Exit Humanity (2011)

Gen: Horror

Distributie: Brian Cox, Mark Gibson, Dee Wallace, Bill Moseley, Stephen McHattie

Regizor: John Geddes [a mai regizat: Hellmouth(2014), Scarce(2008)]

Buget: 230.000 $

Nota Gealapa: 5.70

Un tanar se lupta sa supravietuiasca unei molime aparute dupa Razboiul Civil american.

Inca un film cu zombie care duce cumva in derizoriu acest gen de filme. Cu o lipsa sensibila de bani, regizorul a umplut multe scene cu animatii ieftine crae nu au decat efectul de a face imposibil de luat in serios filmul, care este oricum mult prea lung. Dupa o prima parte aproape plictisitoare, exista o crestere de adrenalina pe final,d ar totul cade iar in derizoriu cand sunt deconspirate intriga si mai apoi deznodamantul. As spune totusi ca pentru un film care a avut la dispozitie mai putini bani decat unele roductii romanesti, rezultatul este unul onorabil.

Distributia nu este chiar rea pentru un film cu un buget asa mic. Din pacate am vazut ceva actorie in a doua jumatate a filmului, pentru ca in primele 30 de minute nici macar protagonistul nu a avut vreo replica. Actoria pe acre am vazut-o insa, nu a fost de cea mai buna calitate, iar unele scene sunt atat de exagerate incat te fac sa dai ochii peste cap.

Titlul este unul interesant, care iti atrage atentia si pe care scriitorii au incercat, fara succes, sa il justifice si sa ii dea profunzime. Incep sa devin sceptic si reticent in a mai urmari pe viitor filme cu zombie. parca sunt din ce in ce mai rele. Mi-e dor de productiile originale de acest gen ca Dawn of the Dead.

Total Fails (15.10.29)

Manny Lewis (2015)

Gen: Comedie

Distributie: Carl Barron, Leeanna Walsman, Roy Billing, Damien Garvey, Vincent Andriano

Regizor: Anthony Mir [a mai regizat: You Can't Stop the Murders(2003)]

Nota Gealapa: 5.35

Povestea unui comediant care atinge milioane de fani, dar nu poate fi pe aceeasi lungime de unda cu o singura persoana. El se lupta sa invinga timiditatea sa excesiva si o relatie dificila cu tatal sau in drumul sau spre dragoste alaturi de o femeie excentrica.

Nu poti sa ai vreun fel de asteptare cand te uiti la un film australian despre care nu ai auzit nimic. Din fericire, nu am asistat la un fiasco, ci chiar am vazut un film agreabil si destul de amuzant. Umorul este totusi prea putin pentru o comedie si usor batranesc. Jumatate original si jumatate plin de clisee, filmul alterneaza scenele reusite cu cele mai putin reusite, dar per total ramai cu o impresie buna.

Distributia este in regula pentru un film australian. Carl Barron a facut un rol foarte bun, daca judecam dupa criteriile cinematografiei australiene, dar nu cred ca acest rol il va propulsa la Hollywood si nici el nu isi doreste asta. Este primul si probabil ultimul lui film, dupa ce aceasta experienta l-a facut sa declare ca nu mai vrea sa aiba de a face cu actoria.  El a fost sustinut foarte bine si de rolurile secundare, in principal de co-protagonista Leeanna Walsman, care a avut o aparitie proaspata si sensibila.

Carl Barron, care chiar face stand-up in viata reala, isi arata o latura pe care nu o dezvaluie de obicei pe scena. Dupa un inceput lin, scenariul propune o rasturnare de situatie care transforma totul si face filmul destul de palpitant. Cand aceasta "incurcatura" este lamurita, totul curge lin spre un sfarsit previzibil. Chiar si in aceste conditii, filmul emana onestitate.

Jobs (2013)

Gen: Biografic

Distributie: Ashton Kutcher, Dermot Mulroney, Josh Gad, Lukas Haas, Matthew Modine

Regizor: Joshua Michael Stern [a mai regizat: Swing Vote(2008), Neverwas(2005)]

Buget: 12.000.000 $
Incasari: 18.000.000 $

Nota Gealapa: 6.45
Metascore: 44/100

Povestea ascensiunii lui Steve Jobs, de la un tip acre a renuntat la facultate, la unul dintre cei mai venerati antreprenori ai secolului 20.

Mi-ar fi palcut ca acest film sa fie mai bun decat a fost. Din pacate dezamgeste partial si sper ca filmul aparut in 2015, care are acelasi subiect sa fie mai bun si detaliat de atat si dus pana la sfarsit, pentru ca au ramas multe momente importante din viata lui Steve Jobs care nu au fost puse in lumina. Nu s-a vorbit suficient nici despre Steve Jobs omul. nici despre munca  lui. Ambele aspecte au fost duse pana la jumatate. Senzatia de film neterminat este cea cu care ramai la sfarsit.

Distributia este principala problema din punctul meu de vedere. Cei care au impartit rolurile au nimerit dupa parerea mea doar rolurile mici, unde intr-adevar sunt cateva aparitii surpriza care fac o treaba excelenta. in rolul principal insa, mi se pare ca alegerea este total nepotrivita. nu poti sa il pui pe Ashton Kutcher in rolul lui Steve Jobs, in ciuda unor oarecare asemanari fizice. El a facut o treaba decenta si a avut si momente bune si unele mai putin reusite, dar asta este tot ce poate. Acest rol a fost o palarie mult prea mare pentru el.

Imi exprim inca odata speranta ca filmul despre Jobs din 2015 sa fie mai bun, pentru ca abordand un asemenea personaj ai ocazia sa faci ceva semnificant si informativ in acelasi timp. Acest film este mai degraba despre compania lui decat despre el. Este ca atunci cand in scoala esti in criza de timp si in loc sa citesti un roman, citesti despre el direct in cartea de comentarii. Fluiditatea lipseste cel mai mult din acest film. Ne trezim dintr-o data cu el avand o sotie si o fiica despre care in urma cu cinci minute aflasem ca o renegase. Daca vreti sa aflati despre Steve Jobs cititii biografia. Daca vreti sa aflati despre geniul care a dus la aparitia Apple uitati-va la acest film.

Residue (2015)

Gen: Mister

Distributie: Natalia Tena, Iwan Rheon, Jamie Draven, Danny Webb, Franza Drameh

Regizor: Alex Garcia Lopez [aflat la primul lungmetraj]

Nota Gealapa: 5.45

Musamalizarea de catre guvernul britanic a cauzelor aflate in spatele unei explozii dintr-o metropola futurista o fac pe foto-reportera Jennifer Preston sa caute adevarul, ca sa descopere ca un fenomen paranormal bantuie orasul.

Filmul incepe exploziv si la propriu si la figurat, lucru care te face sa astepti o continuare si un deznodamant pe masura. Din pacate aceste lucruri nu se intampla niciodata. Am asteptat aproape doua ore ca misterul sa se dezvaluie intr-un fel sau altul, dar nu as spune ca filmul are un final nereusit, ci mai degraba ca nu are un nici un final, nici o concluzie.  Poate va exista o continuare care sa raspunda la intrebarile ridicate de acest film si totul sa capete sens ca prin farmec.

Distributia nu imi spune nimic si cred ca nu le spune mare lucru nici macar britanicilor. Pot sa spun ca Natalia Tena, care este si protagonista si care a aparut si in Games of Thrones, are o prestatie decenta si reuseste de multe ori sa treaca peste capcanele intinse de un scenariu mediocru. Restul actorilor nu cred ca au prea mari sanse sa iasa din anonimat.

Explicatia celor exprimate mai sus este ca in prima faza acest proiect a fost un serial tv care nu a fost astrat de nici o televiziune. Astfel, producatorii au decis sa transforme cele trei episoade intr-un film si sa spere la ce-i mai bun. Acesta este si motivul pentru care avem multe scene moarte si unele personaje, care par importante, nu apuca sa faca mai nimic. Daca nu anunta repede o continuare vor disparea in neant si putinii oameni carora le-a placut cu adevarat si asteapta una. Trailer:

Sharktopus (2010)

Gen: SF

Distributie: Eric Roberts, Kerem Bursin, Sara Malakul Lane, Hector Jimenez, Liv Boughn

Regizor: Declan O'Brien [a mai regizat: Joy Ride 3(2014), Wrong Turn 5: Bloodlines(2012), Wrong Turn 4: Bloody Beginnings(2011), Wrong Turn 3: Left for Dead(2009), Cyclops(2008)]

Nota Gealapa: 4.55

O creatura care este jumatate rechin, jumatate caracatita, facuta pentru armata, provoaca teroare in Mexic, in timp ce un om de stiinta care a participal la crearea acesteia incearca sa o captureze.

Filmul este extrem de prost, dar vreaus a stiu ce a fumat cel care a venit cu ideea. Un asemenea erou negativ, nu avea cum sa fie creat decat foarte prost din punct de vedere vizual. Efectele vizuale sunt mai proaste decat in desenele Disney din anii '30. Atat d eputini bani au avut producatorii la dispozitie, incat numai eu am identificat doua fete care au murit de doua ori. Bineinteles ca logica a fost uitata undeva pe platourile de filmare, pentru ca din film lipseste cu desavarsire.

Ma intreb cam cat de mari sa fie problemele financiare ale lui Eric Roberts sa il determine sa participe la un asemenea fiasco. Si cand ma gandesc ca atunci cand eram mic chiar imi placea de el ca actor...Cred ca personajul lui nu trebuia sa moara, dar la un moment dat el nu a mai suportat si a cerut sa fie omorat. La fel banuiesc ca si wiskyul pe care il bea din plin in film este pe bune.

Practic armata SUA creeaza in laborator un ucigas pe care incearca sa il controleze cu o casca minuscula, care zboara din capul rechinului la prima lovitura. Tipic american. Toate mortile sunt identice: actrita proasta in bikini (APIB) observa, APIB se intreaba, APIB este surprinsa si speriata (desi uneori nu se uita catre monstru), apar tentaculele. In concluzie, acesta este un film prost si in categoria lui. Trailer:

Violet & Daisy (2011)

Gen: Crima

Distributie: Saoirse Ronan, Alexis Bledel, James Gandolfini, Marianne Jean-Baptiste, Danny Trejo

Regizor: Geoffrey Fletcher [aflat la prima experienta ca regizor]

Nota Gealapa: 6.15
Metascore: 43/100

Doua asasine adolescente accepta ceea ce cred a fi o sarcina usoara, dar dau peste o tinta neasteptata care le da planul peste cap.

Pe intreaga durata, filmul transmite un fior de ciudatenie, care te tine in suspans pana la final. Intriga este foarte buna, dar este pusa in scena intr-un mod total neplauzibil si trebuie sa fii capabil sa inchizi ochii la multe lucruri ilogice pentru a te bucura de poveste. Pun asta pe seama regizorului debutant si lipsit de experienta.

Distributia este foarte buna si as spune ca este punctul forte al acestui film. Saoirse Ronan ma convinge mai mult cu fiecare film in care o vad ca va deveni o actrita importanta. Din pacate James Gandolfini a fost in plan secundar, dar ce a avut de facut a facut foarte bine ca de fiecare data. Mi-ar fi placut sa il vad mai mult, mai ales ca este unul din ultimele sale roluri.

Nu este un film tipic cu asasini. In ciuda unor greseli, ramane un film inteligent si excentric, poate chiar prea excentric pentru unii. Povestea are mai multe straturi si desi este destul de sangeroasa, nu ofera violenta gratuita ba primim pentru echilibru o doza egala de vulnerabilitate. Merita macar o vizualizare.

When Comedy Went to School (2013)

Gen: Documentar

Distributie: Robert Klein, Jerry Lewis, Sid Caesar, Jackie Mason, Larry King

Regizor: Mevlut Akkaya [aflat la primul lungmetraj]

Incasari: 1.000.000 $

Nota Gealapa: 3.45
Metascore: 49/100

Nasterea stand-upului modern a inceput in Muntii Catskill, o adevarata tabara pentru cea mai mare generatie de comediant evrei americani.

Este poate cel mai plictisitor si trist film despre comedie. Subiectul este foarte actual si de interes, este pus in scena intr-un mod aproape plictisitor. Emana un aer de batranete si daca ar rula in 4DX sunt convins ca in sala ar mirosi a naftalina. Chiar si asa, avem ocazia urmarindu-l sa aflam lucruri interesante despre originile stand-up comedy-ului si o bucatica interesanta de istorie ni se dezvaluie.

Avem ocazia sa ii vedem oferind marturii si amintiri din acele vremuri pe comici celebri ale caror cariere au pornit din Muntii Catskills, unde ei aveau diverse joburi. Lary King, Jackie Mason sau Jerry Stiller sunt doar cateva din numele mari care ne onoreaza cu prezenta in acest film.

In putin peste o suta de minute asistam la nasterea, cresterea, decaderea si apusul unei ere. Avem ocazia sa vedem care au fost influentele asupra umorului de peste ocean si putem trage putin cu ochiul in spatele cortinei, in viata unor mari artisti. Daca sunteti fani al acestui gen de divertisment, este obligatoriu sa vedeti si acest film.

Broken Horses (2015)

Gen: Drama

Distributie: Anton Yelchin, Chris Marquette, Vincent D'Onofrio, Maria Valverde, Thomas Jane

Regizor: Vidhu Vinod Chopra [a mai regizat: Eklavya(2007), Mission Kashmir(2000), Kareeb(1998), 1942: A Love Story(1994), Parinda(1989)]

Buget: 15.000.000 $

Nota Gealapa: 6.25
Metascore: 32/100

Un film despre legatura dintre frati, legile loialitatii si inutilitatea violentei, a carui actiune se desfasoara la granita Statelor Unite cu Mexic.

Acest film va deveni una din placerile mele vinovate. Nu are multe lucruri care sa lucreze in favoarea lui, dar lucrurile bune sunt foarte bune. Cinematografia este excelenta si senzatia de izolare este omniprezenta. Povestea este destul de originala, iar scenariul propune dialoguri ciudate uneori, asa cum este de altfel tot filmul. Sunt o multime de momente surprinzatoare care te tin in priza pana la sfarsit.

Distributia este decenta din punct de vedere al numelor si avem parte de doua interpretari foarte bune. Prima este cea a lui Vincent D'onofrio care are o prestatie excelenta, foarte credibila, in nota lui obisnuita. A doua si cea mai surprinzatoare, este cea a lui Chris Marquette, care cu aceasta ocazie si-a demonstrat calitatile si cred ca il vom vedea si in productii mai importante de acum incolo.

Avand in vedere ca regizorul este unul indian, apreciez faptul ca nu l-a apucat febra bollywoodiana. Desi intriga, cu doi frati al caror tata este ucis cand ei sunt copii si fratele mare devine baiat rau pentru a-l apara pe fratele mic si tocmai cand viata fratelui mic este pe cale sa devina minunata acesta este nevoit sa se intoarca la radacini pentru a-si salva fratele mare, povestea este pusa in scena bine si personajele ies din stereotipurile clasice.

JCVD (2008)

Gen: Crima

Distributie: Jean-Claude Van Damme, Valerie Bodson, Herve Sogne, Rock Chen, Huifang Wang

Regizor: Mabrouk El Mechri [a mai regizat: The Cold Light of Day(2012), Stand Up!(2006), Virgil(2005)]

Buget: 10.000.000 euro
Incasari: 4.300.000 $

Nota Gealapa: 7.35
Metascore: 64/100

Jean-Claude Van Damme este implicat intr-un jaf si o luare de ostatici, prilej numai bun pentru a medita asupra vietii lui.

Demult vroiam sa vad acest film. Auzisem lucruri bune despre el si nu am fost dezamagit. Este unul dintre cele mai bune filme cu Van Damme, desi este total atipic pentru el. Desi nu este un film biografic, aceasta productie ne ofera posibilitatea de a vedea lucrurile si din punctul de vedere, fie el si subiectiv, al protagonistului. Intriga este si ea facuta destul de inteligent si ofera suspans din plin, umor de calitate, iar coloana sonora este si ea surprinzator de bine aleasa.

Singurul nume care conteaza din distributie este cel al lui Van Damme. Scapand de vesnicul lui obstacol, limba engleza, el ne arata ca are si talent artistic si este poate filmul in care interpreteaza cel mai mult, ba chiar, tineti-va bine, plange. Desi nu merita vreun Oscar, eu nu imi aduc aminte de o interpretare mai buna din partea lui. De apreciat si faptul ca a improvizat in majoritatea timpului, el avand doar cateva linii in scenariu pentru a nu fi limitat.

Aici avem ocazia sa vedem un Van Damme matur, in ochii caruia vedem, povesti, viata, tristete, regret. Are lucruri pe care vrea sa le spuna lumii si se foloseste de acest prilej pentru a le spune. Este prima data cand il vedem pe Jean-Claude Camille Francois Van Varenberg omul, nu personajul. Contextul il ajuta si cred ca acest film inchide un capitol rau din viata lui Van Damme si a fost un mic punct de cotitura in cariera lui. Trailer:

Planet 51 (2009)

Gen: Animatie

Distributie: Dwayne Johnson, Seann William Scott, Jessica Biel, Gary Oldman, Justin Long

Regizor: Jorge Blanco [aflat la prima experienta ca regizor]

Buget: 70.000.000 $
Incasari: 179.000.000 $

Premii:
- Best New Artist (Jorge Blanco), Cinema Writers Circle Awards, Spania 2010
- Best Animated Film (Mejor Pelicula de Animacion), Goya Awards, 2010
- Best Documentary or Animated Feature, Jose Maria Forque Awards, 2010

Nota Gealapa: 6.75
Metascore: 39/100

O civilizatie extraterestra este invadata de astronautul Chuck Baker, care crede ca planeta este nelocuita. Cautat de armata, el trebuie sa se intoarca la nava lui inainte ca aceasta sa paraseasca orbita planetei fara el.

Acest film este foarte bun, dar ii lipseste putina consistenta ca sa fie cu adevarat extraordinar. Sunt o multime de scene foarte amuzante si referinte savuroase catre Alien, E.T., dar si catre alte filme. Lumea extraterestra este creata foarte bine si personajele locale de asemenea. din pacate, a fost neglijat sngurul personaj uman, care este destul de superficial lucru care face sa fie greu sa empatizezi cu el.

Distributia este foarte sonora. Nume importante au colaborat la acest proiect, iar chimia dintre ei a fost foarte buna. Vocile s-au potrivit cu personajele si asta conteaza cel mai mult la un film de animatie. Daca nu stiam ce actor interpreteaza fiecare personaj, nu as fi recunoscut oamenii din spatele vocilor si cred ca exact asa trebuie sa se intample.

Dialogurile sunt decente, dar nu iau solicitat foarte tare pe actori. Per total, filmul este palpitant si suficient de amuzant, dar pana la urma este o chestie de gusturi. La rubrica "stiati ca" va pot spune ca desi multe lucruri de pe planeta extraterestra au un design rotund, nimic nu are roti. Mayasii una din putinele civilizatii antice care au desenat extraterestrii fara sa foloseasca vreodata roti. Aveti grija sa nu ratati scena aflata la mijlocul genericului de final.

Mesterii zilei (2015.10.11)

Black Coffee (2014)

Gen: Romantic

Distributie: Darrin Dewitt Henson, Christian Keyes, Lamman Rucker, Gabrielle Dennis, Erica Hubbard

Regizor: Mark Harris [a mai regizat: My First Love(2015), Black Butterfly(2013), I Used to Love Her(2008), Cut'n It Up: Chicago(2008), Holla If You Hear Me(2006)]

Nota Gealapa: 4.95
Metascore: 38/100

Robert isi intalneste sufletul pereche intr-un moment cum nu se poate mai nepotrivit, chiar dupa ce este concediat. Chiar cand lucrurile incepeau sa mearga bine, fostul sot al iubitei lui, dar si fosta lui iubita incep sa le creeze probleme. El reuseste sa depaseasca momentele dificile cu ajutorul varului sau care iii arata cat de mult bine poate iesi dintr-o situatie neplacuta.

Black Coffee... mai degraba cappuccino. Este cel mai alb film cu negri pe care l-am vazut. Mai credibil a fost Ponta in campania electorala decat acest film. Din pacate filmul nu are nici un fel de substanta. Povestea este una simpla, acre nu avea cum sa vina la pachet decat cu un scenariu mediocru. Previzibil din primul pana in ultimul minut, acest film este o pierdere aproape totala de timp.

Distributia nu ofera nimic interesant, doar o mana de actori celebri probabil doar in ghetourile din acre vin. Prestatiile lor au fost decente, dar nu pot sa spun ca am vazut vreo supradoza de talent. As spune ca cea mai rasarita dintre toti a fost Gabrielle Dennis, care a fost destul de naturala. in plus este si foarte frumoasa.

Am impresia ca acest regizor este rasist, pentru ca nu face dacat filme cu negri si nimic altceva. Toate filmele lui sunt la fel de cuminti, ca si cum ar incerca sa creeze o imagine anume pentru etnia sa. Pacat ca nu se uita prea multi oameni la filmele lui. Si acesta a fost o doza nepotrivita de optimism si am avut senzatia pe alocuri ca urmaresc un film motivational pus intr-un training de vanzari.

Beneath (2013)

Gen: Horror

Distributie: Brent Briscoe, Kurt Caceres, Eric Etebari, Jeff Fahey, Lauren Gores

Regizor: Ben Ketai [a mai regizat: 30 Days of Night: Dark Days(2010)]

Premii:
- Best Picture, Screamfest, 2013
- Best Director (Ben Ketai), Screamfest, 2013
- Best Cinematography, Screamfest, 2013
- Best Special Effects, Screamfest, 2013
- Best Make-Up, Screamfest, 2013
- Best Visual Effects, Screamfest, 2013

Nota Gealapa: 6.20
Metascore: 34/100

O echipa de mineri ramane izolata la 200 de metri sub pamant in urma unei explozii. Pe masura ce aerul devine mai toxic si timpul lor tot mai scurt, incep sa innebuneasca si sa se intoarca unul impotriva celuilalt.

Acest film este ca o femeie care iti ofera o partida de sex foarte bun, dar la sfarsit iti neaga orgasmul. Exista o stare de tensiune care creste pana la final, dar in momentul final nu se trage nici o concluzie si te lasa doar pe tine sa banuiesti justificarile pentru care s-a intamplat tot ce s-a intamplat. In unele cazuri acest procedeu functioneaza, dar aici mi se pare car fi fost nevoie de un deznodamant real. Ca o bila alba, as spune ca cinematografia a fost foarte buna si senzatia de claustrofobie este transmisa cu succes.

Distributia nu ofera nici un nume interesant si nici nu propune vreun viitor star. La capitolul interpretare, mediocritate este cuvantul care se potriveste cel mai bine. Protagonista, Kelly Noonan, nu a profitat deloc de timpul de ecran pretios de care a beneficiat si nu cred ca va mai primi prea curand vreun rol principal.

Cateva efecte vizuale decente, impreuna cu cinematografia reusita de care aminteam mai devreme, asigura un anumit nivel de agreabilitate, care nu va vor face sa regretati ca urmariti acest film. Daca sunteti in cautarea unei productii deloc comerciale, acest film poate fi un pretext bun sa dovediti o punga de popcon.

Hotties of the day (15.10.8)

I Will Follow You Into the Dark (2012)

Gen: Horror

Distributie: Mischa Barton, Ryan Eggold, Leah Pipes, Frank Ashmore, Melinda Browne

Regizor: Mark edwin Robinson [a mai regizat: The Levenger Tapes(2013), Breaking Dawn(2004)]

Nota Gealapa: 5.30
Metascore: 17/100

O femeie care incearca sa isi revina dupa moartea parintilor ei se ataseaza de un barbat atragator, a carui disparitie brusca o arunca pe ea si pe prietenii ei intr-o aventura periculoasa in incercarea de a-l gasi.

Multe filme pacatuiesc ca nu dezvolta povestea suficient. Acesta este in extrema cealalta. Se pierde in detalii inutile si se lungeste prea mult si degeaba. Asa am ajuns sa astept o ora si jumatate un punct culminant dezamagitor. Mesajul filmului este si el unul foarte pozitiv si anume, daca va moare cineva drag cel mai bine ar fi sa va sinucideti ca o sa se intample numai lucruri minunate apoi. Daca mai este cineva emo, va indragi filmul din acest punct de vedere.

Distirbutia este compusa din actori de rang secund dornici de afirmare. Protagonista este poate cea mai cunoscuta dintre ei, dar Mischa Barton nu se ridica la inaltimea asteptarilor si daca a dovedit ceva in acest film, a dovedit ca asta este si va ramane nivelul ei; o actrita pentru productii de mana a doua. Surpriza pentru mine a fost Ryan Eggold, care a oferit o interpretare naturala si credibila, iar deaca cineva face un pas in cariera in urma acestui film, acela este el.

Exista si scene reusite in acest film, care creeaza fiori si mister, dar nu se construieste nimic in jurul lor si acestea raman ca niste nuferi aparuti de nicaieri intr-o mlastina. Acest film este ca un fotbalist care se straduieste sa faca de toate si nu reuseste mai nimic. In mare parte, timpul este ocupat de criza de identitate a filmului, care incearca sa se decida daca este o poveste de dragoste sau un horror, iar rezultatul este o ciorba mediocra, care iti tine de foame dar nu te multumeste din punct de vedere al gustului.

PS: Cine ia cuvantul la inmormantarea propriului tata, doar sa le spuna tuturor ca nu exista Dumnezeu? 

 

The Martian (2015)

Gen: SF

Distributie: Matt Damon, Jessica Chastain, Kristen Wiig, Jeff Daniels, Michael Pena

Regizor: Ridley Scott [a mai regizat: Exodus: Gods and Kings(2014), The Counselor(2013), The Vatican(2013), Prometeus(2012), Robin Hood(2010)]

Buget: 109.000.000 $
Incasari: 104.000.000 $ (pana acum)

Nota Gealapa: 8.30
Metascore: 81/100

In timpul unei misiuni umane pe Marte, astronautul Mark Watney este declarat mort in timpul unei furtuni si lasat in urma de echipajul sau, dar el supravietuieste si ramane izolat pe o planeta ostila. Avand putine provizii, el trebuie sa isi foloseasca ingeniozitatea, ratiunea si spiritul pentru a supravietui si pentru a gasi o cale sa comunica cu cei de pe Pamant.

Sunt nevoit sa fiu de acord cu IMDB de data asta si sa acord cam aceeasi nota acestui film, intr-adevar foarte bun. Mi-a placut ca acest film s-a concentrat pe subiectul principal fara alte drame secundare inutile. Nu avem povesti de dragoste infiripate in vremuri de rastriste, nu avem negri care mor, nu am vazut nici un san si nici personaje irationale aparute doar pentru a complica povestea. Intriga este una captivant si relatic credibila. Povestea, cu mici exceptii este consistenta. Trebuie sa inchizi ochii la cateva lucruri care nu au logica pentru a va bucura in intregim de film.

Distributia este foarte buna. In rolurile suport sunt actori importanti, experimentati, care sa nu strice filmul, dar nu atat de mari incat sa il umbreasca pe Matt Damon. Personal am o problema cu Jeff Daniels, pe care mi-e greu sa il iau in serios in vreun film dupa ce a aparut in Tantalaul si Gogomanul. Protagonistul, Matt Damon, reuseste o interpretare foarte buna. A si beneficiat de cel mai mult timp de ecran si scenariul a fost destul de ofertant. Mi-a placut cum regizorul a avut grija sa ni-l arate si bine facut, si slab, si fara barba, si cu barba, asigurandu-se astfel ca toate femeile din public vor fi multumite.

Imi place ca avem oportunitatea sa vedem o situatie din mai multe puncte de vedere: birocratic, stiintific, mediatic si uman. Cred ca lumea s-a obisnuit cu modul in care Hollywoodul percepe calatoria in spatiu si este mult mai indulgenta la acest capitol. Cred ca si criticii au dobandit aceasta toleranta, pentru ca asistam la unul din rarele cazuri cand o megaproductie care are succes in cinema primeste si note bune de la acestia. Filmul a fost filmat in Wadi Rum, Jordan, unde culoarea desertului a fost perfecta pentru acest subiect.

Misiunea din film se numeste Ares 3. Ares este zeul razboiului la greci, iar corespondentul sau in mitologia romana este... Marte. Dupa aceasta informatie socant, trailer:

Camel Spiders (2011)

Gen: SF

Distributie: Brian Krause, C. Thomas Howell, Melissa Brasselle, Frankie Cullen, Hayley Sanchez

Regizor: Jim Wynorski [a mai regizat: CobraGator(2015), Water Wars(2014), Shark Babes(2014), Sexually Bugged!(2014), Hypnotica(2013)]

Buget: 500.000 $

Nota Gealapa: 4.25

Bazat pe creaturile reale care au torturat armata americana in Orientul Mijlociu, care acum au invadat deserturile sud-vestice ale Statelor Unite. Aflati in libertate, fara sa le fie frica de nimeni, paianjenii au iesit la vanatoare si nici un loc nu este sigur. Un grup mic de luptatori trebuie sa faca o baricada si sa infrunte creaturile.

Inca o productie fara nici un capatai. Intriga este foarte subreda, iar putinii bani avuti la dispozitie, cu siguranta nu au fost investiti in efecte vizuale, pentru ca acestea au fost absolut jenante. Lego Movie este de doua ori mai realist decat acest film. Mult mai credibil si interesant ar fi fost ca actiunea sa se desfasoare in habitatul natural al animalului folosit aici pe post de sperietoare.

Distributia are figuri familiare, de care iti aduci aminte atunci cand ii vezi si incepi sa te miri ca mai traiesc. Bineinteles ca nu exista nici un pic de substanta si cal;itate in interpretarile din acest film. Nici nu avea cum atata timp cat si actorii si scenariul sunt mediocri. In cinematografie nu se intampla ca in matematica si minus cu minus nu fac plus.

Partea buna este ca aveam astewptari foarte mici de la acest film, asa ca nu am fost neaparat dezamagit, ba chiar as putea spunca ca cu putina atentioe la detalii si putin mai mult profesionalism, aceasta poveste ar fi putut functiona. Trailer:

Shaun the Sheep Movie (2015)

Gen: Animatie

Distributie: Justin Fletcher, John Sparkes, Omid Djalili, Richard Webber, Kate Harbour

Regizor: Mark Burton [aflat la prima experienta ca regizor]

Incasari: 20.000.000 $

Nota Gealapa: 7.65
Metascore: 81/100

Cand Shaun decide sa isi ia o zi libera si sa se odihneasca, are parte de mai multa actiune decat se astepta. O incurcatura cu fermierul, o rulota si un deal abrupt, ii aduce pe toti in marele oras si depinde de Shaun si de turma sa ii aduca pe toti acasa in siguranta.

Demult nu am mai vazut o productie atat de inocenta. Filmul este destinat copiilor cu o varsta frageda si trebuie judecat ca atare, dar cred ca si adultii il vor gasi agreabil. Nu va asteptati la un umor subtil si replici intaligente. Umorul exista dar este gandit astfel incat sa fie pe intelesul copiilor. Desi are mai putine replici decat Minionii, nu se simte lipsa acestora, iar povestea este cursiva si antrenanta.

Distributia este absolut irelevanta, pentru ca filmul nu are nici o replica, iar cei care au facut vocile si-au folosit talentul pentru a produce doar cateva mormaieli. Sunt convins ca da bne la cv un asemenea film, dar participarea la acest proiect nu va lansa vreo cariera.

Povestea este una simpla, dar asta este in regula, pentru ca nu pretinde a fi urmatorul Inception. Cand vorbim de filme mute, cu cat mai simplu este cu atat mai bine. Desi 90% din umorul vizual este adresat copiilor, sunt si destule referinte care sa faca filmul sa fie si pe placul adultilor. Ca sa amintesc cateva dintre ele, va pot spune ca veti gasi referinte la Tacerea Mieilor, Shawshank Redemption sau The Wolverine. Productia a durat sase ani, timp in care cei 20 de animatori au produs cam doua secunde de animatie pe zi. Trailer:

Palo Alto (2013)

Gen: Drama

Distributie: Emma Roberts, James Franco, Jack Kilmer, Nat Wolff, Olivia Crocicchia

Regizor: Gia Coppola [aflata la primul lungmetraj]

Incasari: 1.000.000 $

Nota Gealapa: 6.30
Metascore: 69/100

Timida si sensibila April este virgina clasei, impartita intre un flirt imoral cu antrenorul ei de fotbal si pasiunea pentru colegul ei Teddy. Intre timp, Emily ofera favoruri sexuale tuturor baietilor pe care ii intalneste, inclusiv lui Teddy. Din petrecere in petrecere, lucrurile se transforma in haos.

Bazat pe o carte de mici povestiri scrisa de James Franco, acesta este probabil un film foarte bun despre viata din liceele americane. Eu, ca un roman normal, nu am avut in perioada liceului tendinte suicidale si nici nu am fost abuzat de vreun profesor, nu am reusit sa empatizez cu micile drame traite de personaje, mai ales ca povestea are mult prea multe planuri si istorii secundare care iti distrag atentia. Atmosfera este in majoritatea timpului nejustificat de sumbra, menita parca sa va inspire sa va taiati venele.

Distributia arunca pe masa multe nume in voga din noua generatie de actori hipsteri, cu priza doar la o anumita actegorie de tineri. Acestia ofera interpretari bune, daca ii judecam dupa regulile publicului tinta, pentru ca s-au obisnuit cu postura de tineri neintelesi. Scenariul i-a lasat in zona de confort, dar nu stiu cati dintre ei sunt capabili si de alte interpretari. Aparitia lui James Franco este sporadica, as aca nu are rost sa vorbim despre prestatia lui.

Daca macar jumatate din realitatea prezentata in film se intampla si in realitate, atuncii americanii au cu adevarat probleme. Povesti despre maturizare s-au tot spus, iar aceasta este departe de a fi cea mai buna. As spune ca debutul regizoral al Giei Coppola este unul reusit, dar mai are mult de munca pentru a se ridica cat de cat la inaltimea numelui pe care il poarta. A incercat sa isi puna amprenta prea mult pe film, iar rezultatul este o pelicula aproape feminina si chiar personajele masculine sunt aproape emasculate.

Asterix & Obelix: Au service de sa Majeste (2012)

Gen: Aventuri

Distributie: Gerard Depardieu, Dany Boon, Edouard Baer, Guillaume Gallienne, Vincent Lacoste

Regizor: Laurent Tirard [a mai regizat: Les vacances du petit Nicolas(2014), Le petit Nicolas(2009), Moliere(2007), Tete de gondole(2005), Mensonges et trahisons et plus si affinites...(2004)]

Buget: 61.000.000 euro

Nota Gealapa: 5.95

Asterix traverseaza canalul pentru a-l ajuta pe varul sau de-al doilea sa il infrunte pe Caesar si romanii sai invadatori.

Chiar daca aceasta serie este placerea mea vinovata, acest film nu a fost chiar pe gustul meu. De obicei filmele acestei serii veneau mereu cu ceva nou si proaspat si erau usor de indragit in ciuda unei intrigi deja cunoscute. Se intampla asta si aici, dar foarte greu si abia spre finalul filmului. Nu inteleg cum s-a cheltuit bugetul mare avut la dispozitie, pentru ca efectele vizuale nu sunt deloc spectaculoase.

Distributia este in regula in cea mai mare parte, dar are o problema importanta. Edouard Baer nu prea se potriveste in rolul lui Asterix. Fizionomia nu il ajuta deloc. Ajungi sa te obisnuiesti cu el, dar in prima parte a filmului iti cam taie tot cheful. La polul opus este Gerard Depardieu, foarte convingator si de aceasta data in rolul lui Obelix.

Filmul reuseste sa pastreze un umor de calitate. Chiar daca nu este asa prostesc ca de obicei, pastreaza totusi atmosfera degajata din benzile desenate. Glumele personale dintre francezi si englezi sunt chiar savuroase. Producatorii au preferat sa pastreze franceza sa fie singura limba vorbita in film, astfel ca si personajele englezesti vorbesc o franceza cu accent de insula. Este un alt lucru ciudat cu care dureaza putin pana te obisnuiesti. Daca suteti fani ai seriei va va placea si acest film si nu trebuie sa il ratati.

Furious Seven (2015)

Gen: Actiune

Distributie: Vin Diesel, Paul Walker, Dwayne Johnson, Jason Statham, Michelle Rodriguez

Regizor: James Wan [a mai regizat: Insidious: Chapter 2(2013), The Conjuring(2013), Insidious(2010), Death Sentence(2007), Dead Silence(2007)]

Buget: 190.000.000 $
Incasari: 3.073.000.000 $ (pana acum)

Premii:
- Choice Movie: Action, Teen Choice Awards, 2015
- Choice Movie Actor: Action (Paul Walker - postmortem), Teen Choice Awards, 2015

Nota Gealapa: 8.15
Metascore: 67/100

Deckard Shaw vrea sa se razbune pe Dominic Toretto si familia lui, pentru ca i-a bagat fratele in coma.

Cam asa ar trebui sa arate o franciza. De obicei in astfel de serii filmele sunt din ce in ce mai slabe, dar in acest caz parca se intampla invers. Desi are bubele lui, acest film este foarte bun. Banii nu au fost irositi deloc. Scenariul este decent, muzica buna iar efectele speciale impresionante. In ciuda unui surplus de drama si testosteron, filmul te tine lipit de ecran mai bine de doua ore si arunca cu noi provocari spre tine. Chiar la inceput esti surprins cu o scena de lupta palpitanta intre Dwayne Johnson si Jason Statham si abia astepti sa vezi cine "e mai bun", dar au amanat acest verdict.

Distributia este aceeasi pe care o stim dintotdeauna, dar cu cateva noi aditii extrem de reusite. Prima si cea mai importanta este Jason Statham, al carui stil s-a potrivit de minune cu acest film si pe care ma bucur ca il mai vad interpretand si personaje negative. A doua noua aparitie este Kurt Russell, cu un rol mai mic, dar si el s-a adaptat extrem de repede la stilul acestei francize. Vin Diesel si romantismul in continuare nu au nimic in comun.

Tot filmul am trait cu senzatia ca la fiecare impuscatura sau explozie personajul lui Paul Walker va muri. Ma gandeam ca vor lega moartea lui de o scena,. dar spre surprinderea mea s-ar putea sa il mai vedem in cateva cadre si in al optulea film din serie. Ca sa duca filmul la bun sfarsit au folosit mai multe dubluri, printre care si fratii lui si i-au construit fata digital, procedeu reusit aproape perfect.

La filmari au fost distruse peste 230 de masini, lucru care trebuie sa fie un fel de record, ca si durata filmului, acesta fiind cel mai lung al seriei. Multe recorduri au fost si ele doborate. Primul film al francizei cu incasari de peste un miliard de dolari si filmul care a ajuns cel mai rapid la acest prag (a depasit Avatar). Stim cu siguranta ca vor mai urma cel putin inca trei filme pe care abia le astept. Trailer:

The Inbetweeners Movie (2011)

Gen: Comedie

Distributie: James Buckley, Blake Harrison, Joe Thomas, Simon Bird, Emily Head

Regizor: Ben Palmer [a mai regizat: Man Up(2015), Bad Sugar(2012), Pam Ann Live: Come Fly with Me(2007), Avid Merrion's XXXmas Special(2005), A Bear's Christmas Tail(2004)]

Buget: 3.500.000 lire sterline
Incasari: 220.000.000 $

Premii:
- Best Comedy, Empire Awards, UK 2012

Nota Gealapa: 6.60
Metascore: 44/100

Patru pusti ciudati de 18 ani din sudul Angliei pleaca in vacanta in Malia.

Este greu sa mai faci in zilele noastre un film despre vacante si petreceri epice. Acest subiect a fost atacat si abordat din toate unghiurile posibile si este aproape imposibil sa faci ceva nou. Din acest punct de vedere acest film a plecat din start cu un handicap. Chiar si in aceste conditii filmula  fost cat de cat amuzant. nu am ras in hohote dar am avut in permanenta un zambet pe fata. Nu exceleaza cu adevarat la nici un capitol dar nici nu da nici un chix. Este doar o comedie de duzina pe care vrei sa o vezi o singura data si pe care o sa o uiti in cateva zile.

Distributia nu este nici ea imprsionanta. Exista cateva fete recognoscibile, dar nici un nume cu adevarat important. Actorii au facut suficient de mult cu materialul pe care l-au avut la dispozitie pentru a nu pune bete in roate filmului, dar nu cred ca prestatiile lor le-au adus vreun mare beneficiu viitorului carierei lor.

Filmul va fi probabil cel mai indragit de fanii serialului cu acelasi nume, care vor fi putin subiectivi si predispusi sa nu observe decat lucrurile bune. Practic, filmul nu este decat un episod mai lung din serial si un final apoteotic al unei serii care s-a bucurat de un succes destul de mare. Puteti sa va uitati la el chiar daca nu ati auzit pana acum de serial pentru ca filmul functioneaza si de unul singur. Daca aveti chef de o ora si jumatate de un American Pie mai domolit si mai european, atunci aceasta este alegerea potrivita.