Time Lapse (2014)

Gen: SF

Distributie: Danielle Panabaker, Matt O'Leary, George Finn, John Rhys-Davies, Amin Joseph

Regizor: Bradley King [aflat la primul lungmetraj]

Filmul a obtinut 18 premii, printre care:
- Festival Prize, Arizona Underground Film Festival, SUA 2014
- Festival Prize - Best Feature (Bradley King), Atlanta Underground Film Festival, 2014
- Golden Honu Award - Best Feature (Bradley King), Big Island Film Festival, 2014
- Best Science Fiction Feature Film (Bradley King), Burbank International Film Festival, 2014
- Best in Festival - Best Horror.Schi-Fi, Crystal Palace International Film Festival, 2014

Nota Gealapa: 6.85
Metascore: 50/100

Trei prieteni descopera o masinarie misterioasa care face poze cu 24 de ore in viitor si conspira sa o foloseasca pentru interesele proprii, pana cand imagini periculoase si deranjante incep sa apara in poze.

Avantajul atunci cand te uiti la multe filme la intamplare, fara sa stii ceva despre ele este ca, din cand in cand, dai peste cate unul bun de care nu stie mai nimeni, nici macar unele siteuri de specialitate. Time Lapse este unul din acele filme si a fost o surpriza placuta. Povestea este originala, dar din pacate se simte mana unui regizor debutant. Sunt destule momente moarte, in special in prima parte a filmului, dar actiunea devine din ce in ce mai interesanta si suspansul creste pana la final cand totul ia o intorsatura care iti schimba total punctul de vedere. Nu este un film scump. Practic a existat o singura locatie de filmare, dar cumva rezultatul este unul bun.

Distributia nu este tocmai imbietoare. Cel mai important nume este Danielle Pnabaker, care nu este tocmai o actrita care sa umple salile de cinema. In acest film insa, ea are un rol destul de dificil pe care il duce la capat cu brio si care poate insemna lansarea cu adevarat a carierei sale. Si colegii ei de platou s-au descurcat onorabil. Toti cei trei protagonisti au fost credibili si au scos maxim de la un scenariu care nu a fost chiar la inaltimea intrigii.

Desi 90% din timp se filmeaza intr-un apartament, pot sa spun ca cinematografia este unul din punctele forte ale filmului si propune o frumusete ciudata. Scenariul a fost scris special pentru a se incadra in bugetul limitat pe care il aveau la dispozitie, dar stelele s-au aliniat cum trebuie pentru producatori. Desi se observa unele stangacii, as spune ca debutul regizorial al lui Bradley King este un succes si abia astept sa vad ce poate face cand va avea pe mana un buget decent.

Results (2015)

Gen: Comedie

Distributie: Guy Pearce, Cobie Smulders, Kevin Corrigan, Giovanni Ribisi, Brooklyn Decker

Regizor: Andrew Bujalski [a mai regizat: Computer Chess(2013), Beeswax(2009), Mutual Appreciation(2005), Funny Ha Ha(2002)]

Incasari: 1.000.000 $

Nota Gealapa: 5.90
Metascore: 73/100

Vietile a doi antrenori personali nepotriviti sunt rasturnate de actiunile unui client nou, plin de bani.

Nu am reusit pana la final sa inteleg despre ce este acest film. Nu propune nici o morala, nu are nimic special si nu este nici macar amuzant. Mi-a smuls maxim cateva zambete. Intriga este extrem de slaba si nu a permis dezvoltarea unei povesti interesante. Scenariul nu contribuie decat cu dialoguri ciudate si inutile care trag mai mult filmul in jos.

Distributia are destule nume cunoscute care ne arata prin prestatiile lor de ce nu mai sunt in prim-planul industriei cinematografice de ceva vreme. In afara de Cobie Smulders, care a mai incercat cate ceva, restul aproape ca te adormeau de fiecare data cand apareau pe ecran.

Nu inteleg motivele pentru care criticii au acordat note asa de mari acestui film. Poate sunt eu prea prost sa il inteleg si daca gaseste cineva vreun sens sa ma lumineze si pe mine. Exista un moment in care filmul pare ca sa indreapta spre ceva si devine inteligibil dar se intoarce brusc in tara nimanui. Desi incearca sa para un film mainstream, nu are nimic de oferit unui asemenea public. Cred ca nici fanii filmelor indie nu prea au ce sa culeaga din acesta.

Mr. Pip (2012)

Gen: Drama

Distributie: Hugh Laurie, Xzannjah Matsi, Healesville Joel, Eka Darville, Kerry Fox

Regizor: Andrew Adamson [a mai regizat: Cirque du soleil: Worlds Away(2012), The Chronicles of Narnia: Prince Caspian(2008), The Chronicles of Narnia: The Lion, the Witch and the Wardrobe(2005), Shrek 2(2004), Shrek(2001)]

Premii: 
- Cinematographer of the Year (John Toon), Australian Cinematographers Society, 2014
- Best Actor (Hugh Laurie), New Zealand Film and TV Awards, 2013
- Best Score, New Zealand Film and TV Awards, 2013
- Best Costume Design, New Zealand Film and TV Awards, 2013
- Best Actress (Xzannjah Matsi), New Zealand Film and TV Awards, 2013

Nota Gealapa: 7.45

Atunci cand razboiul izbucneste in provincia Bougainville din Papua Noua Guinee, o tanara este transformata de romanul "Great Expectations", al lui Charles Dickens, care este citit la scoala de singurul barbat alb din sat.

Acest film a beneficiat de un scenaiu foarte bun si de o poveste convingatoare. La prima vedere, intriga poate parea plictisitoare, dar dialogurile sunt atat de bune incat suspansul este omniprezent. Cinematografia  este superba si atmosfera din locul si timpul in care se desfasoara actiunea razbat cu succe dincolo de ecran.

De obicei, evit filmele ale caror protagonisti sunt actori consacrati in seriale de televiziune. De cele mai multe ori acestia nu reusesc sa se desprinda de rolurile care i-au facut celebri si nu sunt credibili in alte ipostaze. Din fericire, Hugh Laurie se abate cu succes de la aceasta regula si reuseste un rol foarte bun, desi personajul sau este total diferit de mult mai celebrul Dr. House. O prestatie la fel de buna reuseste si mai putin cunoscuta actrita Xzannjah Matsi, care mi-a oferit cea mai sensibila interpretare pe acre am vazut-o in ultima vreme.

Pe scurt, acest film este mancare pentru minte. Va poate face sa radeti si sa plangeti in aceeasi masura si va va soca, atat in sensul bun cat si cel rau al cuvantului. Este o poveste trista despre doua parti ale umanitatii, despre iubire si ura. In plus, m-a facut sa vreau sa citesc si cartea la crae se face referire in acest film. Trailer:

Shark Night (2011)

Gen: Horror

Distributie: Sara Paxton, Dustin Milligan, Chris Carmack, Katharine McPhee, Joel David Moore

Regizor: David R. Ellis [a mai regizat: The Final Destination(2009), Asylum(2008), Snakes on a Plane(2006), Cellular(2004), Final Destination 2(2003)]

Buget: 25.000.000 $
Incasari: 20.000.000 $

Nota Gealapa: 4.85
Metascore: 22/100

Un weekend la o casa pe lac in Golful Louisiana se transforma intr-un cosmar pentru sapte tineri atunci cand devin tinta atacurilor unor rechini.

Cand un film incepe cu o femeie in bikini care topaie fara nici un motiv, iti dai seama ca nu urmeaza sa vezi vreo capodopera si poti doar sa speri la un film suportabil. Acesta este aproape suportabil. Nu inteleg de ce a fost filmat in 3D, pentru ca am vazut maxim doua scene care sa merite acest efort. In ciuda unui buget decent, foarte putine din efectele vizuale sunt reusite. Povestea este si ea una fara absolut nici o logica si fata de care iti pierzi interesul destul de repede.

Distributia propune cateva figuri cunoscute, dar nici un nume cu adevarat important. In rolurile care conteaza sunt tineri aspiranti la meseria de actor, care nu au reusit sa isi arate potentialul si cred ca fac si acum eforturi sa isi reprime amintirea participarii la acest proiect. Sa fim totusi ingaduitori: se pare ca nu putem sa avem un film cu rechini fara tineri care sa moara pe banda rulanta.

Filmul nu a rulat pentru critici inainte de lansare. Daca s-ar fi intamplat asta probabil ca nu mai platea nimeni bilet sa il vada. Filmul nu are absolut nici o scena gore, dar unele morti sunt atat de exagerate incat devin amuzante. Concluzia este ca filmul nu are nimic memorabil si inca sunt in asteptarea unei productii cu rechini care sa fie si reusita. Trailer:

Shark in Venice (2008)

Gen: Horror

Distributie: Stephen Baldwin, Vanessa Johansson, Hilda van der Meulen, Giacomo Gonnella, Ivaylo Geraskov

Regizor: Danny Lerner [a mai regizat: Cool Dog (2010), Direct Contact(2009), Finding Rin Tin Tin(2007), Target of Opportunity(2005), Raging Sharks(2005)]

Nota Gealapa: 4.35

Apele aparent linistite ale Venetiei sunt terorizate de masini perfecte de ucis. In cautarea tatalui sau care a disparut in mod misterios in timp ce facea scufundari, David da peste urma unei comori antice. El devine un pion al mafiei, iubita luie ste rapita, iar ca sa o salveze trebuie sa faca scufundari in apele periculoase.

Rechini in oras, comori antice, mafie, rapiri si alte mini-intrigi adunate a un loc poate, poate iese ceva bun. Din pacate rezultatul este un haos total. Putinele efecte vizuale sunt atat de proaste ca sunt comice, dialogurile sunt jenante, povestea nu are nici o logica si asta inseamna ca acest film este inca o piatra de moara atarnata la gatul productiilor cu rechini.

Distributia ne aduce confirmarea,daca mai era nevoie de ea,  ca Stephen Baldwin nu o sa se apropie niciodata de nivelul fratelui sau mai cunoscut. Nu l-a ajutat nici scenariul si nici colegii de platou care au avut prestatii la fel de proaste. Nici macar rudele actorilor nu aveau cum sa gaseasca ceva bun de zis despre interpretarile lor.

Filmat intr-un mod absolut amatoricesc, cu un scenariu oribil, acest film propune aceleasi scene proaste pe care le-am mai vazut intr-o duzina de alte filme cu acelasi erou negativ. Nu vine cu nimic surprinzator si a fost lansat direct pe dvd, pentru ca daca ar fi ajuns in salile de cinema existau riscul sa apara revolte spontante. Cred ca asa arata un film facut de cineva care a vazut foarte multe filme proaste si vrea sa le copieze pe toate. Daca vreti un film cu rechini, uitati-va la Jaws. Trailer:

The World Made Straight (2015)

Gen: Drama

Distributie: Noah Wyle, Jeremy Irvine, Minka Kelly, Adelaide Clemens, Steve Earle

Regizor: David Burris [a mai regizat: Voodoo Academy(2000)]

Nota Gealapa: 5.95
Metascore: 48/100

Intr-o comunitate rurala din Apalasi bantuita de un masacru din timpul razboiului civil, un tanar rebel se lupta sa evadeze din violenta care il leaga de trecut.

Povestea este una interesanta dar este pusa in scena intr-un mod destul de stangaci. Este lungita nejustificat aproape doua ore si sunt multe momente moarte. In permanenta ai senzatia ca timpul se scurge greoi si este plictisitor pe alocuri. Cinematografia este foarte buna, iar senzatia de izolare este transmisa cu succes. Imi inchipui ca in zonele rurale din America filmula  avut oaracare succes pentru ca pana la urma nu este decat inca un film cu rednecksi si problemele lor.

Distributia este si ea mediocra cum este tot filmul si avem parte de prestatii contrastante. Protagonistul, Jeremy Irvine, nu a reusit o interpretare foarte buna. Exagerat de multe ori, nu prea reuseste sa fie credibil. Surpriza placuta din acest punct de vedere a fost Noah Wyle, care nu imi place in mod deosebit,dar in acest film chiar a reusit un rol foarte bune si a luat fata desi nu a avut rolul principal. Cea mai mare problema la acest capitol sunt personajele feminine, care trag tot filmul in jos.

O alta problema a filmului este ca nu se hotaraste pe ce plan temporal sa se concentreze. Trecutul, prezentul si viitorul sunt abordate alternativ si lise da cam aceeasi importanta, lucru care duce la o oarecare stare de confuzie. Pana si filosofiile lansate sunt cumva rurale. Recomand acest film doar daca aveti chef de cateva peisaje interesante si o engleza cu accent ciudat.

Spring (2014)

Gen: SF

Distributie: Lou Taylor Pucci, Nadia Hilker, Vanessa Bednar, Shane Brady, Francesco Carnelutti

Regizor: Justin Benson [a mai regizat: V/H/S: Viral(2014), Resolution(2012)]

Incasari: 100.000 $

Premii:
- Best Actor (Lou Taylor Pucci), Austin Fantastic Fest, 2014
- Best Director - International Film, Fantaspoa Inernational Fantastic Film Festival, 2015
- Directors to Watch, Palm Spring International Film Festival, 2015

Nota Gealapa: 6.85
Metascore: 70/100

Un tanar in plina decadere paraseste Statele Unite pentru Italia, unde se indragosteste de o femeie care ascune un secret primordial intunecat.

Unele filme sunt total subevaluate, nepopularizate si cand le descopar surpriza este una totala. Asa se intampla si cu acesta, despre care nu stiam nimic, dar care propune o poveste putin ciudata, originala, palpitanta si foarte agreabila. Dureaza cam mult pana intriga se dezvaluie cu adevarat, iar sfarsitul lasa de dorit, dar per total, filmul este foarte reusit. Cinematografia este si ea foarte buna, in ciuda unui regizor nu foarte experimentat.

La prima vedere distributia nu spune mare lucru, dar ambii protagonisti, desi nu sunt nume foarte mari in industrie, ofera interpretari foarte bune. Lou Taylor Pucci face probabil cel mai bun rol al sau de pana acum si acest film ar trebui sa ii lanseze cariera cu adevarat.

In ciuda unor scene care intind la maxim plauzibiliatatea, filmul este decent si in ciuda unei povesti greu de crezut, reuseste cumva sa fie credibil. Umorul inteligent si uscat a fost si el o surpriza placuta. Pe ici pe colo filmul arunca mesaje despre filosofie, moralitate, mortalitate, religie si stiinta suficient de profunde dar fara sa fie dezbatute atat de mult incat sa fie plictisitoare. Este un mix interesant intre dragoste si SF si il recomand cu incredere pentru cei care iubescSF-urile, dar au o frica patologica de "chick flicks". Trailer:

Hercules (2014)

Gen: Actiune

Distributie: Dwayne Johnson, John Hurt, Ian McShane, Rufus Sewell, Aksel Hennie

Regizor: Brett Ratner [a mai regizat: Movie 43(2013),Rogue(2012), Tower Heist(2011), The Shooter Series: Vol. 1(2009), Cop House(2009)]

Buget: 100.000.000 $
Incasari: 492.000.000 $

Nota Gealapa: 6.45
Metascore: 47/100

Dupa ce a indurat cele 12 munci legendare, Hercule, semizeul grec, isi vede testate abilitatile de mercenar atunci cand regele Traciei si fiica sa cauta ajutor pntru a invinge un tiran.

Anul 2014 a fost anul filmelor cu Hercule, majoritatea foarte proaste. Din fericire, acesta salveaza cumva impresia pentru ca este chiar bunicel. Imi place ideea de a-l umaniza pe eroul principal si este singurul film cu acest subiect din cele de anul trecut cu o poveste, desi destul de previzibila, cat de cat coerenta si singurul cu efecte vizuale decente.

Distributia este foarte buna. Dwayne Johnson evolueaza in nota lui obisnuita, adica nu senzational dar destul de ok. Valoarea la capitolul interpretare este data de rolurile secundare unde avem parte de cateva prestatii suprinzator de bune. L-as scoate in evidenta pe Rufus Sewell care a fost poate cel mai savuros dintre toti.

Dupa celelalte experiente cu Hercule de anul trecut, nu aveam nici un fel de asteptare, dar acest film a fost o surpriza placuta. In afara de cateva secunde la nceputul filmului, nu avem parte de monstri sau zeitati, iar cel mai mare dusman al eroului principal este la fel de uman ca fiecare dintre noi.

Beyond the Reach (2014)

Gen: Thriller

Distributie: Michael Douglas, Jeremy Irvine, Martin Palmer, Ronny Cox, Hanna Mangan Lawrence

Regizor: Jean-Baptiste Leonetti [a mai regizat: Carre blanc(2011)]

Incasari: 100.000 $

Nota Gealapa: 5.75
Metascore: 34/100

Un rechin corporatist si tanarul sau ghid sarac, joaca cel mai periculos joc in timpul unei vanatori in desertul Mojave.

Un film de destul de palpitant, dar pe care nu poti sa il iei prea in serios. Cum poti lua in serios un film un de un baietel cu o prastie invinge un barbat cu arme, dinamita si alte gadgeturi? Sunt si o multime de alte lucruri care nu au logica, venite la pachet cu doua personaje principale despre care nu stii mai nimic, iar cand analizezi la rece calitatea filmului iti dai seama ca nu ai asistat la o mare realizare. Mana de regizor cvasi-debutant se simte si ea. Multe scene ar fi avut mai mult de oferit.

Avem parte de o distributie extrem de redusa, dar prezenta lui Michael Douglas mi-a dat incredere. Prestatia lui este in regula. A scos tot ce s-a putut de la un scenariu mediocru, dar chiar si asa a iesit una din prestatiile lui ok si atat. Din pacate partenerul lui de ecran nu s-a ridicat la acelasi nivel.

Desi nu este un film prea lung, pe la jumatate deja ai senzatia ca unele lucruri se repeta si se cam trage de timp, iar finalul pare imprumutat din alt film. Cinematografia este acceptabila; senzatia de singuratate pe care o da desertul este transmisa cu succes. Pana la urma, vorbim de un thriller destul de reusit pentru un film cu buget redus.

V/H/S/2 (2013)

Gen: Horror

Distributie: Lawrence Michael Levine, Kelsy Abbott, Adam Wingard, L.C. Holt, Simon Barrett

Regizor: Simon Barret [aflat la primul lungmetraj]

Incasari: 100.000 $

Premii:
- Best Limited-Release/Direct-to-Video Film, Fangoria Chainsaw Awards, 2014

Nota Gealapa: 6.15
Metascore: 49/100

Doi detectivi particulari patrund intr-o casa in cautarea unui student disparut si gasesc o colectie de casete V/H/S. Vazand inregistrarile ingrozitoare ei realizeaza ca disparitia studentului s-ar putea datora unor motive intunecate.

Acest sequel este identic cu filmul original. Au aceeasi intriga si acelasi deznodamant, dar de ce sa strici ceva bun sau sa insisti pe lucruri care nu conteaza? Pe nimeni nu intereseaza povestea sau finalul la aceasta serie; calatoria este importanta, iar filmuletele sunt chiar mai grafice si infricosatoare decat in primul film. De cateva ori chiar ams arit din pat.

Distributia nu este nici ea importanta. oricum vorbim de o serie de filmulete filmate toate la persoana intai, conditii in care era clar ca nu vom avea vreo intepretare impreionanta. Important era ca actorii sa nu faca greseli prea mari sau sa nmu fie atat de tepeni incat sa fie deranjanti, lucruri care din fericire nu s-au intamplat.

La fel ca in seria The ABCs of Death, fiecare filmulet are un alt regizor, lucru care a dus la diferente mari de abordare. Cateva dintre ele sunt impresionante si daca toate ar  fi pastrat acelasi nivel am fi asistat la o capodopera, dar nu este cazul. Nici dupa doua filme nu inteleg exact de ce se intampla unele lucruri si care este legatura intre ele. Poate ma lamuresc in al treile. Trailer:

Jayne Mansfield's Car (2012)

Gen: Drama

Distributie: Tippi Hedren, Kevin Bacon, Ray Stevenson, Robert Duvall, John Hurt

Regizor: Billy Bob Thornton [a mai regizat: The King of Luck(2011), Daddy and Them(2001), All the Pretty Horses(2000), Sling Blade(1996)]

Incasari: 200.000 $

Nota Gealapa: 6.85
Metascore: 48/100

Alabama, 1969: moartea unei sotii si mame instrainate aduce impreuna doua familii foarte diferite. Cicatricile trecutului ascund diferente care ii vor destrama sau vor scoate la iveala adevararuri ce pot duce la aliante neasteptate?

Este un film despre familii destramate, despre traumele razboiului si despre iubire. Nu este cel mai palpitant film dar ofera doze de umor, sensibilitate si ciudatenie. Este invelit intr-un aer batranesc care nu ii face neaparat bine, dar per total, lucrurile bune sunt mai numeroase decat nereusitele si filmul reuseste sa fie agreabil.

Distributia si interpretarea sunt marele si singurul avantaj al acestui film. Robert Duvall este magistral. Nu vreau sa cobesc, dar probabil acesta a fost cantecul sau de lebada. El a fost inconjurat de o multime de alti actori experimentati care au avut prestatii excelente si dintre care i-as remarca pe Kevin Bacon si pe Billy Bob Thornton. Interesant este ca in distributie apare si Tipii Hendren, desi toate scenele ei au ajuns sa fie taiate la montaj.

Desi nu aveam mari asteptari de la acest film, despre care nu stiam mare lucru si nu vazusem nici macar un trailer, m-a prin destul de repede si nu am simtit cum au trecut cele doua ore. Personajele sunt dezvoltate cum trebuie si ajungi sa ai impresia ca le cunosti foarte bine. Nu este un blockbuster, nu propune o drama isterica, dar ofera dialoguri foarte bine scrise si este aproape lipsit de clisee. Filmul a fost dedicat lui Rick Dial, care a decedat in 2011.

Mother of George (2013)

Gen: Drama

Distributie: Danai Gurira, Isaach De Bankole, Anthony Okungbowa, Bukky Ajayi, Yaya DaCosta

Regizor: Andrew Dosunmu [a mai regizat: Restless City(2011), Hot Irons(1999)]

Buget: 750.000 $
Incasari: 1.000.000 $

Filmul a castigat 8 premii, printre care:
- Best World Cinema, African-American Film Critics Association (AAFCA), 2013
- Outstanding Actress, Motion Picture (Danai Gurira), Black Reel Awards, 2014
- Best Cinematography, Chlotrudis Awards, 2014
- Best Feature Film - Fiction, FEST New Directors / New Films Festival, 2014
- Cinematography Award - Dramatic, Sundance Film Festival, 2013

Nota Gealapa: 6.55
Metascore: 77/100

Adenike si Ayodele, un cuplu nigerian care traieste in Brooklyn, au probleme sa faca un copil - o problema importanta in cultura lor si care o impinge pe Adenike sa ia o decizia socanta care care ii poate salva sau distruge familia.

FIlmul este interesant din doua puncte de vedere. Primul este acela ca ne prezinta o cultura pe care, eu cel putin, nu o cunosteam mai deloc. Al doilea lucru interesant este povestea, care dupa o perioada mare de banalitate ne loveste cu o intorsatura socanta, moment din care suspansul tine pana la final. Este un film sensibil despre prejudecata, despre unele traditii nedrepte, despre bariere depasite si despre limitele fiintei umane.

Distributia bineinteles ca nu imi spune nimic. Este primul film nigerian pe care il vad, dar protagonista, Danai Gurira, are o prestatie foarte buna si as vrea sa o mai vad in filme. Mai sunt cateva interpretari notabile si prin rolurile mai mici si unele fete care s-ar potrivi pe la Hollywood.

Toate personajele importante sunt pe rand si bune si rele si este foarte greu sa empatizezi cu unul dintre ele. Filmul ofera si mici detalii absente sau insesizabile in productii mai cu pretentii. Lucruri marunte la care de obicei nu suntem atenti, dar aici le observam in toata splendoarea. As spune ca cinematografia este principalul atu al filmului si merita vazut fie si numai pentru acest lucru.

Boob Day (15.09.13)

Child 44 (2015)

Gen: Thriller

Distributie: Tom Hardy, Gary Oldman, Noomi Rapace, Xavier Atkins, MArk Lewis Jones

Regizor: Daniel Espinosa [a mai regizat: Safe House(2012), Uden for kaerligheden(2007), Babylonsjukan(2004)]

Buget: 50.000.000 $
Incasari: 2.000.000 $ (pana acum)

Nota Gealapa: 7.05
Metascore: 41/100

Un membru al militiei cazut in dizgratie investigheaza o serie de crime infantile in timpul Uniunii Sovietice staliniste.

Intr-adevar u film foarte interesant. Povestea este relativ originala, este inspirata din romanul cu acelasi nume al lui Rob Smith, la randul sau inspirat din viata criminalului Andrei Chikatilo, iar faptul ca actiunea se desfasoara in Rusia intr-o epoca  a persecutiei o face chiar mai interesanta. Trebuie sa treceti cu vederea engleza vorbita cu accent rusesc si sa va concentrati pe poveste care este foarte puternica si sensibila. Acest film nu va va oferi explozii, urmariri de masini sau efecte vizuale. Tot ce are de oferit sunt emotii.

Distributia este foarte buna si acest lucru are ca rezultat o serie de interpretari credibile. Primul remarcat este si protagonistul, Tom Hardy, care a facut poate cel mai solicitant rol al sau de pana acum si la dus la capat foarte bine. Hardy este un actor foarte la moda si nu imi vine un minte un film prost facut de el. Noomi Rapace are si ea o prestatie sensibila iesita din comun. In general, dupa ce reusesti sa ignori accentele rusesti mai mult sau mai putin reusite, interpretarea devine unul din punctele foarte ale filmului, de la protagonist pana la rolurile minore.

Filmul are o mica criza de identitate si se hotaraste greu daca este un thriller despre un criminal in serie sau o creatie anti-propaganda sovietica si parca nici una din cele doua optiuni nu este dusa la capat cu brio. Senzatia este ca unele scene nu au fost editate si plasate in ordinea corespunzatoare. Dupa ce s-au incheiat filmarile, la prima editare filmul avea 5 ore si jumatate. Acest film a fost interzis in Rusia dupa imediat dupa ce primise licenta, iar asta e in sine un motiv suficient pentru a-l vedea. Trailer:

The ABCs of Death 2 (2014)

Gen: Horror

Distributie: Eric Jacobus, Andy Nyman, Stefanie Wood, Ben Maccabee, Jason Cabell

Regizor: Rodney Ascher [a mai regizat: The Nightmare(2015), Room 237(2012)]

Nota Gealapa: 5.65
Metascore: 53/100

Inca o antologie in 26 de capitole, care ne prezinta moartea in toata minunatia si frumusetea ei brutala.

Acest proiect este un din placerile mele vinovate cand vine vorba de cinematografie. Mi se pare unul din cele mai indraznete si riscante proiecte.  Desigur ca privind obiectiv, este plin de nonsens si nu are nimic special decat o idee originala, dar este amuzant, infricosator, scarbos, socant si poaspat. Ce sa il gasiti agreabil trebuie voi insiva sa fiti putin ciudati.

Distributia nu ne sune nimic, pentru ca vorbim de 26 de scurtmetraje in care nu actorii sunt in prim-plan. Astfel ca avem parte de interpretari de la cele mai penibile pana la unele chiar reusite. Sunt convins insa ca nici actorii nu au participat la acest proiect cu gandul ca se vor face remarcati.

Acest sequel este putin mai bun decat primul film al seriei si sper ca aceasta panta ascendenta sa continue si sa avem parte de macar inca o continuare. Factorul surpriza nu mai exista, ca la primul film, dar scurtmetrajele sunt putin mai bine realizate. Din pacate insa, nu este nici unul care sa ma urmareasca mult timp asa cum s-a intamplat cu primul film.

Super Shark (2011)

Gen: Actiune

Distributie: Tim Abell, Catherine Annette, Ashley Carr, Rick Cramer, Trish Cook

Regizor: Fred Olen Ray [a mai regizat: Eyewitness(2015), A Perfect Christmas List(2014), Christmas in Palm Springs(2014), After Midnight(2014), House of Secrets(2014)]

Nota Gealapa: 3.95

Un accident minier elibereaza un rechin preistoric, care poate merge pe uscat si poate sa zboare si care ameninta sa transforme un concurs de bikini intr-o baie de sange.

Daca in vreo imprejurare trebuie sa va aduceti aminte care sunt toate cliseele din filmele cu rechini, uitati-va la acesta, pentru ca le are pe toate. Pentru ca rechinii pe care ii stim cu totii nu sunt suficient de infricosatori, tot mai multe filme, ca si acesta,  apeleaza la unii preistorici. Acesta este insa singurul film in care se incearca uciderea unui rechin cu un...tanc...cu picioare...care da din copite ca un taur la rodeo. Efectele vizuale sunt absolut jenante; am vazut unele mai bune la jocurile pe calculator de la sfarsitul anilor '90.

Surpinzator este ca in distributie, in roluri minore ce-i drept, sunt si cativa actori profesionisti care probabil au fost santajati sa accepte sa faca parte din acest proiect. Restul, si-au facut un dvd pe care sa il arate copiilor cand vor avea 5 ani si s-au intors la joburile lor de zicu zi, pentru ca ma indoiesc ca vreunul mai poate prinde vreun rol pe o raza de 5000 de kilometri de Hollywood.

Se pare ca nimeni nu mai ofera bani filmelor cu rechini si acest gen este condamnat la filme mediocre, cu efecte ridicole si cu fete in bikini cu o inteligenta discutabila care se cred actrite. Trebuie sa ma resemnez cu acest lucru si astept urmatorul monstru preistoric, dezgropat accidental si care a supravietuit miraculos milioane de ani, pregatit sa omoare mii de oameni. Trailer:

Insurgent (2015)

Gen: Aventura

Distributie: Shailene Woodley, Ansel Elgort, Theo James, Kate Winslet, Jai Courtney

Regizor: Robert Schwentke [a mai regizat: R.I.P.D.(2013), RED(2010), The Time Traveler's Wife(2009), Flightplan(2005), Eierdiebe(2003)]

Buget: 110.000.000 $
Incasari: 592.000.000 $ (pana acum)

Premii: 
- Choice Movie Actress: Action (Shailene Woodley), Teen Choice Awards, 2015

Nota Gealapa: 6.95
Metascore: 42/100

Beatrice Prior trebuie sa isi confrunte demonii interiori si sa continue lupta, cu ajutorul pritenilor ei,  impotriva puternicei aliante care ameninta sa distruga societatea in care traieste.

Desi per total este putin mai slab decat primul film al seriei, Divergent, acest sequel reuseste in mare masura un lucru pe care producatorii seriei sunt convins ca si-l doreau: sa inlature senzatia ca acest film este doar o copie a Hunger Games. In ciuda unui inceput greoi, pe masura ce trece timpul filmul capata profunzime si suspansul creste pana la final. Efectele vizuale sunt si ele foarte bune si contribuie din plin la reusita filmului.

Distributia o cunoastem in mare parte din Divergent. Personajele sunt cam aceleasi asa ca parerea noastra este formata deja despre ele, dar apar unele surprize care te uimesc destul de mult. Prestatiile actorilor sunt bune spre foarte bune, desi scenariul i-a obligat sa treaca prin unele clisee. Marea vedeta este Shailene woodley care pare sa aiba un viitor stralucit. Singurul meu regret la acest capitol este Kate Winslet. nu pentru ca ar fi avut vreo interpretare proaste, ci pentru ca mi se pare ca i se iroseste talentul in rolul care i-a fost acordat.

Ce este deranjant este ca filmele din ziua de azi au descoperit un subiect acre atrage, in speta sfarsituri apocaliptice in care cativa rebeli se chinuie sa salveze lumea de regimuri tiranice, tema pe care o mulg la greu. Astept din clipa in clipa momentul in care publicul o sa se sature de subiectul asta.

Slow West (2015)

Gen: Western

Distributie: Kodi Smit-McPhee,  Michael Fassbender, Ben Mendelsohn, Aorere Paki, Hayden Frost

Regizor: John Maclean [aflat la primul lungmetraj]

Incasari: 1.000.000 $ (pana acum)

Premii:
- Grand Jury Prize, Sundance Film Festival, 2015
- Audience Award, Transatlantyk International Film Festival - Poznan, 2015

Nota Gealapa: 6.75
Metascore: 72/100

Un tanar scotian strabate America in cautarea femeii iubite, atragand atentia unui proscris care isi ofera serviciile de ghid.

Imi era dor de un western. Din pacate, acesta nu mai este un gen la moda, astfel ca nu mai vedem prea multe filme moderne cu Vestul Salbatic. Nici acesta nu va deveni un clasic, dar este suficient de bun sa umple cel putin temporar acest gol. Exact cum ni se spune chiar din titlu, povestea nu se deruleaza in cel mai alert ritm. Nu cred ca am vazut un cal mergand nici macar la trap pe toata durata filmului. Accentul nu este pus pe scenele de lupta ci pe o poveste de dragoste inedita si originala.

Distributia este in regula. nu cred ca mai sunt actori in zilele noastre carora westernul sa li se potriveasca precum o manusa, dar cei care au luat parte la acest proiect s-au descurcat cel putin decent. Kodi Smit-McPhee interpreteaza un pampalau ca in mai toate filmele sale si probabil si ca in viata reala. Fassbender este suficient de dur pentru a fi credibil, iar personajele negative sunt si ele interpretate foarte bine.

Filmul incearca sa fie si profund si sa ne invete despre conditia umana, despre urmarirea visurilor, dar aceste teme nu sunt aprofundate suficient de mult ca sa te puna cu adevarat pe ganduri. Este putin ciudat ca un western sa fie filmat in Noua Zeelanda, dar peisajele s-au potrivit si daca nu stii acest detaliu nu iti dai seama ca actiunea nu se desfasoara in America.

Malibu Shark Attack (2009)

Gen: SF

Distributie: Renee Bowen, Remi Broadway, Joel Amos Byrnes, Warren Christie, Nicholas G. Cooper

Regizor: David Lister [a mai regizat: Beauty and the Beast(2009), Beauty and the Beast(2005), The Story of an African Farm(2004), Pets(2002), The Sorcerer's Apprentice(2002)]

Buget: 3.000.000 $

Nota Gealapa: 4.65

Cand un tsunami inunda plajele din Malibu, aduce cu el o haita de rechini preistorici care ii vaneaza pe salvamarii locali si o echipa de constructori blocati pe un santier inundat.

Acest film este unul din cele mai elucubrante pe care le-am vazut. Atat de multe lucruri nu au nici o logica, incat Sharknado pare un documentar pe langa acesta. Acest scenariu slab este completat de efecte vizuale absolut amatoricesti care completeaza fiascoul. Din pacate, observ ca filmele cu rechini au luat-o pe aceeasi panta descendenta ca si cele cu zombie si rar mai apare unul care poate fi luat in serios.

Distributia este bomboana de pe coliva. Din pacate, in cinematografie nu este ca in matematica unde minus cu minus fac plus. Daca unui scenariu aberant ii adaugi o mana de actori submediocri esecul este absolut garantat. Cred ca actorii nu le vor arata acest film nici macar rudelor, din cauza rusinii.

Am vazut o sumedenie de filme de categoria B la viata mea, dar pentru acesta ar trebui inventata categoria Z. Dialoguri oribile, interpretare proasta si o intriga jenanta. Nu au fost nici  in stare sa produca un tsunami realist macar din punct de vedere al efectelor ulterioare. Stiu ca filmele sunt filme, dar trebuie sa pastrezi macar o mica doza de realism ca sa poata fi vizionat. Orice om care stie o boaba de fizica si a vazut acest film cu siguranta are fata rosie de la atatea palme pe care si le-a dat singur. Trailer:

Under the Bed (2012)

Gen: Horror

Distributie: Jonny Weston, Gattlin Griffith, Peter Holden, Musetta Vander, Kelcie Stranahan

Regizor: Steven C. Miller [a mai regizat: Silent Night(2012), The ggression Scale(2012), Scream of the Banshee(2011), Automaton Transusion(2006)]

Nota Gealapa: 5.55

Doi frati fac echipa pentru a infrunta o creatura care traieste sub pat, in ceea ce se autointituleaza un "cosmar urban".

In cea mai mare parte filmul este plictisitor si lipsit de orice urma de logica. Pe langa o poveste foarte slaba, sunt atat de multe scene lipsite de sens ca nici nu mai stiu de cate ori mi-am dat ochii peste cap. Impresia este salvata cumva spre final de cateva scene gore si un monstru decent.

Distributia este compusa in intregime din anonimi, care vor ramane asa si dupa aceste prestatii. Scenariul i-a pus pe toti in niste ipostaze din care nu aveau cum sa iasa cu credibilitate sau sa isi demonstreze putinul talent pe care il au.

Acest film este un mare cliseu, cu iz de anii '80. Din fericire pentru desfasurarea actiunii, exista monstri sub pat, dar nu si protectia copilului pentru ca avem parte de un tata care isi tot incuie copiii in camera desi unul dintre ei a dat foc la casa in trecut. Este posibil totusi sa fie pe placul unor adolescenti mai slab inzestrati din punct de vedere mental. Trailer:

Vengeance of an Assassin (2014)

Titlu original: Rew thalu rew

Gen: Actiune

Distributie: Nantawooti Boonrapsap, Dan Chupong, Kessarin Extawatkul, Chatchapol Kulsiriwuthichai, Kowit Wattanakul

Regizor: Panna Rittikrai [a mai regizat: BKO: Bangkok Knockout(2010), Ong-bak 3(2010), Ong-bak 2(2008), Kerd ma lui(2004), The Bodyguard(2004)]

Nota Gealapa: 4.65

Un tanar devine asasin ca sa afle cine i-a ucis parintii. Pe masura ce se apropie sa dea in vileag o retea de coruptie, este tradat si devine el insusi o tinta punandu-i in pericol si pe toti cunoscutii sai.

Acest film primeste nota de trecere pentru ca este atat de prost incat pe alocuri devine amuzant si dstrctiv. Totul incepe cu cea mai violenta miuta din istorie, care nu are legatura cu nimic. Apoi apar personaje la fiecare jumatate de secunda, se intampla lucruri pe care nu le explica nimeni, iar cand totul capata putin sens iti doresti sa fi ramas in nestiinta. Din acest film invatam ca daca esti strapuns cu o teava de 12 pana iese pe partea celalalte iti curge putin sange, dar pui iarba in gaura si te vindeci in aproape doua zile. In schimb, poti omori un om in cateva secunde cu un ciocanel de pui.

Este cu siguranta distributia cu cele mai iesite din comun nume pe care am intalnit-o. Niste barbati care arata ca baieti si vor sa arate cat de tari sunt, iar singura femeie geme, rade si plange exact ca in toate filmele porno cu asiatice pe care le-am vazut(doua...trei maxim). In acest film a jucat si un actor chinez, singurul care a vorbit tot timpul engleza, ca orice chinez care se afla in Tailanda.

In multitudinea de scene atat de ridicole ca sunt ilare, avem parte si de cateva scene de lupta destul de reusite. Efectele vizuale sunt absolut contrstante; acum te impresioneaza pentru ca in secunda urmatoare sa crezi ca te uiti la o animatie. Din pacate, se pare ca cinematografia tailandeza, desi pare ca dispune de mijloace si tehnologie, mai are de progresat pana sa produca filme care sa placa si in afara granitelor. Trailer:

Kajaki (2014)

Gen: Razboi

Distributie: David Elliot, Mark Stanley, Scott Kyle, Benjamin O'Mahony, Bryan Pary

Regizor: Paul Katis [a mai regizat: The Waltons: Meet Mickey Mouse(1989), The Waltons Sextuplets Hannah Luci RuthSarah Kate and Jenny(1989)]

Nota Gealapa: 7.25

Barajul Kajaki 2006. Un batalion de tineri soldati britanici infrunta un inamic neasteptat siingrozitor. Ei se afla pe albia unui rau secat inconjurati de sute de mine anti-personal, fiecare pas putandu-i costa un picior sau chiar viata.

Un film de razboi care nu este asa cum te-ai astepta. Dusmanul este unul neobisnuit, nevazut dar foarte letal. Acest film are putin din toate. Este si putin psihologic, este si biogafic, plin de suspans si umor negru. Va avertizez ca este foarte grafic si nu va recomand sa faceti aceeasi greseala pe acre am facut-o eu, vizionandu-l in timp ce mancam.O poveste moderna cu eroi, a carui poveste bazata pe fapte reale, este foarte recenta si poate atinge multe suflete.

Distributia nu este neaparat impresionanta, dar rolurile cheie au fost acoperite cu actori experimentati care au oferit prestatii solide, iar pe alocuri chiar emotionante. Nu este genul de film care sa lanseze cariere, dar actorii din acest film pot fi mandri de ce au realizat.

Filmul te poarta prin toate starile. Te face sa razi, sa lacrimezi si in acelasi timp sa stai incordat aproape doua ore. Este primul film care m-a facut sa ma uit si la generic. Vedeti voi singuri de ce. Pana la urma este un film despre camaraderie si despre cum situatiile exceptionale scot la iveala adevaratul caracter al omului si iti arata pe cine te poti baza de fapt. Nu inteleg de ce nu a obtinut nici un premiu. Trailer: