractie care sa nu va solicite neuronii, atunci acest film este o alegere excelenta.