The Other Woman (2014)

Gen: Comedie

Distributie: Cameron Diaz, Leslie Mann, Kate Upton, Nikolaj Coster-Waldau, Don Johnson

Regizor: Nick Cassavetes [a mai regizat: Yellow(2012), My Sister's Keeper(2009), Alpha Dog(2006), The Notebook(2004), John Q(2002)]

Buget: 40.000.000 $
Incasari: 392.000.000 $

Premii:
- Choice Movie: Comedy, Teen Choice Awards, 2014

Nota Gealapa: 6.60
Metascore: 39/100

Dupa ce descopera ca iubitul ei este insurat, Carly Carly ajunge sa o cunoasca pe sotia acestuia. Cand o a treia aventura a barbatului este descoperita, cele trei femei fac echipa pentru a se razbuna.

Sa ne intelegem de la inceput: acesta este un film pentru femei. singurul lucru care il face suportabil pentru un barbat este Cameron Diaz. Pentru barbati vor exista scene ipocrite la care nici nu vor auzi sonorul pentru ca se vor concentra doar pe Cameron Diaz. Pentru fete imi inchipui ca este  poveste agreabila, despre razbunar si despre superioritatea feminina care invinge in cele din urma.

Distributia este si ea plina de fete consacrate in roluri din comedii romantice. Capitolul actorie este cel la care acest film sufera cel mai mult, in frunte cu Cameron Diaz, care ar trebui sa isi schimbe impresaurl urgent daca vrea sa nu o ia la vale definitiv. Dintre toti insa, mi se pare ca cel mai rau a dat-o in bara Leslie Mann care a acceptat un rol aproape injositor.

Chimia dintre cele doua protagoniste salveaza cat de cat acest film. Este genul acela de film care va produce reactii diametral opuse in fuctie de sexul spectatorului. Din punct de vedere al comedii exista cateva scene amuzante, dar nu va asteptati sa aveti arte de crize de ras. Mediocritate este cuvantul de ordine pentru acest film. Trailer:

Force of Execution (2013)

Gen: Actiune

Distributie: Steven Seagal, Ving Rhames, Danny Trejo, Bren Foster, Jenny Gabrielle

Regizor: Keoni Waxman [a mai regizat: Absolution(2015), A Good Man(2014), Maximum Conviction(2012), Hunt to Kill(2010), A Dangerous Man(2009)]

Buget: 10.000.000 $

Premii:
- Best Stunt Coordination in a Feature Length Drama (Lauro Chartrand), Leo Awards, 2014

Nota Gealapa: 5

Povestea unui lord al crimei, care nu stie daca sa se ocupe de mostenirea pe care o lasa sau sa iasa din lumea interlopa in care a construit un imperiu, atunci cand un jucator nou incearca sa reia puterea. Singurul om de incredere este unul din asasinii sai, care are ropriile probleme. Totul se inchieie cu o batalie epica intre sefi din care doar unul scapa cu viata. Stiam la ce sa ma astept, vazand ca acest film este regizat de Keoni Waxman, u regizor specializat in filme cu Steven Seagal si care in acest caz a ajuns sa se laude ca era sa il convinga pe Joe Taslim sa faca parte din distributie!?! Exact.

Odata ce ai implinit 12 ani nu te mai poti uita la filmele cu Steven Seagal cu aceeasi placere ca pana atunci. Ca de obicei in astfel de filme, nu exista nici un fel de profunzime, iar povestea este mai subreda decat o casa de paianta lovita de inudatii. Partile agreabile sunt legate de scenele de luta, dar protagonistii fiin imbatraniti nici acestea nu mai au ritmicitatea de altadata.

As fi fost dat e sate de-a dreptul de distributia asta in 1993. Totusi, suntem in 2015 iar toate numele sonore din acest film ar fi trebuit sa s epensioneze acum 10 ani. In prezent ar trebui sa faca aparitii scurte si de efect in film importante, nu sa se inhame la proiecte moarte inainte sa inceapa. Poate mai putina vlaga, dar astfel de scenarii mai rau ii ingroaa decat sa ii readuca in prim plan. In plus, nici Seagal, nici Trejo si nici Rhames nu au fost recunoscuti vreodata pentru interpretarile lor sensibile. Sangele tanar din acest film nu a avut nici o sansa sa straluceasca si senzatia este ca a fost coplesit de colegii de platou.

As recomanda totusi acest film celor trecuti de 25 de ani care sunt nostalgici dupa un film de actiune old school, in care conteaza doar impuscaturile si bataile. Va promit ca exista si o scena relativ amuzanta.Eu am fost mereu un fan al modului de lupta al lui Seagal, care nu presupune nici un fel de efort, in timp ce colegul lui mai tanar de platou care probabil se crede noul Colin Farrell se da pe spate, sare din tavan, se arunca pe pereti si asa mai departe. Acest film, asa cum ar spune BUG Mafia, este entru veterani. Trailer:

Parallels (2015)

Gen: SF

Distributie: Mark Hapka, Jessica Rothe, Eric Jungmann, Constance Wu, Yorgo Constantine

Regizor: Christopher Leone [aflat la primul lungmetraj]

Nota Gealapa: 6.35

O cladire misterioasa este o poarta catre un infinit de Pamanturi paralele.

Personal, am o slabiciune pentru filmele cu universuri paralele, indiferent ca sunt lungmetraje sau seriale, asa ca din start acest film a pornit cu o bila alba pentru mine. Nu ma asteptam la vreo mega-productie, asa ca am primit exact ce ma asteptam, si anume un filmulet ieftin, cu o idee interesanta, dara fara resurse materiale suficiente pentru a dezvolta pivestea suficient. Sunt foarte multe intrebari care raman fara raspuns, air finalul este mult prea brusc si nu lamureste nimic.

Distributia trage putin filmul in jos. Avem parte numai de actori cvasianonimi, care nu au reusit sa ofere cine stie ce interpretari, desi pe unii dintre ei scenariul nu i-a incurcat deloc in acest sens. Nu se poate remarca vreo prestatie impresionanta, dar macar nu pot remarca nici una extrem de proasta.

Ca o parte pozitiva a filmului tin sa mentionez ca lumile paralele au fost create destul de ok, iar eu sunt pretentios cand vine vorba de universuri paralele. Acest scenariu are potential mai degraba pentru un serial, care sper sa se faca. Desi a existat mai demult un serial cu acelasi subiect, simt ca suntem pregatiti pentru inca unul, facut cu tehnologia actuala.

Pain & Gain (2013)

Gen: Actiune

Distributie: Mark Wahlberg, Dwayne Johnson, Anthony Mackie, Tony Shalhoub, Ed Harris

Regizor: Michael Bay [a mai regizat: Transformers: Age of Extinction(2014), Transformers: Dark of the Moon(2011), Transformers: Revenge of the Fallen(2009), Transformers(2007), The Island(2005)]

Buget: 26.000.000 $
Incasari: 174.000.000 $

Nota Gealapa: 6.70
Metascore: 45/100

Trei culturisti din Florida sunt prinsi intr-un santaj si o rapire care merg extrem de prost.

Acest film este bazat pe un caz real. Uitandu-va la el o sa va vina greu sa credeti asta, dar nu uitati ca actiunea are loc in America, o natie care nu este recunoscuta neaparat pentru istetimea cetatenilor sai. Desi dureaza doua ore, nu prea am simtit cum a trecut timpul. Actiunea este destul de palpitanta pentru a mentine interesul ridicat. Fiind vorba despre un caz real, producatorii si scenaristii au fost destul de limitati in a improviza, trebuind sa urmeze cat de cat adevarul istoric. Acest lucru a impiedicat filmul sa devina un blockbuster.

Distributia este una de vis. Avem parte numai de nume importante si actuale. Nici unul dintre ei nu a luat vreun Oscar pentru prestatia de aici, dar au avut interpretari in nota lor obisnuita si in stilul care i-a facut cunoscuti si iubiti de milioane de fani, asa ca din acest punct de vedere nu veti fi dezamagiti. Cel mai important este ca cei trei protagonisti au reusit sa surprinda cu succes simplitatea mentala a celor pe care ii portretizeaza.

Ma bucur sa il vad pe Michael Bay luand parte la un asemenea proiect. Incepusem sa cred ca nu stie sa faca decat un gen de filme, si anume productii care au bugete de sute de milioane de dolari, sf-uri pline de clisee despre sfarsituri apocaliptice violente. A fost o miscare indrazneata din partea lui si i-a cam iesit, poate mai putin ideea de a ecraniza aceste evenimente tragice intr-o nota amuzanta. Pana la urma Pain & Gain este o calatorie agreabila si violenta in acelasi timp.

We Are What We Are (2013)

Gen: Horror

Distributie: Bill Sage, Ambyr Childers, Julia Garner, Jack Gore, Michael parks

Regizor: Jim Mickle [a mai regizat: Cold in July(2014), Stake Land(2010), Mulberry St(2006)]

Incasari: 100.000 $

Filmul a obtinut 7 premii, printre care:
- Best Actress (Julia Garner), Austin Fantastic Fest, 2013
- Best Horor Film, Toronto After Dark Film Festival, 2013
- Best Director (Jim Mickle), Toronto After Dark Film Festival, 2013
- Best Cinematography (Fans Choice Award), Toronto After Dark Film Festival, 2013
- Best Kill, Toronto After Dark Film Festival, 2013

Nota Gealapa: 5.85
Metascore: 71/100

O familie care urmeaza obiceiuri antice, isi vede amenintata existenta secreta, atunci cand zona in care locuiesc este inundata, iare fiicele Rose si Iris sunt obligate sa isi asume responsabilitati neobisnuite entru o familie.

Filmul este sumbru de la inceput, si o perioada buna de timp este un suspans cauzat de intarzierea intrigii. Cand in sfarsit incep sa se lege lucrurile te astepti ca totul sa capete viteza si intensitate dar acest lucru nu se intampla niciodata. Cand nu te mai astepti sa se mai intample ceva relevant in acest film, esti lovit de un final intens, socant si total neasteptat, care mai salveaza ultima impresie. Din pacate ritmul mult prea lent in care se intampla lucrurile face acest film plictisitor pe alocuri.

Distributia este in regula, cu nume cat de cat cunoscute care au oferit interpretari pe atat de bune pe cat le-au permis scenariul si personajele. I-as remarca pe Bill Sage, absolut infiorator si pe Julia Garner, care, dupa parerea mea, a avut cel mai complicat rol si l-a dus la capat cu succes.

Filmul este de fapt un remake mai depresiv si mai sumbru al filmului spaniol Somos lo que hay din 2010. As numi ca prinicipala calitate a filmului prestatia actorilor, iar ca defect major cumva dezvaluirea unei parti importante a intrigii desi destul de tarziu ca si timp, mult prea devreme pentru binele filmului, avand in vedere ritmul lent care urmeaza acel moment. O atentie sporita la cateva detalii ar fi facut din acest film unul foarte bun. Trailer:

The Lifeguard (2013)

Gen: Drama

Distributie: Kristen Bell, Mamie Gummer, Martin Starr, Alex Shaffer, Joshua Harto

Regizor: Liz W. Garcia [aflata la prima experienta ca regizor]

Nota Gealapa: 5.85
Metascore: 34/100

O fosta sefa de promotie renunta la jobul din New York pentru a se intoarce in ultimul loc in care a fost fericita: casa parinteasca din Connecticut. Se angajeaza ca salvamar si incepe o relatie periculoasa cu un tanar cu probleme.

Acets film e un proiect dragut, care abordeaza un subiect in voga. Din pacate a vrut sa para mia dramatic si mai profund decat este in realitate. Povestea nu tocmai originala nu aputut fi dezvoltata suficient, astfel ca exista destule scene de umplutura. Sunt cateva scene de sex interesante dar si un penis aratat total inutil. Din pacate, este prea des previzibil si mult prea plat pentru a fi un film memorabil.

Distributia propune nume interesante; actori care s-au nascut talente si sunt pe cale sa moara serante. nici unul dintre ei nu a facut cu adevarat pasul decisiv pentru a fi un nume important in industrie, si nici nu o vor face in urma prestatiilor din acest film. Singura care ar fi avut aceasta oportunitate este Kristen Bell, dar impresia pe care o lasa interpretarea ei este ca se straduieste prea tare.

Subiectele abordate sunt drogurile, depresia si relatiile sexuale cu minori. Aceste lucruri imi sunt familiare si ar fi trebuit sa imi fie relativ usor sa ma regasesc in acest film, daca ar fi fost pus in scena corespunzator, dar nu a fost cazul. Personajele au fost dezvoltate atat de superficial incat nici pana la sfarsit nu am reusit sa inteleg pe deplin ce fel de personaje sunt. Cu siguranta, partea cea mai buna a acestui film este Kristen Bell in costum de baie.

Neighbors (2014)

Gen: Comedie

Distributie: Seth Rogen, Rose Byrne, Zac Efron, Ike Barinholtz, Carla Gallo

Regizor: Nicholas Stoller [a mai regizat: Entry Level(2012), The Five-Year Engagement(2012), Get Him to the Greek(2010), Forgetting Sarah Marshall(2008)]

Buget: 18.000.000 $
Incasari: 540.000.000 $


Premii:
- Best Comedy TV Spot, Golden Trailer Awards, 2014
- Best Comedy Poster, Golden trailer Awards, 2014
- Best Shirtless Performance (Zac Efron), MTV Movie Awards, 2015
- Best Duo (Zac Efron, Dave Franco), MTV Movie Awards, 2015
- Best WTF Moment (Seth Rogen, Rose Byrne), MTV Movie Awards, 2015

Nota Gealapa: 6.45
Metascore: 68/100

Dupa ce sunt fortati sa fie vecini cu o fratie, un cuplu de parinti proaspeti fac tot ce le sta in putiinta pentru a-i alunga.

Producatorii au facut un scenariu smecheresc prin care au incercat sa atraga public de toate varstele, iar aceasta miscare le-a iesit destul de bine, daca ne uitam a incasari. Au incercat sa evite cliseele, dar e destul de greu astazi sa faci ceva ce nu s-a mai facut. Sunt destule scene amuzante insa, care sa puna in umbra lucrurile mai putin bune.

Distributia este excelenta. Seth Rogen este amuzant prin definitie, chiar daca nu face vreun rol memorabil aici. Multitudinea de fete cunoscute asigura un standard destul de bun al prestatiei artistice. Nu este genul de film care sa iti aduca un Oscar, dar daca trebui sa remarc pe cineva, l-as nominaliza pe Dave Franco, care incet incet isi face un nume solid in industrie.

Filmul este exact asa cum v-ati astepta sa fie, deci previzibil. Este nepoliticos, putin vulgar, asezonat cu niste sani pentru a-i tine in fata ecranelor pe tineri, putin violent si din cand in cand amuzant. Un mare minus din punctul meu de vedere, este lipsa de chimie dintre Rogen si Byrne. Au multe scene in care vor sa para spontani, dar emana falsitate prin toti porii. Interesant este ca, la un moment dat, banii s-au terminat, iar actorii au trbeuit sa renunte la bani din onorariul lor pentru ca filmul sa ajunga la final.

Her (2013)

Gen: Drama

Distributie: Joaquin Phoenix, Amy Adams, Scarlett Johansson, Chris Pratt, Rooney Mara

Regizor: Spike Jonze [a mai regizat: Pretty Sweet(2012), Where the Wild Things Are(2009), Fully Flared(2007), Corporate Ghost(2004), Hot Chocolate(2004)]

Buget: 23.000.000 $
Incasari: 98.000.000 $

Filmul a obtinut 102 premii, printre care:
- Best Writing, Original Screenplay (Spike Jonze), Premiile Oscar, 2014
- Best Screenplay - Motion picture (Spike Jonze), Golden Globes SUA, 2014
- Movie of the Year, AFI Awards SUA, 2014
- Best Fantasy Film, Academy of Science Fiction, Fantasy & Horror Films SUA, 2014
- Best Suporting Actress (Scarlett Johansson), Academy of Science Fiction, Fantasy & Horror Films SUA, 2014

Nota Gealapa: 7.80
Metascore: 90/100

Un scriitor singuratic dezvolta o relatie nefireasca cu noul sau sistem de operare, creat pentru a-i intampina orice nevoie.

Am amanat mult imp sa vad acest film din doua motive. Primul este durata cam mare, iar al doilea este un poster neinspirat dupa parerea mea, pentru ca Joaquin heonix nu este tocmai un simpatic care sa vand cu imaginea lui. Filmul este foarte bun. Bugetul, decent si atat, a fost cheltuit cu cap. Povestea este destul de originala si ea, dar cea mai puternica arma a filmului este scenariul si dialogurile foarte, foarte bune. Singurul lucru care nu a fost tocmai pe placul meu a fost sfarsitul, pe care nu il deconspir.

Distributia este una foarte buna, plina de nume importante dintr-o generatie tanara de actori, fiecare cu prestatii foarte bune. Dintre toti, as remarca-o pe Scarlett Johansson, care desi nu a aparut nici o secunda in film a reusit sa impresioneze folosindu-se doar de voce. Daca se va hotari vreodata sa se lase de filme, isi va gasi cu siguranta un loc de munca la linia erotica. Pe Joaquin Pheonix nu prea il stiam pana acum. Si el a avut o interpretare foarte sensibila, dar, din acate, pe el nu prea il ajuta fata.

 Filmat in Shanghai, filmul ofera momente cinematografice impecabile si ne propune o poveste sensibila despre frica noastra de vulnerabilitate. Plin de suspans, desi nimeni nu incearca sa omoare pe nimani, controversat desi nu ar nici o imagine obscena, filmul va va face cu siguranta sa aveti cel utin un moment in care sa va suneti "ce dracu' e asta?" si veti avea sentimente amestecate in cateva momente. Detaliul care cu siguranta o sa va scape este ca nu o sa vedeti pe nimeni, in nici un moment al filmului purtand... curea. Trailer:

Mischief Night (2013)

Gen: Horror

Distributie: Ian Bamberg, Noell Coet, Adam C. Edwards, Stephanie Erb, Daniel Hugh Kelly

Regizor: Richard Schenkman [a mai regizat: Abraham Lincoln vs. Zombies(2012), The Man from Earth(2007), And Then Came Love(2007), Muckraker!(2006), A Diva's Christmas Carol(2000)]

Nota Gealapa: 5.55

Tanara Emily Walton, care sufera de orbire psihosomatica in urma accidentului in care mama ei a murit, trebuie sa invoce toate simturile sale pentru a se proteja pe sine si pe cei dragi de un intrus misterios.

Pentru ca Halloweenul a fost mult prea uzat, producatorii acestui film s-au gandit sa inventeze de nicaieri o sarbatoare asemanatoare, doar cu un alt nume, pentru a servi drept intriga. Este inutil sa mentionez superficialitatea acestei povesti si gaurile uriase de logica, gauri ce vor provoca destule oftaturi si ochi dati peste cap. Filmul este totusi bun ca pretext de a da gata rapid o punga de popcorn, intr-o seara cand nu mai sunteti chiar vigilenti din cauza oboselii.

Distributia contin cate figuri familiare de mana adoua, care fara exceptie mor dupa cateva minute de ecran. Protagonistii sunt absolut anonimi si probabil asa vor si ramane. Singura care s-a ridicat cumva cu un nivel de clasa superior celorlalti a fost Noell Coet, care a oferit pe langa unele ipostaze ridicole si cateva scene bunicele.

Trailerul este inselator si mincinos. Te face sa crezi ca vei avea parte de o combinatie intre The Purge si Scream, dar nu primesti decat niste clisee din cele doua filme. E drept, exista si cateva momente de suspans care se vor finaliza cu ceva tresariri.

The Citizen (2012)

Gen: Drama

Distributie: Khaled Nabawy, Agnes Bruckner, Rizwan Manji, William Atherton, Cary Elwes

Regizor: Sam Kadi [aflat la primul lungmetraj]

Incasari: 100.000 $

Premii:
- Best Ensemble Cast (Festival Prize), Boston Film Festival, 2012
- Mass Impact Award, Boston Film Festival, 2012
- Best Feature Drama, International Family Film Festival, 2013

Nota Gealapa: 7.35
Metascore: 38/100

Un imigrant arab castiga la loteria vizelor dreptul de sedere in America si soseste in New York pe 10 septembrie 2001.

Povestile legate de unele evenimente tragice impresioneaza indiferent cat tim trece de la evenimentul respectiv. Din fericire, acest film nu se axeaza pe tragedie in sine, cat pe efectele ei secundare. Filmul este despre ipocrizie si prejudecata. Povestea este suficient de puternica incat sa acopere destule puncte slabe, cum ar fi senzatia de "mult prea america" pecum si prezentarea evenimentelor intr-o forma hiperbolizata la extrem.

Un alt punct slab este lipsa unui buget convingator care a dus la o distributie oarecum mediocra. Ceva fete oarecum familiare exista, dar total insuficiente. In acest caz, din nefericire, acest lucru a produs si o calitate inferioara a prestatiei artistice. Avem parte de interpretari destul de tepene si nu pot sa zic ca am depistat naturalete pe undeva.

Nu va asteptati la surprize din partea acestui film. Binele e bun, raul e rau, iar dupa ce intelegeti despre ce e vorba, titlul cam deconspira finalul. Acest film este bun, pentru ca te face sa te simti bine si linistit pe interior, iar din cand in cand avem nevoie de asta. Trailer:

Empire State (2013)

Gen: Actiune

Distributie: Liam Hemsworth, Michael Angarano, Dwayne Johnson, Paul Ben-Victor, Jerry Ferrara

Regizor: Dito Montiel [a mai regizat: Boulevard(2014), The Son of No One(2011), Fighting(2009), A Guide to Recognizing Your Saints(2006)]

Buget: 11.000.000 $

Nota Gealapa: 5.75

Doi prieteni din copilarie planuiesc sa jefuiasca un depozit de bani. Un ofiter de politie sta, insa, in calea lor.

Acest film incepe cu o minciuna, si anume posterul. Acesta te face sa crezi ca printre protagonisti se vor afla si Dwayne Johnson si Emma Roberts, dar ei au roluri secundare. Povestea este destul de slabuta, iar ersonajele dezvoltate destul de superficial. Dialogurile sunt de multe ori ilogice iar intorsaturile e care le ia scenariul te fac sa dai ochii peste cap dezaprobator de cateva ori.

Distrubutia nu este rea, in ciuda manevrei amagitoare de a pune pe poster figuri care nu sunt atat de importante in economia filmului. Dwayne Johnson are un rol secundar, cu putin timp de ecran dar destul de important, iar prestatia lui este in ton cu evlotiile lui precedente, pentru ca acesta are un singur stil de interpretare pe care l-a folosit in toate filmele in care a jucat, fie ca a fost vorba de Speed sau Zana Maseluta. Emma Roberts este cantitate neglijabila in acest film iar resatatia ei aproape ca nu merita mentionata. Protagonistii au fost Liam Hemsworth si Michael Angarano, ambii cu evolutii decente si cam atat.

Personajul lui Mochael Angarano este motivul principal pentru care nu o sa va placa filmul. Este atat de enervant incat o sa va rugati sa moara in fiecare minut. Tot filmul astepti sa apara Dwayne Johnson, lucru acre nu prea se intampla. Daca snteti fani ai lui Liam Hemsworth puteti sa va uitat la acest film pentru ca aproape o ora o sa-l priviti facand nimic, sau puteti sa va cumparati un poster ca este cam acelasi lucru.

Paddington (2014)

Gen: Familie

Distributie: Hugh Bonneville, Sally Hawkins, Nicole Kidman, Lottie Steer, Ben Whishaw

Regizor: Paul King [a mai regizat: The Pajama Men: Last Stand to Reason(2011), The MIghty Boosh Live: Future Sailors Tour(2009), Bunny and the Bull(2009), Under One Roof(2007)]

Buget: 55.000.000 $
Incasari: 516.000.000 $

Premii:
- Best Comedy, Empire Awards UK, 2015

Nota Gealapa: 7.50
Metascore: 77/100

Un pui de urs peruvian calatoreste pana in Londra in cautarea unui camin. Ajuns singur intr-o gara, el ii intalneste pe membrii familiei Brown, care ii ofera un Rai temporar.


Din cand in cand face furori pe ecran cate un animal umanizat. In perioada asta se pare ca este randul ursilor. Acest film este un fel de Ted pentru copii. Asta nu il face mai putin agreabil pentru adulti. Situatiile comice tipice filmelor de familie alterneaza perfect cu glumele serioase destinate parintilor care urmaresc acest film impreuna cu copiii lor. Am fost placut surprins de cat de mult mi-a placut acest film.

Distributia are cateva nume importante ale cinematografiei britanice. Actorii lasa impresia ca s-au simtit bine pe platourile de filmare, chimia dintre ei este destul de buna iar calitatea prestatiei artistice este cam cat putea sa fie de buna si credibila in asemenea circumstante. In afara de Sally Hawkins, care parca era din alt film, toti s-au descurcat foarte bine.

Acest film are toate sansele sa devina un clasic. Povestea este destul de coerenta, iar dialogurile sunt proasete si inteligente. Durata filmului este tocmai potrivita, acesta nefiind prelungit cu momente dramatice inutile. Efectele speciale, atatea cate sunt, sunt foarte bine realizate. Totul este aromatizat cu mici invataminte despre familie, dragoste si cum este sa fii un outsider. Singurul gand care ma ingrijoreaza este ca acest film va avea soarta lui Home Alone si peste ani voi incepe sa il urasc la fiecare Craciun. Trailer:

Brightest Star (2013)

Gen: Drama

Distributie: Chris Lowell, Rose McIver, Jessica Szohr, Alex Kaluzhsky, Clark Gregg

Regizor: Maggie Kiley [a mai regizat: Dial a Prayer(2015)]

Nota Gealapa: 5.35
Metascore: 32/100

Dupa ce prima lui dragoste i-a frant inima, un proaspat absolvent de facultate incearca sa o recucereasca, dar descopera ca are de parcurs o calatorie mai importanta decat asta.

Acest scenariu este plin de bune intentii, dar sufera la punerea in practica a acestora. Ideea in sine este de admirat, dar dialodurile sunt stupide, iar actiunile personajelor lipsite de orice logica si total nesustenabile intr-o lume reala cu chirii, taxe si alte cheltuieli. E bine sa visezi, dar noaptea, cand  dormi.

In distributie apar sporadic cateva fete familiare, in roluri micute, cu mult prea putin timp de ecran pentru a conta. Protagonistul, Chris Lowell,  este slabut, iar personajul il pune in postura de a lansa o moda cu bancuri despre blonzi. Senzatia mea este ca el se straduieste prea tare sa fie Jake Gylenhall. Singura actrita cu un rol cat de cat important care a oferit o interpretare bunicica a fost Jessica Szohr, cu o restatie sensibila si cat de cat credibila.

In concluzie, daca ar fi sa aleg intre a revedea acest film si a face curatenie generala in casa, va spun ca in doua ore casa ar straluci de curatenie. Intocmai ca universul, pe care scenariul il aduce in dicutie de cateva ori, haosul este ingredientul principal din acest film. Va avertizez ca, urmarindu-l, s-ar putea sa aveti reactii absolut pacifiste de a rani pe cineva.

 

Oz the Great and Powerful (2013)

Gen: Fantastic

Distributie: James Franco, Michelle Williams, Rachel Weisz, Mila Kunis, Zach Braff

Regizor: Sam Raimi [a mai regizat: Drag Me to Hell(2009), Spider-Man 3(2007), Spider-Man 2(2004), Spider-Man(2002), The Gift(2000)]

Buget: 215.000.000 $
Incasari: 749.000.000 $

Premii:
- Sequel or Remake That Shouldn't Have Been Made, Alliance of Women Film Journalists, 2013
- BMI Film Music Award, BMI Film & TV Awards, 2013
- Best Villain (Mila Kunis), MTV Movie Awards, 2014
- Best Live Action Family Film, Pheonix Film Critics Society Awards, 2013

Nota Gealapa: 6.70
Metascore: 44/100

Un magician marunt ajunge intr-un taram fermecat si nimereste in mijlocul unei lupte intre trei vrajitoare.

Filmul continua moda reinterpretarii povestilor copilariei, lucru care mie nu prea imi place. NU imi dau seama daca filmul este pentru copii sau pentru adulti, pentru ca sunt destule lucruri aici pentru toate categoriile de varsta. Cu un asemenea buget ma asteotam la niste efecte vizuale mai impresionante. unele au fost foarte reusite, altele dimpotriva.

Distributia este un fel de adunare all-star, dar acest lucru nu prea a contat. James Franco nu are aici cea mai buna interpretare din cariera, cum de altfel multe nume sonore au lasat senzatia in acest film ca nu au avut nici o tragere de inima si au vrut doar sa isi treaca o mega-productie in cv. Singura pe care pot sa o remarca este Mila Kunis, care face un rol negativ foarte bun. Desi a iesit din zona ei de confort, pentru ca nu a mai avuut astfel de personaje pana acum, ne dovedeste cu aceasta prestatie ca este o actrita polivalenta.

Acest oz nu a fost atat de grozav cum ii spune titlul, dar este oricum destul de agreabil. Filmului ii lipseste utina profunzime, iar dialogurile sunt uneori jenante. Atmosfera este putin prea light... prea Disney pentru gustul meu.

Kill Me Three Times (2014)

Gen: Thriller

Distributie: Simon Pegg, Teresa Palmer, Alice Braga, Steve Le Marquand, Sullivan Stapleton

Regizor: Kriv Stenders [a mai regizat: Red Dog(2011), Lucky Country(2009), Boxing Day(2007), Blacktown(2005), The Illustrated Family Doctor(2005)]

Incasari: 100.000 $

Nota Gealapa: 6.05
Metascore: 30/100

Asasinul profesionist Charlie Wolfe ajunge in mijlocul a trei povest line de crime, razbunari si santaj dupa ce accepta un contract.

 Acestui film ii lipseste o directie clara pentru a fi cu adevarat bun. Prea multe accente comice ca sa fie cu adevarat un thriller reusit si prea multe scene serioase pentru a fi o comedie buna. Intriga nu este rea, iar ovestea se complica suficient de mult pentru a starni interesul. Desi se pot face filme excelente fara prea multe efectespeciale, parca un thriller are nevoie totusi de un numar minim de astfel de procedee.

Distributia nu ar fi fost rea, daca am fi vorbit de o comedie. Simon Pegg are o prestatie ok, dar nu poate fi credibil in rolul asasinului platit. El isi duce rolul la capat, ca de obicei, intr-un stil amuzant. Restul actorilor parca sunt croiti si ei din acelasi material. Ai senzatia ca toti se straduiesc sa ramana seriosi si stau sa izbucneasca in ras din moment in moment.

Filmul are si unele elemente ale unui thriller clasic, cum ar fi mortile violente, dar in contextul general nici acestea nu au efectul obisnuit. Pana la urma, filmul nu ofera o experienta ratata, dar nu ofera nici una completa. Este suficient de agreabil incat sa merite banii de popcorn. Daca aveti un simt al umorului mai negru va va placea cu siguranta.

Stitches (2012)

Gen: Comedie

Distributie: Ross Noble, Tommy Knight, Eoghan McQuinn, Shane Murray-Corcoran, Gemma-Leah Devereaux

Regizor: Conor McMahon [a mai regizat: From the Dark(2014), Hotel Darklight(2009), The Disturbed(2009), Dead Meat(2004)]

Premii:
- Best Death, Fright-Fest, 2012
- Carnet Jove Jury Award, Sitges-Catalonian International Film Festival, 2012

Nota Gealapa: 5.85

Un clovn se intoarce din morti pentru a-i bantui pe cei care l-au omorat in timpul unei petreceri care a mers prost.

Filmul incepe ca o comedie proasta, urmata de o lunga perioada de acalmie care mi-a provocat cateva cascaturi. Din fericire, ultima parte a filmului este suficient de amuzanta ca sa spele cat de cat impresia generala. M-am trezit chiar de cateva ori razand in hohote. Filmul propune destul de scene gore, dar care nu se iau prea in serios cum intreaga productie nu se ia in serios. Daca judecat acest film ca un horror faceti o greseala.

Distributia nu este cine stie ce, dar il are in componenta pe Ross Noble, un nume destul de relevant in cinematografia britanica, care pare sa se simta bine in acest rol si a carui experienta este sesizabila si salveaza filmul la capitolul interpretare. Restul actorilor sunt pusti dornici de afirmare care s-au descurcat mai mult sau mai putin bine.

Filmul are un aer old school si reuseste cumva sa se faca placut pana la final. In fon si la urma urmei cum sa nu iti placa un film in care intestinele cuiva sunt smulse si transformate intr-un catel asemenea animalelor din baloane? Daca simtiti la un moment dat nevoia de un film cu o intriga stupida care sa va distruga vreo doi neuroni, puteti sa il alegeti cu incredere pe acesta. Trailer:

Freezer (2014)

Gen: Thriller

Distributie: Dylan McDermott, Peter Facinelli, Yuliya Snigir, Rafael Petardi, Andrey Ivchenko

Regizor: Mikael Salomon [a mai regizat: Big Driver(2014), Blue Lagoon: The Awakening(2012), Drew Peterson: Untouchable(2012), The Lost Future(2010), Who Is ClarkRockefeller?(2010)]

Nota Gealapa: 5.45
Metascore: 40/100

Robert este un om obisnuit confruntat cu circumstante iesite din comun. Este incuiat intr-un congelator de catre mafioti rusi care cred ca el a furat 8 milioane de dolari.

Unul din lucrurile care ma enerveaza cel mai tare il reprezinta filmele care, chiar si in absenta unei baze solide, vor sa para mult mai destepte decat sunt sau pot fi de fapt. Este si cazul acestui film, acre de dragul cat mai multor schimbari radicale de situatii sare de mult prea multe ori peste logica facandu-te sa iti tragi palme, metaforice bineinteles. Productia a avut un buget limitat care nu i-a permis decat o singura locatie de filmare si anume un congelator. Un film a carui actiune se desfasoara in intregime intr-un spatiu atat de restrans nu se poate baza decat pe un scenariu foarte bun, crae in acest caz lipseste, din pacate.

Distributia este si ea una de mana a doua, formata in mare arte din actori rusi, dornici de afirmare la Hollywood. Numele cel ami important de pe afis este Dylan McDermott. Nici macar el nu a avut o prestatie cine stie ce, de multe ori emanand un aer de falsitate, ce-i drept nici dialogurile propuse de scenariu nu l-au ajutat prea mult. In plus, acesta apare in absolut fiecare cadru din acest film. Este putin prea mult McDermott pentru mine.

Filmul a abordat unul din acele subiecte care, desi a fost folosit de nenumarate ori, are in continuare destul potential nefolosit. Din pacate acest film nu aduce nimic nou si impresia mea este ca avem parte de un SAW, mult mai slab realizat si fara partile cu oameni dezmembrati, iar intorsaturile din scenariu sunt in acelasi timp neasteptate, dar si previzibile. O sa intelegeti ce vreau sa spun daca o sa va uitati la film. Trailer:

36 Saints (2013)

Gen: Thriller

Distributie: Franky G, Jeffrey De Serrano, Donna McKechnie, Jaime Tirelli, Britne Oldford

Regizor: Eddy Duran [a mai regizat: Shoe Crazy(2008), Grand Opening(2006), Stone Cold Killers(2004)]

Nota Gealapa: 1.95
Metascore: 19/100

Politia din New York se confrunta cu ororile unui criminal in serie, liber pe strazile din Manhattan, ale carui victime sunt supravietuitorii unui accident de avion.

Acest film parca ar fi copilul retardat al lui Seven si The Da Vinci Code. Intriga este mai trasa de par mai mult decat o amanta rinsa  de sotie. Filmul incearca sa fie profund, plin de insemnatate, dar nici o concluzie nu este trasa in urma unui deznodamant si asa ciudat. Pentru mine filmul a durat cu 20 de minute mai mult, pentru ca la un moment dat am adormit. Ceva mai plictisitor nu am mai vazut de ceva vreme.

Este inutil sa mai spun ca distributia este de o valoare indoielnica. Atmosfera de proiect studentesc nu foarte reusit este prezenta pe toata durata filmului. Fara nici o exceptie, toate interpretarile de aici sunt tepene si lipsite de credibilitate. Este ca si cum toti acesti tineri ar fi fost imprinsi de la sate de arintii lor sa devina actori, iar prin acest film au vrut sa le arate ca nu au un viitor in aceasta meserie si au vrut astfel sa fie lasati in pace sa se faca doctori, fotbalisti, preoti sau orice altceva.

Doar cateva copile virgine ar putea sa fie impresionate de acest film si ar putea sa isi puna in dubiu convingerile religioase, asa cum se asteptau producatorii sa se intample cu cei care vor vedea filmul. Un sezon intreg al serialului Supernatural este dedicat luptei impotriva aceluiasi personaj negativ din acest film, dar pana si acolo, unde demult nu mai ia nimeni in serios seria, tot este mai credibil ca aici. Trailer:

The Barber (2014)

Gen: Thriller

Distributie: Scott Glenn, Chris Coy, Stephen Tobolowsky, Kristen Hager, Max Arciniega

Regizor: Basel Owies [aflat la primul lungmetraj]

Nota Gealapa: 6.25
Metascore: 39/100

Un barbier intra in contact cu doi barbati determinati sa descopere sursa unui rau. Un tata, a carui viata este distrusa in cautarea unui criminal si un fiu care incearca sa nu dobandeasca aceeasi obsesie ca tatal sau.

Acest film este o incercare mai degraba ratata. Intriga nu este tocmai rea, pentru a a oferit nenumarate posibilitati. Din pacate, din teama de a nu fi inteles, regizorul a facut loc unor scene care sa desconspire tot deznodamantul mult mai devreme decat e cazul. Din acele momente toul devine rutina si astepti inevitabila confirmare ca ai ghicit finalul.

Distributia nu este tocmai rea, dar actorii prezenti aici nu sunt chiar in apogeul carierei. Scott Glenn nu face un rol rau deloc. Interpretarea lui este credibila si pe alocuri sinistra. Din pacate, restul partenerilor sai de platou nu se ridica la acelasi nivel. In plus, chimia dintre el si colegii lui aproape ca nu exista, lucru care face multe scene sa para mecanice.

Din nefericire avem de a face cu un film clasic de mana a doua si sunt nevoit sa va sfatuiesc sa il treceti pe lista filmelor... hai sa nu zic de evitat, dar trebuie sa fie in coada listei voastre de prioritati cinematografice.

American Mary (2012)

Gen: Horror

Distributie: Katharine Isabelle, Antonio Cupo, Tristan Risk, David Lovgren, Paula Lindberg

Regizor: Jen Soska, Sylvia Soska [a mai regizat: See No Evil 2(2014), The ABCs of Death 2(2014), Dead Hooker in a Trunk(2009)]

Filmul a obtinut 16 premii, printre care:
- Special Mention - Horror Features (Katharine Isabelle), Austin Fantastic Fest, 2012
- Silver Raven - Secial Prize (Jen Soska, Sylvia Soska), Brussels International Festival of Fantasy Film, 2013
- Best Actress (Katharine Isabelle), Fangoria Chainsaw Awards, 2014
- Best Actress (Katharine Isabelle), Fright Meter Awards, 2013
- Best Screenplay (Jen Soska, Sylvia Soska), Fright Meter Awards, 2013

Nota Gealapa: 6.25
Metascore: 46/100

Mirajul banilor castigati usor o arunca pe Mary Mason, o studenta la medicina, intr-o lume a operatiilor interzise, care ajunge sa lase mai multe urme asupra ei decat asupra pacientilor ei ciudati.

In sfarsit am avut parte de un film original. Nu este un horror care sa te te faca sa te scapi pe tine de frica, dar are o atmosfera sumbra pe toata durata filmului, care te face sa ai in permanenta cateva fire de par ridicate pe maini. Laudabil este si faptul ca filmul reuseste sa fie bun aparent fara un buget prea mare si fara sa apeleze la efecte vizuale iesite din comun. Se bazeaza doar pe ciudatenia maxima e care o prezinta. Din cand in cand se fac filme bune si in afara studiourilor de la Hollywood, iar acesta este unul dintre ele.

Distributia nu impresioneaza la prima vedere. Protagonista, Katharine Isabelle, face un rol principal foarte bun si vom mai auzi de ea cu siguranta. In plus, pare ca se dedica cu adevarat acestei profesii, din moment ce s-a inscris la o facultate de medicina doar pentru a se documenta pentru acest rol.  Ceilalti actori din acest proiect nu prea au avut timp suficient de ecran pentru a se face remarcati, dar au facut exact cat trebuia pentru personajele care le-au fost atribuite.

Cele doua surori gemene, care au scris, au regizat si au si jucat in acest film, incep incet, incet sa isi faca un nume si sa se specializeze e astfel de proiecte. Daca primul lor proiect a fost mult mai sangeros, acest film nu este atat de gore, dar povestea nici nu impunea acest lucru. Astept cu nerabdare urmatorul lor proiect. Parintii celor doua si-au ipotecat casa, pentru a face rost de banii necesari realizarii acestui film. Cei mai multi "pacienti" din acest film sunt membri reali ai unei comunitati de oameni care se dau in vant dupa modificari extreme ale corpului. Trailer:

Byzantium (2012)

Gen: Drama

Distributie: Saoirse Ronan, Gemma Arterton, Sam Riley, Warren Brown, Thure Lindhardt

Regizor: Neil Jordan [a mai regizat: Ondine(2009), The Brave One(2007), The Pogues: Poguevision(2006), Breakfast on Pluto(2005), The Good Thief(2002)]

Buget: 12.100.000 $
Incasari: 200.000 $

Premii:
- Best Director - Film (Neil Jordan), Irish Film and Television Awards, 2014
- Best Lead Actress - Film (Saoirse Ronan), Irish Film and Television Awards, 2014
- Best Makeup & Hair (Film/TV Drama), Irish Film and Television Awards, 2014

Nota Gealapa: 6.55
Metascore: 66/100

Locuitorii unui mic oras de coasta afla, cu concesinte mortale, secretul impartasit de doua femei care si-au gasit adapost la un hotel local.

Nu imi explic cum in industria cinematografica vampirii s-au transformat peste noapte din creaturi fioroase care provocau vise urate, in fiinte sensibile si neintelese. Acesta este inca un film cu vampiruti emotionali, care traiesc o drama, dar macar aici inca omoara oameni. Povestea este slabuta, incepe greoi, are o perioada scurta in care devine interesanta, dar apoi, cu vreo 20 de minute inainte de final stii exact ce o sa se intample si suspansul dispare.

Distributia este in regula. O are in prim-plan pe Saoirse Ronan, care a aratat de cateva ori pana acum ca are talent, se transforma incet, incet intr-o actrita la moda. Din pacate pentru ea, nu numai in acest film cu vampiri, seamana mult prea mult in interpretare cu Kristen Stewart. Are aceeasi tristete omniprezenta in privire, care te face sa ai tendinte suicidale daca te uiti prea mult la ea. Spre lauda ei, in acest film interpreteaza o arie destul de grea la pian, pentru care a luat lectii trei luni de zile.

Partea buna este ca macar in acest film regizorul se concentreaza pe latura neagra a scenariului si pe drama in sine, nu pe fantezii adolescentine cum se intampla in alte productii contemporane asemanatoare. Filmul este cu siguranta mai bun decat Twilight. Trailer:

Summer in February (2013)

Gen: Drama

Distributie: Dominic Cooper, Emily Browning, Dan Stevens, Mia Austen, Hattie Morahan

Regizor: Chritopher Menaul [a mai regizat: Killing Jesus(2015), The Suspicions of Mr Whicher: The Murder in Angel Lane(2013), First Night(2010), Saddam's Tribe(2007), Secret Smile(2005)]

Buget: 5.000.000 lire sterline

Premii:
- Best Original Score - Special Feature, Hollywood Music in Media Awards, 2013

Nota Gealapa: 6.15
Metascore: 22/100

O poveste adevarata de dragoste, libertate si scandal intr-o colonie de artisti Edwuardieni din Cornwall.

Acest film este atat de "old schoole ca este demodat. Inca se fac filme bune care abordeaza teme de epoca, dar acesta nu este unul dintre ele. Este doar o productie ok, pe are o veti uita in trei zile.Inteleg ca povestea din film este una reala, poate si de aici limitarile scenariului si unele actiuni fara sens care nu fac altceva decat sa enerveze.

Distributia are cateva nume cunoscute in cinematografia britanica, dar nici unul cu adevarat important si nici unul care sa impresioneze, desi stilul asta arhaic de interpretare le cam place englezilor de obicei. E adevarat ca si situatiile in care i-a pus scenariul a facut aproape imposibila o interpretare credibila.

Singurul lucru remarcabil la acest film este peisajul de coasta impresionant. Mi-ar fi placut ca focusul sa fie mai degraba pe grupul artistic interesant in cadrul caruia se desfasoara actiunea, mai degraba decat pe povestea de dragoste. Macar asa poate as fi invatat ceva.

Mega Shark vs. Giant Octopus (2009)

Gen: SF

Distributie: Lorenzo Lamas, Debbie Gibson, Vic Chao, Jonathan Nation, Mark Hengst

Regizor: Jack Perez [a mai regizat: Blast Vegas(2013), Some Guy Who Kills People(2011), 666: The Child(2006), Monster Island(2004), Wild Things 2(2004)]

Nota Gealapa: 3.05

Coasta Californiei este terorizata de doua creaturi marine preistorice care se infrunta pentru suprematie.

Acesta este cu siguranta cel mai prost film pe care l-am vazut vreodata. Nici nu pot sa descriu cat de ridicol este. Incepand cu intriga slaba deja folosita pana la exasperare de cei de la SyFy si terminand cu efectele vizuale mai proaste decat multe gif-uri pe care le-am vazut, totul la acest film este absolut deplorabil. Pana si copiii inapoiati mintal vor avea probleme in a gasi acest film agreabil.

Distirbutia este una de calitate medie, pentru anii '80. Un Lorenzo Lamas aparent disperat, care nici in astfel de filme nu mai prinde rolul principal si o Debbie Gibson care odata cu aceasta prestatie a ingropat ce mai ramasese din cariera ei, fie ea actoriceasca sau muzicala. Sustin cu incredere ca interpretarea pe acre am avut-o eu la serbarea din clasa a IV-a a fost mai buna decat oricare prestatie din acest film.

Singura sansa a acestui film ar fi fost sa nu se ia atat de in serios, dar, din pacate, o face. Atunci cand rechinii tasnesc din apa si ataca avioanele care zboara la inaltimi considerabile nu ai cum sa diferi o astfel de scena decat cu zambete amare. Aceste zambete vor fi prezente pana la sfarsitul brusc, inexplicabil si lipsit de logica chiar si dupa standardele acestui film. Trailer:

Enough Said (2013)

Gen: Drama

Distributie: Julia Louis-Dreyfus, James Gandolfini, Catherine Keener, Tracey Fairaway, Toni Collette

Regizor: Nicole Holofcener [a mai regizat: I Hate That I Love You(2011), Please Give(2010), Friends with Money(2006), Lovely & Amazing(2001), Walking and Talking(1996)]

Incasari: 18.000.000 $

Filmul a obtinut 10 premii, printre care:
- Best Woman Director (Nicole Holofcener), Alliance of Women Film Journalists, 2013
- Best Woman Screenwriter (Nicole Holofcener), Alliance of Women Film Journalists, 2013
- Best Supporting Actor (James Gandolfini), Boston Society of Film Critics Awards, 2014
- Best Screenplay (James Gandolfini), Boston Society of Film Critics Awards, 2014
- Best Film - Comedy, St. Louis Film Critics Association Awards SUA, 2013

Nota Gealapa: 7.05
Metascore: 78/100

O femeie divortata afla ca iubitul ei este fostul sot al noii ei prietene.

Cu siguranta merita vazut acest film, dar doar odata. Nu avea cum sa nu imi placa, atata timp cat mesajul, pe langa deja prea folositul "sinceritatea este cea mai buna cale", este ca si grasii au sanse sa iubeasca si sa fie iubiti. Se simte din departare atingerea feminina din regie. Este intr-adevar fara un flm foarte sensibil.

Distributia este in regula si exista chimie intre protagonisti, desi nu m-as fi gandit niciodata la o alaturare intre Julia Louis-Dreyfus si James Gandolfini, cu atat mai mult una intima. Interpretarile celor doi sunt sensibile si credibile si este placut sa o vedem pe Julia si pe marele ecran. Din pacate, acesta a fost penultimul film al lui Gandolfini inainte de moartea acestuia.

Fetele vor fi innebunite dupa acest film, mai ales cele care au schimbat un anumit prefix recent. Scenariul reprezinta principala arma cu care acest film cucereste publicul. Dialogurile sunt savuroase si amuzante si chiar  daca nu sunt explozii si drame personale mari, filmul reuseste datorita scenariului bun sa fie palpitant.

Man of Tai Chi (2013)

Gen: Actiune

Distributie: Tiger Hu Chen, Keanu Reeves, Karen Mok, Hai Yu, Qing Ye

Regizor: Keanu Reeves [aflat la prima experienta ca regizor]

Buget: 25.000.000 $
Incasari: 100.000 $

Nota Gealapa: 6.30
Metascore: 52/100

Maiestria unui luptator in Tai Chi il conduce pe acesta in lumea unui club de lupte ilegale.

Prima tentativa regizorala a lui Keanu Reeves nu este rea deloc. Acest film aduce impreuna doua lumi: una traditionala si una ultramoderna. Nu va asteptati la profunzime din partea acestui film. Principalul atu al acestuia il reprezinta, ca la orice film de gen, scenele de luta, care sunt intr-adevar foarte bune.

Distributia ni-l propune e acelasi Keanu Reeves intr-un rol negativ destul de bun. Pentru el, cu cat mai putine cuvinte cu atat mai bine. Protagonistul este Tiger Hu Chen, acre probabil este un nume in China, dar de care eu nu am auzit ana acum. Scenariul nu este facut de asa natura incat cineva sa se remarce din punct de vedere al interpretarii, dar parca totusi dialogurile au fost destul de neglijate si sunt momente destul de ciudate cu scene in care cuvintele nu au nici o legatura cu filmul.

Filmul promoveaza Tai Chi-ul cu brio, iar morala este aceeasi din fiecare film cu arte martiale, adica suntem invatati despre beneficiile ponderatiei si autocontrolului. FIlmul este facut mai degraba entru piata asiatica, poate de aceea nici nu a fost foarte popular in Europa si in State, dar Keanu Reeves si-a facut temele si desi avem parte de mult modernism, filmul seamana in continuare cu cele in care aparea Jackie Chan prin anii '80. Trailer:

Dinoshark (2010)

Gen: SF

Distributie: Eric Balfour, Iva Hasperger, Aaron Diaz, Dan Golden, Humberto Busto

Regizor: Kevin O'Meill [a mai regizat: Sharktopus vs. Pteracuda(2014), Dracano(2013), Attack of the 50ft Cheerleader(2012), Dinocroc(2004)]

Buget: 2.000.000 $

Nota Gealapa: 3.35

Un pui de rechin presitoric apare dintr-u ghetar toit datorita incalzirii globale. Trei ani mai tarziu acesta devine un predator feroce care omoara turisti si localnici in apele din Puerto Vallarta, Mexic. Protagonistul, Trace, este primul care vede creatura si isi vede prietenul murind, dar intampina dificultati sa ii convinga pe ceilalti ca o fiinta atat de straveche este vie si omoara oameni.

Consider ca merit un premiu pentru ca am rezistat pana la final. Niciodata nu o sa poti sa faci un astfel de film cu un buget mai mic decat premiul la loto din Romania.Intriga mai e cum cum mai e, dar a fost pusa in scena intr-un mod deplorabil. Efectele vizuale sunt jenante si probabil se predau acum in scolile de film, la capitolul asa nu".

Distributia, culmea, nu contine doar anonimi. Imi este mila de Eric Balfour. Cam cat de mult trebuie sa fi decazut si cat de disperat a ajuns, incat sa accepte sa participe la aceasta sarada. Saracul se simte ca se zbate, dar cu un asemenea scenariu si incojurat de mediocritate era destinat inca de la inceput esecului. Actorii din acest film au fost la fel de tepeni ca un crocodil care sta la panda.

Acest film este slab chiar si pentru o productie de televiziune. Nu va lasati pacaliti de imaginea interesanta de pe poster. In realitate, monstrul acestui film arata mult mai rau. Ar fi trebuit sa fiu ingrozit de aceasta creatura care poate fi ucisa doar daca o impusti in ochi, dar este vizibila atat de putin si arata atat de fals incat a reusit sa imi starneasca doar zambete... amare. Trailer:

Nightlight (2015)

Gen: Horror

Distributie: Shelby Young, Chloe Bridges, Carter Jenkins, Mitch Hewer, Taylor Murphy

Regizor: Scott Beckk [a mai regizat: Spread(2012), The Bride Wore Blood(2006), University Heights(2004), Lost/Found(2003)]

Nota Gealapa: 5.50
Metascore: 27/100

Cinci prieteni joaca un joc intr-o adure "misterioasa", care are o istorie de a fi locul preferat pentru tinerii cu probleme care aleg sa se sinucida.

Se pare ca nici in 2015 nu a trecut moda productiilor filmate cu o singura camera de mana pentru mai mult "realism", prin "realism" intelegandu-se ca echipamentul profesional este prea scump si nu ni-l permitem. Bineinteles ca acest film iti da fiori, dar nu pentru ca are o poveste prea infricosatoare sau efecte acre fac sa ti se zbarleasca pielea pe tine. Singurul motiv pentru care acest film te face sa tresari este ca timp de o ora si jumatate tu vezi tot ce se intampla intr-o bezna totala, printr-o lumina de lanterna, asezonata cu zgomote foarte puternice si miscari bruste.

Distributia, ca de cele mai multe ori in astfel de filme, este compusa din tineri dorinici de afirmare, dar fara cunostiinte la Hollywood, nevoiti astfel sa isi incerce norocul in astfel de fiascouri. Absolut mediocrea si total lipsite de credibilitate interpretarile lor.

Scenariul este destul de subtirel, dar incearca sa construiasca o intriga cat de cat interesanta si intr-o oarecare masura reuseste. Spre lauda lui, filmul nu are multe dintre cliseele prezente in astfel de productii. Pentru a fi infricosator, acesta se bazeaza pe teama noastra de necunoscut. Din pacate, cea mai proasta parte din acest film este chiar finalul care lasa cateva intrebari capitale fara raspuns. Trailer: