Distributie: Freddie Highmore, Keri Russell, Jonathan Rhys Meyers, Terrence Howard, Robin Williams
Regizor: Kirsten Sheridan [a mai regizat: Dollhouse(2012), Disco Pigs(2001)]
Buget: 30.000.000 $
Incasari: 33.100.000 $
Premii:
- Best Performance by a Younger Actor (Freddie Highmore), Academy of Science Fiction, Fantasy & Horror Films, USA 2008
- Capri Exploit Award, Capri, Hollywood 2007
- Best Performance in a Feature Film - Supporting Young Actor - Fantasy or Drama (Leon Thomas III), Young Artist Awards, 2008
Nota Gealapa: 8.10
Metascore: 38/100
O drama cu elemente de basm, in care un muzician orfan isi foloseste darul ca indiciu pentru a-si gasi parintii.
Daca vreau sa fiu rautacios, as putea spune ca acest film ne invata ca totul in viata va fi bine, ca toate lucrurile se aranjeaza cum trebuie indiferent de vicisitudinile intalnite, singura conditie este sa fii un geniu muzical. Pentru ca nu vreau sa fiu rautacios, trebuie sa apreciez sensibilitatea filmului si volumul incredibil de emotii care depasesc ecranul. Coloana sonora are un singur scop din primul pana in ultimul minut: sa te faca sa plangi. Scenariul este foarte bun si limiteaza dialogurile strict la cuvintele care trebuie rostite, fara sa iroseasca timpul degeaba. muzica este tot ce conteaza aici.
Distributia a fost si ea aleasa astfel incat sa contribuie la starea de emotie. S-au ales actori care au dovedit anterior acestui film capacitatea de a smulge suspine spectatorilor. Astfel Keri Russell, Jonathan Rhys Meyers sau Robin Williams ne trec cu succes prin toate starile posibile. Interpretarile lor au fost foarte bune, fara a fi insa remarcabile.
Ca sa ajungeti la partile bune si interesante ale acestui film, trebuie totusi sa rabdati un inceput destul de plictisitor si plin de clisee, care pare ca ignora cu desavarsire dezvoltarea personajelor. Pe masura ce trece timpul insa, lucrurile incep sa capete sens si sa devina palpitante. La acest moment nu imi vine in minte un film mai bun pe care un cuplu proaspat casatorit sa il vada. Trailer: